2,211 matches
-
în „Moină”: „Și toamna, și iarna/ Coboară-amîndouă;/ Și plouă, și ninge-/ Și ninge, și plouă”.4 ) Comun celor doi e, apoi, interesul pentru iarmaroc, un pretext (folosit și de Verlaine și Cehov) pentru a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a) reluarea frumoasei tradiții ce făcea cu ani În urmă faima stațiunii Sinaia, pentru plimbarile cu sănii trase de cai și schi jeling; b) organizarea de seri ale zăpezii, cu jocuri pe schiuri, manifestare ce se poate transforma Într-un carnaval al zăpezii; c) organizarea unor concursuri de sănii tractate de cai, ceea ce ar oferi o notă cu adevărat de zonă montană; d) amenajarea a cel puțin două patinoare artificiale - iluminate; e) amenajarea a cel puțin cinci popicării și a unei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pariziana este una centrală. Putem conchide că la sfârșitul secolului al XIX-lea teatrul determina înțelegerea estetică a lumii moderne. 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol Din timpurile antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că dublura a dandy-ului. Clotilde de Marelle își mărturisește dorințele secrete de comportament masculin libertin: "tu ne te figures pas comme j'aime ces escapades de garçon dans tous ces endroits où leș femmes ne vont pas. Pendant le carnaval je m'habillerai en collégien. Je suiș drôle comme tout, en collégien" [Maupassant, Bel-Ami, p.84]. Este sugestiva spionarea femeilor de moravuri ușoare de către cele așa-zise oneste: "Mais Mme de Marelle ne regardait guère la scène, uniquement préoccupée des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
390. Pariziana abandonează imediat ceea ce vede că e preluat de alții. Dacă modă aristocratelor este de imitat pentru alte clase, la rândul lor aceste clase pot deveni obiect de imitație (cum ar fi costumele eroinelor de teatru sau costumele de carnaval) cu condiția să scoată în evidență anumite avantaje ale siluetei, care au rămas în urmă până acum. Femeile rivalizează între ele în privința modei și stilului, la fel de mult ca în privința frumuseții sau amantului. Modă este, in geneză să, un fenomen citadin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui mélangeaient là, dans un monde en raccourci, leș modes de tous leș peuples, leș fantaisies du român et du théâtre" [Zola, Une page d'amour, p.146]. 251 "La promenade
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este dublată de cea de prozator și completată armonios cu cea de publicist și gazetar. Opera lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889; „Păcat”, 1892; „În vreme de război”, 1898; d. schițe: „Momente”, 1901; e. povestiri: „Kir - Ianulea”, 1910. I. L. Caragiale poate fi socotit unul din cei mai mari dramaturgi și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deosebire mica burghezie bucureșteană a epocii amintite În prima comedie, din 1879, „O noapte furtunoasă” unde jupân Dumitrache este un reprezentant tipic. În „Conu Leonida față cu reacțiunea”, aceeași lume este În Întregul ei ridicolă prin Leonida. În „D-ale carnavalului”, se dezvăluie, caricatural, o burghezie imitând mediile sociale ale așa zisei lumi bune, cu Întregul ei ridicol. Capodopera „O scrisoare pierdută” pune În lumină un mediu mai larg din punct de vedere social și o lume aflată Într-o luptă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
despre ea este vorba, dă Întreaga măsură a geniului verbal, prin dinamismul replicilor, al intrigii, „știința de a trece de la personaj la tip și invers, de la Întâmplare, la semnificația generică.” (Florin Manolescu) 122 Ultima piesă din seria comediilor, „D-ale carnavalului” a fost publicată tot În „Convorbiri literare” la 1 mai, 1885, după ce fusese premiată de către un comitet al Teatrului Național la care Își dăduseră consimțământul V. Alecsandri, T. Maiorescu, B. P. Hasdeu. Activitatea de dramaturg a lui I. L. Caragiale va
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu s-a coagulat acel „sound“ unic enescian, excesul de melodicitate nefiind susținut de o complexitate armonică ce va face faima maestrului, dar nici Isserlis, parcă, nu a prins „șpilul“ cu ceea ce înseamnă Enescu. Mai bine au sunat piesele orchestrale, Carnavalul roman al lui Berlioz și suitele Iberia și Marea ale lui Debussy. Francezilor le ies bine, în general, lucrările compozitorilor lor, asta dacă nu se ivește un Toscanini, Furtwängler sau Celibidache să rupă gura târgului numit Paris. Bun violonistul Pinchas
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
prescrie etc., iar cribrum (tot din latinăă desemna ori acțiunea de a cerne prin sită, ori a deforma. Trecem de skariphos, skrifla, (disăcrimen, cernere și hridder, ca să ne întoarcem la sker și variantele lui, kar și caro: carne, carnal, carnagiu, carnaval, a incarna, mortăciune. Concluziile lui Leitch nu sunt formidabile, mai ales că ele apără teza deconstructiviștilor și a imposibilității oricărui critic de a formula o judecată validă legată de un text: „Suntem preoții Răstălmăcirii (Misreadingă și moștenitorii unei Scripturi indescifrabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Culturală Vector, în colaborare cu Fundația „Tranzit“ din Ungaria, Centrul de Artă Contemporană de la Chișinău, Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iași, Centrul Cultural Francez și Centru Goethe din Iași, alte asocieri fiind foarte posibile până la momentul începerii evenimentului. La Carnavalul de la Veneția, italienii au văzut România cum ne-ar plăcea și nouă să fie Elena Vlădăreanu De când m-am întors de la Veneția, sunt întrebată de diverși cunoscuți cum a fost. Cei mai mulți știu că am prins acolo carnavalul. Cei mai mulți au văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
începerii evenimentului. La Carnavalul de la Veneția, italienii au văzut România cum ne-ar plăcea și nouă să fie Elena Vlădăreanu De când m-am întors de la Veneția, sunt întrebată de diverși cunoscuți cum a fost. Cei mai mulți știu că am prins acolo carnavalul. Cei mai mulți au văzut imagini la televizor, au citit în presă. Cei mai mulți știu ce trebuie să știe, adică informațiile care s-au tot vehiculat în această perioadă: că România a fost invitată specială în acest an... ...că din 1094, când, potrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
au citit în presă. Cei mai mulți știu ce trebuie să știe, adică informațiile care s-au tot vehiculat în această perioadă: că România a fost invitată specială în acest an... ...că din 1094, când, potrivit unora, a fost prima dată pomenit carnavalul într-un document oficial, este prima ediție când organizatorii o rup cu tradiția și invită o țară să facă program artistic la Veneția. Cei mai mulți care mă întreabă cum a fost nu mai așteaptă să le și răspund: „Am văzut și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
fost, erau mii de oameni acolo.“ „Nu, dar am văzut la televizor că au dus acolo mulți țigani să cânte“, continuă finul observator, însoțindu-și cu o strâmbătură din nas remarca. Am citit și printre comentariile lăsate la articolele despre carnaval din „România liberă“: pe oameni i-a deranjat cel mai mult că în programul României la Veneția și-au făcut loc țiganii. Se simt lezați că organizatorii programului României la Veneția au întreținut conștienți o confuzie: aceea între români și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
frumoasă poveste românească“: în fiecare duminică, tinerii țărani se adună în fața bisericii, îmbrăcați în straie de sărbătoare, încing hora și își aleg viitoarele soții. Fotografiile expuse în Pavilionul Italiei din Grădinile Bienalei, Pavilion pus la dispoziția României pe toată perioada carnavalului (25 ianuarie - 5 februarieă: peisaje însorite, biserici scăldate în lumină, tinere îmbrăcate în ii, arcași care își întind arcurile spre cer. Eterna și fascinanta și inautentica Românie. Băutură. În Pavilionul Italiei, programul începea pe la 22.00, în fiecare seară. Punctualii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
la Veneția, acum vreo șase ani, și l-am reîntâlnit pe chelnerul simpatic care ne-a cântat la masă: la fel de vesel, dar mai obosit, mai buhăit. DJ. Godjira, Electric Brother, DJ Vasile. Cam plicticos, uneori, cam prea de nișă pentru carnaval. Explicație (vezi Incomodă. Administratorii Pavilionului Italiei nu au dat voie să fie amplasate scaune, nici măcar niște perne. Florian. Cafenea celebră, în Piața San Marco, cu prețuri pe măsura celebrității (o cafea în jur de 10 euro, iar un ceai - pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Cafenea celebră, în Piața San Marco, cu prețuri pe măsura celebrității (o cafea în jur de 10 euro, iar un ceai - pentru o persoană, cum se specifica foarte clar în meniul afișat la intrare, 20 de euroă. Transformată pe perioada carnavalului în vitrină pentru domnii și doamnele (majoritari francezi, elvețieni și americaniă care au investit mici averi în impresionante costume de epocă Louis XIV. În cafenea, foarte teatrali, proprietarii costumelor întorși în timp, pe trotuar, turiștii puși pe pozat. Girocita. Ruta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ne-am luat noi: tricorn (6 euroă, mască de dantelă pentru ochi (4 euroă, o coafură (23, fooooarte mult, dar de senzație!Ă. Numeros. Localnicii spun că anul acesta nu a fost atât de multă lume. Că, fiind an bisect, carnavalul a început mai devreme ca în alți ani pentru a se termina de Mardi gras (ultima zi înainte de postul Paștelui, care începe cu Miercurea cenușiiă și că oamenii nu s-au refăcut pe deplin financiar după sărbătorile de iarnă. Oricum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ultima zi înainte de postul Paștelui, care începe cu Miercurea cenușiiă și că oamenii nu s-au refăcut pe deplin financiar după sărbătorile de iarnă. Oricum, e o lege nescrisă: cine vine de Crăciun și Revelion la Veneția, nu vine de carnaval. Presa din Peninsulă a insistat pe numărul mic de turiști veniți la această ediție, „doar“ 60.000. Nu vreau să-mi imaginez cum este carnavalul atunci când sunt mulți turiști, dacă așa, cu „puțini“, îți lua jumătate de oră să ajungi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
e o lege nescrisă: cine vine de Crăciun și Revelion la Veneția, nu vine de carnaval. Presa din Peninsulă a insistat pe numărul mic de turiști veniți la această ediție, „doar“ 60.000. Nu vreau să-mi imaginez cum este carnavalul atunci când sunt mulți turiști, dacă așa, cu „puțini“, îți lua jumătate de oră să ajungi dintr-un capăt al străzii, în celălalt. Orar. La 23.00 cu greu mai găsești ceva deschis, chiar și în centru. Prețuri mari și foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
lui Dan Puric. Îndrăzneala de a dansa pe muzica Shukar Collective când nimeni nu știe ce-i asta. Ziariștii care au sarcină de serviciu să caute români și să vorbească cu ei, când de interes ar trebui să fie chiar carnavalul. Serviciile - de toată jena. Oamenii sunt drăguți, nimic de zis, dar tot timpul ai impresia că trebuie să faci rapid ceea ce faci, fie că mănânci sau cauți suveniruri, pentru că un alt turist așteaptă să-ți ia locul. Mâncarea proastă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
dar tot timpul ai impresia că trebuie să faci rapid ceea ce faci, fie că mănânci sau cauți suveniruri, pentru că un alt turist așteaptă să-ți ia locul. Mâncarea proastă și scumpă, dar deja am scris despre asta. Și puțină etimologie: „carnaval“ ar veni din expresia latinească „carnis laxati“, care a devenit în italiana veche „carnasciale“, însemnând „renunțarea la carne“, care făcea referire atât la „plăcerile trupești“, cât și la alimentul carne, perioada de la Crăciun până la Mardi gras fiind asociată cu ambele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
la fel de minată de orgolii, rivalități și intrigi precum orice altă instituție românească. Discordia a indicat că ierarhii ortodocși sunt și ei oameni supuși greșelilor, cu defecte, slăbiciuni, ambiguități, poate chiar ipocrizii - fapt nu neapărat inedit și ieșit din comun pentru carnavalul decăzut al României (fie ea comunistă sau postcomunistă). Tensionați din pricina imaginii șifonate a BOR, ierarhii au mizat cu chiu, cu vai pe un armistițiu: se cuvine subliniat însă că nu eventuala nemulțumire ori dezamăgire a credincioșilor a catalizat armistițiul cu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Ion Creangă evocă episodul în care mama Smaranda îl invită pe Nică să iasă la soare și să zâmbească, pentru a se îndrepta vremea de ploaie. În tradițiile tuturor popoarelor, râsul, masca și strigătul - sunt componente ale sărbătorescului și ale carnavalului (cf. P. Drogeanu, Practica fericirii). Un alchimist egiptean din secolul al III-lea al erei noastre notat: „Când zeul a râs, șapte zei s-au născut ca să cârmuiască lumea, când a izbucnit în hohote de râs, s-a născut lumea
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]