2,126 matches
-
important de reținut pentru înțelegerea evenimentelor ulterioare care se petrec în procesul de transducție a semnalelor (mitogene, de creștere și de supraviețuire) e faptul că partea intracelulară a receptorilor transmembranari (DIC în fig. 2-13) poate avea trei feluri de activități catalitice, respectiv de tip: a) tirozin-kinazic (EGF, PDGF, insulină ș.a.) b) serin-treonin-kinazic, cazul membrilor familiei activinelor precum BMP (Bone Morphogenetic Proteine), TGFβ (Transforming Growth Factor β) ș.a. c) imunoglobulinic (cum se știe domeniul IG este prezent în structura anticorpilor). Din multitudinea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oferă posibilitatea fosforilării și a cuplării cu diferite enzime ce compun cascada de substanțe purtătoare de mesaj, cascadă ce va „curge“ către nucleu inițiind decizia multiplicării celulei. Este de reținut că ab initio, receptorii sunt inactivi din punct de vedere catalitic, atâta timp cât, aflați pe suprafața membranei celulare, nu întâlnesc inițiatorul (ligandul). În registrul superior, se remarcă alternanța domenii hidrofilice și hidro fo bice, precum și diferența dintre cele două capete: NH2=hidrofobic și COOH=hidrofilic; în registrul inferior se observă situsurile de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru ioni. drumul mesAjului. De îndată ce factorul inițiator (liganzii EGF, PDSF, FGF, IGF, insulină ș.a.) se cuplează la receptorii specifici, au loc o serie de evenimente, care în final scot receptorii din starea lor enzimatic pasivă. Cu alte cuvinte, îi activează catalitic. Urmează o cascadă de alte evenimente enzimatice, care finalizează, prin transportarea la nucleu, mai exact la anumite gene, a informației-ordin de multiplicare și creștere în volum a celulei. Respectivele procese sunt următoarele: a) dimerizarea (adică legarea receptorilor doi câte doi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
creștere în volum a celulei. Respectivele procese sunt următoarele: a) dimerizarea (adică legarea receptorilor doi câte doi) printr-o punte disulfurică; b) activarea dimerilor, consecință a schimbării de structură și plasament în spațiu. Dimerii sunt fosforilați și astfel partea lor catalitică (DIC) devine activă (fig. 2-20). c) declanșarea în citoplasmă și ulterior în nucleul celulei a unei cascade de reacții chimice, tipice transducției și care, în final, pornește mașinăria multiplicării celulare (ca în fig. 2-24, p. 124, semnalizarea Ras-Mapkinază). Pentru o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
20-25 K), asimilate funcțional cu subunitatea α a monomericelor. Aceasta înseamnă că și ele, ca și subunitățile α, participă esențial la transducția mesajelor. De obicei, proteinele G aflate pe partea internă a membranei celulare sunt asociate pozițional cu domeniul intern, catalitic (DIC) al receptorilor. Datorită acestui contact strâns, proteinele G vor reacționa prompt, imediat ce stimulul (ligandul) a fost atras și cuplat de porțiunea extracelulară a receptorului. Reținând că atâta timp cât receptorii se află în repaus relativ, adică nu au cuplat vreun agonist
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
are loc la suprafața exterioară a membranei celulare. b) Activarea receptorului care urmează (reamintim că înainte de cuplarea cu primul mesager orice receptor este inert din punct de vedere fiziologic) constă în procesul de dimerizare și fosforilare. Este vorba de activarea catalitică a acelei părți a receptorului aflată la partea internă a membranei sau în citosol (DIC în fig. 2-13). Aceste prime două evenimente din dinamica transmiterii mesajelor prin intermediul receptorilor de tip tirozinkinazic sunt schematizate în fig. 2-22. c) Activarea proteinei G
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
receptorului aflată la partea internă a membranei sau în citosol (DIC în fig. 2-13). Aceste prime două evenimente din dinamica transmiterii mesajelor prin intermediul receptorilor de tip tirozinkinazic sunt schematizate în fig. 2-22. c) Activarea proteinei G de către por țiu nea catalitică a receptorilor dimerizați și fos forilați. Sediul obișnuit al proteinei G este fața internă a membranei plan. Activarea pro teinei G heterotrimerice constă din desprinderea porțiunii α, care acționează asupra unității cata litice a adenilciclazei, pentru a iniția formarea AMP
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ciclul de multiplicare celulară. Este vorba de EGF (Epidermal Growth Factor) și de calea de semnalizare RasMapkinază implicată în oncogeneza virală (fig. 2-24). Așa cum se poate urmări în fig. 2-24, receptorii EGF-R activați de ligand sunt dimerizați, iar partea lor catalitică intracitoplasmatică fosforilată atrage și leagă o proteină adaptatoare GRB2 (Growth Factor Receptor Bound). De precizat că respectiva GRB2, care este constitutiv legată de factorul de schimb Sos, se cuplează la tirozina fosforilată a receptorului. Complexul GRB2-Sos se plasează în apropierea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cascade (în fig. 2-27) ca receptori tirozinkinazici (RTK) plasați în poziția a treia pe partea superioară a membranei celulare RTK → GRB2/SOS → Ras → Raf → MEK-MAPK cu ramificațiile citosolice MEKK, MAPK și MKK. De la aceste ramificații pornesc altele, fiecare cu proteinele catalitice respective, care, intrând în nucleu, acționează în sensul activării/inactivării alternative a multiplicării celulare, inclusiv a replicării ADN. De reținut că această alternanță între mesajele stai-pornește-stai-pornește reprezintă o reglare cu feed-back negativ perfecționată în cursul evoluției, fără de care viața nu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Particula nt este o componentă a numelui altei gene, de data aceasta de la șoarece (Int). Așa cum se observă în fig. 2-28, și ligandul Wnt este prins de: b) Receptorul Frizzled (engl. = ondulat), respectiva unire producându-se cu ajutorul unor co-factori. Partea catalitică (intracitosolică a receptorului activat, activează la rându-i proteina Dishvelled, care oprește ca proteina enzimatică β-catenina, cu rol în transportul mesajului către nucleu, să fie inactivată și distrusă în sistemul de degradare al proteinelor (a se vedea apoptoza). Reușind să
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de făcut cel puțin două precizări: a) liganzii care interacționează cu moleculele de adeziune aparținând matricei extracelulare sunt fie componenți ai celulelor învecinate, fie molecule ale aceleiași matrice. b) receptorii, de asemenea molecule de adeziune, deși transmembranari, nu au domeniu catalitic în citosol. l Întrebarea este: atunci cum reușesc ei să fie „buni conducători“ ai informației către nucleu (fie respectiva informație, un ordin de supraviețuire, fie de sinucidere prin apoptoză). l Răspunsul, relevat de cercetări de după 1998 este: semnalul își crează
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ciclina a fost găsită ca fiind un component al MPF, absolut necesar pentru activitatea acestuia. Așadar, MPF, pe care astăzi îl numim M-Cdk, este un complex proteic ce conține două componente: a) o subunitate reglatoare M-ciclina și b) o subunitate catalitică, Cdk mitotic. În anii următori, au fost izolate și identificate și alte tipuri de cicline și de cdk, a căror concentrație și activitate cresc și descresc pe parcursul anumitor stadii ale ciclului celular. Se observă că la sfârșitul mitozei (M) nivelul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
capișon protector a extremității telomerelor). Pentru o mai bună înțelegere a rolului fiziologic jucat de proteinele asociate telomerelor, redăm în continuare tabloul explicitar 3-1. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) Fac parte din complexe catalitice care prin interreacție cu p. TRF 2 previn fuziunea telomerelor și intervin în repararea dublei catene de ADN; mediază acoperirea (capping) telomerelor pentru a preveni fuziunea capetelor. KU este identică ADN helicazei II, o enzimă de despiralare ATP dependentă. Așa cum
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
RNA Component). Menirea funcțională a TERC este de a furniza la mamifere acel mesaj AAUCCC ca matrice pentru ghidarea inserției TTAGGG. La om, acest component are simbolul hTR. b) TERT (Telomere Reverse Transcriptase) este un component proteinic care oferă acțiunea catalitică. Această proteină-enzimă este aproape inactivă în majoritatea celulelor somatice, dar atunci când hTERT (h=human) este exprimată exogen, celulele sunt capabile să-și mențină lungimea telomerelor suficient pentru a împiedica senescența. Analiza câtorva linii celulare telomerază-imortalizate a putut dovedi faptul că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
aduce (furnizează) mesajul-matrice AAUCC pe baza căruia în B va fi asamblată prelungirea GGTTAG (în negru) care va asigura că telomerele nu se scurtează, dimpotrivă, se lungesc prin continuu adaos de nucleotide. Evident, celălalt component al telomerazei, hTERT, asigură acțiunea catalitică a procesului. Destinul celulelor normale integrate într-un organism viu a fost modelat în culturi celulare. Aici au putut fi urmărite cele două direcții principale spre care se îndreaptă populațiile celulare: a) senescență urmată de criză și de moarte sau
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
perpetuând un cariotip aberant. Aceste celule vor crește rapid, devenind adevărate „capete de pod“ neoplazice (fig. 3-43). Factorii extrinseci fizici (radiațiile) chimici și infecțioși au și ei acțiuni de reglare și adesea de dereglare, mai ales asupra h TERT, componentul catalitic al telomerazei (a se vedea mai departe modul de acțiune al unor oncoproteine virale ca inductori ai fenomenului de imortalizare celulară = cancerizare. Operațiunile de reglare (ca și cele de dereglare) ale producției și activității telomerazei, sunt „țintite“ la diferite nivele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ATM și ATR fac parte din familia de kinaze PI-3, de 300-500 KD. Kinaza p.ATM este formată din 3056 aminoacizi (aa) iar cea ATR din 2644 aa. Ambele posedă la unul din capetele lanțului de aminoacizi un domeniu C catalitic, care sesizează defectele ADN. Deoarece studiile s-au făcut în special asupra acțiunii dezorganizatoare a radiațiilor asupra ADN și mai puțin asupra acțiunii lezionale a virusurilor oncogene, s-a precizat că proteinele ATM sesizează în special rupturile ambelor catene ale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi. NO este produs, alături de citrulină, din L-arginină sub acțiunea catalitică exercitată de nitric-oxid sintază (NOS). NOS este prezentă în endoteliul vascular, mușchiul neted și cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
partea caldă apar depuneri de cupru [3], ceea ce indică o dependență rH0 = f(t) invers proporțională, de felul celei din figura 1, caracteristic unui proces „autotrof“, folosind energie din exterior. După cum se știe, fenomenele redox sunt implicate într’un proces catalitic, unde prezența sistemelor redox, cum ar fi Fe2+/Fe3+ are o influență deosebită asupra reacției catodice, de reducere a oxigenului, prin reducerea și oxidarea repetată a acestui sistem redox [2]. Unele amine, utilizate ca inhibitori de adsorbție, sunt active la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reducătoare - (tab. 1) ([15] citat de [3]). Aceste medii conțin de regulă cloruri, bromuri sau hipocloriți, coroziunea în pitting fiind favorizată de prezența cationilor metalelor cu mai multe stări de oxidare (Fe, Cu, Hg) [14], care joacă desigur un rol catalitic. Formarea piturilor (adânciturilor) este accelerată de prelucrarea mecanică la rece a metalelor ca și de prezența unor incluziuni, microsegregații sau precipitații pe suprafața metalului [14], la nivelul cărora apare o micropilă galvanică care poate ajunge la diferențe de potențial de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aceluiași organism, în urma exercitării pasive a unor mecanisme de coroziune bazate pe aerarea diferențiată, gradientul de concentrație, membrană (consecutive constituirii foulingului biologic), atac chimic (v. CO2 format la oxidarea FeCO3, respectiv H2SO4 de la oxidarea FeS; faptele ar sugera o consecință „catalitică“ asupra oxidării Fe a prezenței organismului în proximitatea metalului în cazul CO2, respectiv a biocenozei în cazul H2SO4, când sulfatul format poate fi redus la sulfură de către o bacterie sulforeducătoare - v. §2.3.2.2.1.1.1 - prezentă în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite supra, au un rol „catalitic“ asupra formării și abandonării acestor structuri silicioase. Pe lângă evidența contribuției la acumularea de material abiotic în fouling, atragem atenția asupra faptului că fenomenul este favorizat și de fluctuațiile (voite sau accidentale) parametrilor de funcționare ai instalațiilor de răcire. Alte alge
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Dar acolo există de fapt o biocenoză care aplică mecanismul descris. Acțiunea ferobacteriilor (și ele autotrofe, dar chemo-) și care au fost incriminate supra (§2.3.2.2.1.1.1) de posibilitatea asocierii cu bacterii heterotrofe sulforeducătoare, cu efectul „catalitic“ al acestei asociații asupra ionizării metalului, este desigur o „aplicație“ a acestui mecanism. O altă conotație a mecanismului poate fi procesul, aparent chimic, de dizolvare a calcarului în fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul studiat, P. punctează, în concluzie, rolul deopotrivă terapeutic și catalitic al avangardei. Din corpul acestei exegeze sunt extrase și dezvoltate ulterior două monografii autonome: A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993) și Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj). În cea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
funcțiuni organice. 4.7. Reacții chimice cu formare de compuși ionici. 5. Compuși organici macromoleculari, naturali și sintetici. 5.1. Compuși organici macromoleculari obținuți prin polimerizare și copolimerizare. 5.2. Compuși organici macromoleculari obținuți prin condensare și policondensare. 6. Procese catalitice în chimia organică. 6.1. Cataliza omogenă. 6.2. Cataliza eterogenă. 6.3. Biocataliza. 7. Agenți poluanți organici. 4. Legături chimice în compuși organici Legăturile chimice sunt interacții între atomi, realizate prin intermediul electronilor de valență cu scopul realizării de configurații
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]