8,983 matches
-
care nu erau capabili să le restituie. Desfășurată la scara unei țări întregi, mișcarea se constată în mod egal în interiorul orașelor, unde fiecare din condițiile sociale, apoi fiecare dintre bresle, fiecare corporație, încearcă să-și fundamenteze situația juridică pe o Cartă care să precizeze exact zona de acțiune care îi este rezervată. Pentru a participa la viața juridică, apoi la cea politică, trebuie să se obțină definirea autentică a drepturilor și libertăților (iura et libertates) cărora le aparțin. Acesta este caracterul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fundamentală nu se mai stabilește ca și contractul feudal de la om la om ci de la principe la grup. Principele acordă încă privilegii individuale unei persoane sau unei familii, dar în cea mai mare parte a timpului drepturile care definesc o cartă, sau care impun o revoltă, sunt drepturi de grup. De aici se desprind alte două caracteristici, care definesc viața politică a secolului al XIV-lea: pe de o parte, existența unor instituții de solidaritate, iar pe de altă parte, clasificarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în instituțiile societăților" Occidentului creștin, trei funcții necesare bunei lor funcționări, prin componentele pe care Adalbéron de Laon le-a deosebit deja în jurul anului 1030: cei ce se roagă, cei care participă la războaie și cei ce lucrează 76. Contractele, Cartele sau pactele prezintă toate un caracter comun: definesc statutul juridic al unui grup, al unei colectivități, al unei asociații sau al unui oraș, acolo unde există o supraviețuire a vechiului contract de feud. Prestând omagiul, vasalul nu tratează pentru un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Bula de Aur, va profita Transilvaniei: asociate voievodului, stările impun participarea lor la viața politică în cadrul organizat al Congregațiilor generale voievodale 105. Ulterior dreptul la rezistență va fi statuat în multe Carte și Privilegii. Între cele dintâi se pot menționa: Carta din Cartenbery (Brabant, 1312), reconfirmată în 1355 (Joyeuse Entrée) și constituind adevărate pactis conventis 106; Privilegiul Uniunii aragoneze (1287) din Spania, unde stările au obținut chiar dreptul de a depune regele care nu respecta condițiile impuse la încoronare 107. În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu stările Franței un aspect de echilibru, convocând Statele Generale în anul 1302, pentru a le asocia actului de revoltă contra papei Bonifaciu al VIII-lea. Chiar în condiții favorabile, Statele Generale din Franța nu au putut impune sancționarea unei Carte generale de privilegii. Manifestarea de autoritate din 1357, când stările au impus Marea Ordonanță din Martie fundamentând modalitățile de colaborare ale regelui cu Statele Generale, s-a dovedit efemeră. Ultimul lor efort memorabil s-a materializat în programul adoptat de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
era necesar, chiar concesii, sub garanția acceptării și ratificării întregii activități a deputatului. Carol I (1516-1556) a reușit să reducă activitatea Cortèsului și a reprezentanților stărilor reuniți în adunări, reglementând și micșorând puterea acestora, în primul rând a orașelor, prin "Carta de procuracion o do otorgomiento de poder que al ayuntamiento de Burgos dio a sua procuradores"153. În situația morții regelui și în absența moștenitorului, Cortèsurile din Castilia și Leon țineau o adunare specială pentru alegerea noului monarh, numită Parlament
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
erau reprezentate în Statele Generale. S-a înființat și un Consiliu de Stat, ca mediator între Statele Generale și cele provinciale, pentru a nu se prejudicia interesele nici unei provincii. Executarea hotărârii aparținea, în general, autorității locale. În Elveția, după adoptarea Cartei federale (Pfaffenbrief) în anul 1370, fiecare dintre cele opt cantoane avea Dietă proprie. Funcționa și o Dietă federală (Tagsatzung), la care erau convocați câte doi delegați din fiecare canton 165. Principiul majorității se va impune în toate cantoanele după ce Constituția
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Datorită opoziției crescânde a stărilor privilegiate, Filip al IV-lea cel Frumos a fost nevoit să înceteze ridicarea subsidiilor, iar Ludovic al X-lea (1314-1316) va fi obligat la numeroase concesii, concretizate în Carte provinciale. Dintre acestea a rămas celebră Carta Normanzilor (din anul 1315, reconfirmată ulterior în anii 1458, 1462, 1579), precum și cele din Champagne, Auvergne și Languedoc 192. Deși ele conțin concesii prudente, simple "amintiri ale principiilor cutumiare și promisiuni obișnuite de amendament"193, limitările în domeniul impozitelor sunt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
votate pentru război au devenit ordinare, întrucât Statele Generale nu au profitat de "strâmtorarea" monarhiei pentru a-și asigura controlul asupra gestiunii veniturilor țării și, prin aceasta, îngrădirea absolutismului. Nobilimea, la rândul ei divizată, nu a reușit să impună o Cartă generală de privilegii la scara întregului regat. Marea Ordonanță, care impunea colaborarea permanentă a Statelor Generale cu monarhia, a fost repede anulată. Existența Statelor Generale provinciale a reprezentat, din anumite considerente pe care le vom prezenta, un impediment în calea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Ine din Wesex, referindu-se la drept (riht), erau invocate în fața conducătorului comitatului (shire-man)214. La sfârșitul perioadei anglo-saxone adunările Witena-Gemots și shire-gemots slăbesc, concomitent având loc consolidarea monarhiei. După cucerirea normandă (1066) în Anglia va fi sancționată prima Cartă de libertăți. La încoronare Henric I o făcea publică, această Cartă fiind semnată de trei episcopi și șase baroni din partea stărilor (5 august 1100). Se ridică întrebarea: ne aflăm în fața unui adevărat pact (pacta conventa), ori această Cartă exprimă doar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sancționată prima Cartă de libertăți. La încoronare Henric I o făcea publică, această Cartă fiind semnată de trei episcopi și șase baroni din partea stărilor (5 august 1100). Se ridică întrebarea: ne aflăm în fața unui adevărat pact (pacta conventa), ori această Cartă exprimă doar renunțarea solemnă la abuzurile domniei anterioare ? Soluția pare a fi cea adecvată și conformă cu desfășurarea evenimentelor, în consecință fiind și acceptată: renunțarea la abuzurile domniei anterioare. Monarhia engleză s-a întărit datorită sistemului militar, organizat după principii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de pe continent 215. În perioada luptelor dinastice din 1135-1154 autoritatea centrală a slăbit. La începutul acestor lupte, în anul 1135, va fi semnată de către Stephan de Blois rege ales de Biserică și nobilime după moartea lui Henric I o primă Cartă care, recunoscând libertățile clerului și ale nobilimii, prevedea și "o mărginire a puterii regale de către Biserică și nobilime"216. Puterea regală se va consolida în perioada următoare, în timpul domniei lui Henric al II-lea Plantagenet (1154-1189). Reforma militară promovată de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Stephen Langton, arhiepiscopul de Canterbury 219. Încă din 25 august 1213 Langton a adunat un mare număr de baroni și prelați la biserica Sf. Pavel din Londra, cerându-le să jure că vor lupta pentru obținerea libertăților, enunțate într-o Cartă al cărei text le-a și fost prezentat: Charta necunoscută a libertăților engleze. Ea conține o serie de concesii impuse mai înainte regelui și pe care acesta a refuzat să le mențină. Textul începe prin reproducerea Chartei lui Henric I
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
înainte regelui și pe care acesta a refuzat să le mențină. Textul începe prin reproducerea Chartei lui Henric I: libertatea Bisericii, menținerea drepturilor în materie judiciară, păstrarea domeniilor, serviciul militar datorat regelui etc. într-un total de 12 articole. Dispozițiile Cartei vor fi reluate și dezvoltate în Petiția baronilor din 1215, ambele constituind baza revendicărilor din Magna Charta. Din conținutul textelor se poate sesiza că nu este vorba de noi concesii, ci de o restituire a libertăților anterioare. După sancționarea Chartei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
avea acum posibilitatea și puterea de a desemna unul din candidați. Obiect al disputei dintre Rudolf I de Habsburg și Henric de Carintia, regatul Boemiei a revenit lui Ioan de Luxemburg (1310-1346)347. Regele și-a început domnia consimțind o Cartă de privilegii a nobilimii, între care este menționată și obligația de a desemna demnitarii regali numai dintre nobilii cehi. Nerespectarea privilegiilor va declanșa opoziția marii nobilimi, la care s-au asociat toate stările Boemiei. Ele s-au opus în repetate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
raporturile monarhiei cu stările privilegiate ale Boemiei s-au produs după răscoala din 1618 și înfrângerea insurgenților protestanți la Bila Hora366. Ferdinand al II-lea va forma în jurul său o coaliție catolică puternică "Liga Catolică" , împreună cu Bavaria, Spania și Polonia. Carta promulgată de Ferdinand al II-lea în anul 1627 "a ucis nervul rezistenței și al vechii libertăți cehe", perioada care a urmat fiind caracterizată de o liniște în care stările vor păstra până, în secolul al XVIII-lea, un caracter
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Carta din Cortenbery (27 septembrie 1312) a instituit un Consiliu de guvernare alcătuit din 14 reprezentanți ai nobilimii și orașelor: 4 cavaleri și 10 burghezi. În momentul schimbării dinastice, după alegerea lui Venceslav de Luxemburg (1355), stările au obținut reconfirmarea Cartei și un document nou, numit Joyeuse Entrée, adică un sistem de pactis conventis care le întărea poziția în fața ducelui 377. Documentul, pe care Venceslav a depus jurământul la 3 ianuarie 1356, hotăra menținerea indivizibilității statului, numirea în demnitățile statului doar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unificatoare a ducilor de Burgundia. Reacția contra centralizării și aspirația spre autonomie au determinat Statele Generale, într-un gest de mare autoritate, să se întrunească și să impună Mariei de Burgundia, moștenitoarea tronului, Marele Privilegiu (1477). Documentul, care reprezintă prima Cartă comună a Țărilor de Jos, desființa guvernul central, suprima Parlamentul din Malines și restituia vechile libertăți și privilegii locale. El punea fiecare oraș la adăpost de impozitele abuzive. În august 1477, prin căsătoria Mariei de Burgundia cu arhiducele Maximilian de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
helvetică. În perioada 1332-1353 s-au asociat Lucerna, Glaris, Zug și orașele Zürich și Berna; între 1481-1513 alte cinci cantoane se adăugau confederației: Bâle, Soleur, Fribourg, Schaffhouse și Appenzell. Primele opt cantoane asociate au adoptat la 7 octombrie 1370 o Cartă federală (Pfaffenbrief)394, în care se întâlnește pentru prima oară expresia Unser Eidgenossenschaft (Confederația noastră). Fiecare canton își păstra independența, având Dietă proprie. În Dieta federală (Tagsatzung) fiecare canton delega doi reprezentanți. La început aceasta nu avea nici dată fixă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cuprindea, în ierarhia stabilită, nobilimea, clerul și, din secolul al XV-lea, de când se poate aprecia că statul corporativ este realizat 509, patriciatul orașelor. Privilegiile (privilegium imunitatis) ordinului clerical (ordo clericalis) au fost codificate începând cu secolul al XIII-lea. Carta de stare, sancționată la 1222, îl împărțea în două categorii: clerul superior, care beneficia de privilegium fiori și clerul de rând, căruia i se acordase privilegium canonis. Marea nobilime exista ca stare din punct de vedere juridic, dar nu avea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stare, sancționată la 1222, îl împărțea în două categorii: clerul superior, care beneficia de privilegium fiori și clerul de rând, căruia i se acordase privilegium canonis. Marea nobilime exista ca stare din punct de vedere juridic, dar nu avea o Cartă în acest sens. Trebuie precizat că nici pentru mica nobilime Bula de Aur nu a constituit o Cartă de stare, pentru că un ase-menea corp nu exista la 1222. Nobilii erau atunci acei servientes regis pe care îi amintește Privilegiul general
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de rând, căruia i se acordase privilegium canonis. Marea nobilime exista ca stare din punct de vedere juridic, dar nu avea o Cartă în acest sens. Trebuie precizat că nici pentru mica nobilime Bula de Aur nu a constituit o Cartă de stare, pentru că un ase-menea corp nu exista la 1222. Nobilii erau atunci acei servientes regis pe care îi amintește Privilegiul general din anul 1267 (nobiles ac servientes regis). După anul 1267 s-a statuat delegarea a doi sau trei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mare parte din Slavonia. În Dieta Ungarieie din 1687, dând existenței stărilor un fundament juridic și punând capăt regalității elective, au fost anulate clauzele Bulei de Aur de la 1222. Suveranul ereditar în ramura masculină a Habsburgilor urma să semneze o Cartă, prin care garanta Constituția și drepturile stărilor privilegiate. Istoria Dietei ungare intra într-o etapă nouă. 7. Caracteristici ale Adunărilor de stări în Țările Nordice Adunările Țărilor Nordice diferă sensibil de toate cele înfățișate până aici. Lumea scandinavă, cum mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regalității 542. La sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, după o luptă destul de îndelungată între monarhie și nobilime, puterea suveranului a fost limitată cu sprijinul adunărilor nobilimii și al unui Consiliu de stat permanent. Carta din anul 1282 a regelui Danemarcei, Eric Clipping (1259-1286) și condițiile din 1319 pentru alegerea lui Magnus al VII-lea Erikssson (1319-1355) ca rege al Suediei și Norvegiei, reprezintă momentele victoriei monarhiei stărilor în Țările scandinave 543. La urcarea pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cărui legitimitate dinastică era recunoscută. Acest atribut fundamental al Adunării de stări apropie instituția Țărilor Române de cele europene similare și, în particular, de pe direcțiile de contact menționate. Alegerea însemna, implicit, impunerea controlului stărilor privilegiate asupra domniei prin acceptarea unor Carte sau pactis conventis. În perioada voievodală Transilvaniei i-a fost refuzat acest drept, însă perioada constituțională sub suzeranitate otomană (1541-1691) a restituit Dietei dreptul alegerii principelui. În Moldova și Țara Românească acest drept a fost atât de bine conservat până în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]