4,620 matches
-
economic, datorită dependențelor încurajate de hegemonia militară a Americii. Astfel, calitatea sau tipul instituționalizării din sistemul internațional este tot mai simetric. Împreună, aceste două tendințe evidențiază faptul că anomaliile pentru neorealism și instituționalism sunt compatibile cu predicțiile teoriei liberale. Mecanismele cauzale din spatele acestui tipar sunt vaste și variază pe o axă între nucleu și periferie. Există o serie puternică de stimulente materiale pentru ca principalele state să își stabilească relațiile cu alte mari puteri pe un fundament pașnic. Dintre cazurile analizate, China
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
1998, p. 103. El dorea să pună în evidență multiplele relații dintre artă și mediul ei (sol, climă, rasă, cultură, moment). Totuși, dacă desemnează sau subliniază relații între elemente distincte, el nu gândește natura acestei relații altfel decât în termeni cauzali: Am putea spune că pe meleagurile acestea [Țările de Jos], apa face iarba, care face vitele, care fac brânza, untul și carnea, care, toate laolaltă și împreună cu berea, fac populația". Ibidem, p. 107. Pentru a înțelege registrul epistemologic (destul de depășit
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Explicarea Factorii explicativi Metoda explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de sistemele de practici observate. Economia culturii este, fără îndoială, cea mai atrasă de această abordare factorială (cf. Farchy, 1999; Benhamou, 1996). Principalii factori explicativi ai variațiilor și ai distribuției sociale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și "explicarea" nu sunt opuse. Vom spune, împreună cu Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar începe totuși decât în momentul precis când trebuie să se explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă trebuie să fie semnificativ adecvată și cauzal adecvată [...]. Altfel, avem o probabilitate statistică necomprehensibilă sau o hermeneutică fără probă. Dacă ne limităm la regularități, intrăm într-o problematică diferită de activitatea comprehensibilă: cea a condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Weber, că ele se completează: "Sarcina specifică [sociologiei comprehensive] nu ar începe totuși decât în momentul precis când trebuie să se explice prin interpretare" (Max Weber, 1992, p. 308). Sau: "O interpretare cauzală corectă trebuie să fie semnificativ adecvată și cauzal adecvată [...]. Altfel, avem o probabilitate statistică necomprehensibilă sau o hermeneutică fără probă. Dacă ne limităm la regularități, intrăm într-o problematică diferită de activitatea comprehensibilă: cea a condițiilor, a obstacolelor, a ocaziilor, a factorilor". Max Weber, 1995, vol. I, pp.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
El evocă "o corespondență care se stabilește obiectiv între producătorul cultural și publicul său" (ibidem, p. 215). Principalul reproș adus acestei teorii privește stabilitatea habitusului. Or, indivizii evoluează în viață în planul gusturilor și al practicilor. Nu putem să explicăm cauzal comportamentele limitându-ne la o inculcare primară sau la o socializare fixată pentru totdeauna (Lahire, 1999). Toți acești sociologi preferă să insiste mai degrabă pe interacțiuni decât pe determinări, pe prezent și viitor (intențiile) decât pe trecut. Interacționiștii preferă să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dau un sens subiectiv (deci interpretabil) [...]. Activitatea socială este activitatea care, prin sensul urmărit, se raportează la comportamentul celuilalt, în raport cu care se orientează desfășurarea ei [...]. Sociologia este știința care își propune să înțeleagă prin interpretare activitatea socială și să explice cauzal derularea și efectele ei." Max Weber, 1995, p. 28. Garfinkel (1917-1987) a fost influențat de Alfred Schütz (1899-1959), pentru care sociologia trebuie să fie "o hermeneutică a vieții sociale" ( Le Chercheur et le quotidien, Méridiens, Paris, 1987). Bun cunoscător al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
libertății (excesul orgoliului) și de atrofia ei (excesul umilinței); căci ea repudiază deopotrivă orgoliul și umilința. Pe de-o parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici cu ceea ce premerge cauzal libertății noastre, nici cu ceea ce este înzestrat cu un grad sporit de libertate. Și de aceea ea respinge orgoliul ca formă de neadecvare la superior și ca nerecunoaștere a lui. Pe de altă parte, pentru că are conștiința libertății, umilitatea respinge
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hoc, ergo propter hoc și e egal cu judecata aceluia ce văzând o moară mișcată de râu ar zice că moara-i cauza apei sau apa-i cauza morii, și aceasta pentru că acțiunile (apei și a morii ) stau în nex cauzal. Pentru ca publicul să înțeleagă celelalte imputări "grave" făcute de recenzent vom reproduce întreg paragraful 8 din logică, subliniind cele trebuincioase: 8. Judecata se compune din noțiuni; explicarea ei presupune dar cunoștința acestora în proprietățile lor esențiale. Orice noțiune este o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va permite să rezolvăm definitiv probleme importante care durează de mult timp. Acesta este sindromul "pentru fiecare problemă complexă există o soluție simplă". De obicei, e cea proastă." Royer, 2001. Abordarea ecologică consideră violența în școală ca rezultatul unui sistem cauzal complex și privește învățământul (didactic, pedagogic, viață de echipă, relații cu mediul social) ca pe un întreg. Asta nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să acționăm asupra unui element al acestui întreg, dar evaluând implicațiile pentru celelalte aspecte ale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
folosește o introducere în teoria de bază a unei discipline, dacă ea constă într-o analiză istorică și conceptuală a unui mare eșec? Cercetătorii sînt interesați de teorii pentru valoarea lor instrumentală. Teoriile sînt instrumente care fac posibile, cu ajutorul legăturilor cauzale, explicațiile cu privire la fenomene; iar în științele practice, cum ar fi politica, ne arată cum putem descoperi cele mai potrivite opțiuni în ceea ce privește politicile. Avînd în atenție această concepție asupra teoretizării, lucrarea de față nu oferă altceva decît o serie de interpretări
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
menționat. Numai că ele suferă de defectul opus: conflictul este una din temele de la sine înțelese ale tuturor științelor sociale, iar a trece de o graniță este ceva foarte vag. Pusă în fața necesității de a include tot mai mulți factori cauzali, interni sau transnaționali, pentru a fundamenta analiza comportamentului statului, disciplina relațiilor internaționale a intrat într-o dilemă. Fie accepta provocarea agendei din ce în ce mai încărcate și devenea o componentă internațională a altor discipline din cadrul științelor sociale, fie refuza să fie absorbită de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de imaginat cum a reușit toate acestea bazîndu-se pe un singur fenomen și un singur concept, Morgenthau a realizat o construcție teoretică care părea să funcționeze și care era cu siguranță atractivă. Secțiunea următoare își propune să discute despre verigile cauzale din teoria explicativă a lui Morgenthau, de la fundamentele sale antropologice pînă la politica externă propriu-zisă (vezi figura 2.1). LUPTA PENTRU PUTERE: DE LA NATURA UMANĂ LA ACTORII NAȚIONALI Realiștii definesc sfera politică prin relațiile de putere și autoritate. Indivizi, grupuri
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
spre război. Cu alte cuvinte, această analiză urmărește să deducă anumite afirmații din distribuția puterii, distribuție ce are un impact specific asupra calculului rațional al agenților (statelor) și care face sistemul să fie stabil sau nu. Avem aici o judecată cauzală de felul următor: dacă există bipolaritate și date fiind asumpțiile raționalității și urmăririi propriului interes în sistemul anarhic, efectul calculului rațional al actorilor se va structura în așa fel încît va apărea o probabilitate crescută de (in)stabilitate. Stabilirea acestei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aceeași concepție asupra politicii. Sistemele eterogene sînt alcătuite din state organizate pe baza unor principii diferite și care dezvoltă sisteme contradictorii de valori (Aron 1962: 108). La prima vedere, Kissinger și Aron par să difere. În timp ce Aron presupune o legătură cauzală directă între organizarea internă a sistemului politic și natura sistemului internațional rezultat (aceasta este prima parte a definiției sale a sistemelor eterogene), Kissinger analizează existența unui cod internațional de conduită, care ar putea fi diferit de regulile naționale de legitimare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
MECANICIST ȘI OBIECTIV Aripa tradiționalistă din cea de-a doua dezbatere a criticat cele două modele pe care s-a bazat transformarea științifică a disciplinei relațiilor internaționale teoria sistemelor și teoria economică precum și încercarea lor de a face o analiză cauzală de tip intrări-ieșiri (input-output) a comportamentului statului. Critica era îndreptată în principal împotriva a două concepte: balanța puterii ca o constrîngere obiectivă (macro-nivel) și interesul național ca cea mai bună și obiectivă bază a politicii externe (micro-nivel). Un mecanism care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu le folosește ca scop, adică drept o teorie științifică din care să deducă propoziții general verificabile (pentru această înțelegere weberiană a lui Allison, vezi Aron 1984: 29-30). Allison încearcă să arate că abordarea realistă tradițională exclude sistematic importanți factori cauzali și creează multe dificultăți în analizarea crizei rachetelor din Cuba. El oferă modele pentru înțelegerea dinamicii profunde a acestor cauze, care ne scot în afara modelului I. Allison nu spune că ele sînt legi universal aplicabile. Ele sînt cauze care rămîn
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Bukharin și de Lenin. Luxemburg a fost atacată în special pentru că neglija adaptările dinamice ale procesului capitalist de producție - supraproducția de azi poate fi absorbită de nivelul de mîine al consumului. Teoriile monopolului capitalist uzează de o serie de legături cauzale pentru a explica imperialismul. Secțiunea următoare va prezenta relația dintre clase și state, legăturile cauzale dintre statele capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1). Fig. 6.1 Teorii ale imperialismului bazate pe
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
procesului capitalist de producție - supraproducția de azi poate fi absorbită de nivelul de mîine al consumului. Teoriile monopolului capitalist uzează de o serie de legături cauzale pentru a explica imperialismul. Secțiunea următoare va prezenta relația dintre clase și state, legăturile cauzale dintre statele capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1). Fig. 6.1 Teorii ale imperialismului bazate pe capitalismul monopolist (Hilferding, Bukharin, Lenin) Legătura cauzală dintre clasă și stat se face prin conceptul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
va prezenta relația dintre clase și state, legăturile cauzale dintre statele capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1). Fig. 6.1 Teorii ale imperialismului bazate pe capitalismul monopolist (Hilferding, Bukharin, Lenin) Legătura cauzală dintre clasă și stat se face prin conceptul central de monopol și prin capitalul financiar ca nou stadiu al dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale ca disciplină, înfrîngerea eroică a lui Kissinger îndeamnă la o redefinire atît a diplomației, cît și a politicii. Așa cum am amintit mai sus, Kissinger a remarcat că puterea se desprinde din ce în ce mai mult de influență și de politică. Dacă relația cauzală dintre putere și influență (asupra consecințelor) nu se mai aplică (presupunînd că s-a aplicat vreodată), atunci realismul trebuie să-și revizuiască teoria explicativă. Dacă puterea nu se mai află în legătură directă cu politica, atunci realismul nu mai este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
globală (vezi fig. 8.1). Pentru a reuni diferitele căi de cercetare, am ales deliberat un model de intrări-ieșiri de tipul celui elaborat de Easton. Partea centrală a disciplinei rămîne explicarea comportamentului statului în materie de politică externă. Dar variabilele cauzale semnificative au fost extinse la nivel internațional, guvernamental și transnațional. Postulînd o dilemă a securității în contextul unei anarhii internaționale, gînditorii realiști timpurii credeau că cunoașterea distribuției internaționale a puterii este suficientă pentru a explica comportamentul statului (pentru aceasta și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
seama de rezultatele cercetărilor întreprinse în alte discipline, în măsura în care ele afectau comportamentul politic extern. De asemenea, acțiunile interne ale statului, dacă nu erau cauzate de factorii transnaționali sau internaționali, nu se integrau în specificul disciplinei relațiilor internaționale. Pentru descrierea factorilor cauzali care acționează la nivel internațional, am folosit influenta reluare pe care Keohane și Nye (1977) au făcut-o acestor dezbateri, în care ei disting patru surse diferite ale schimbării sistemice: procesul tehnologic și economic, o balanță generală a puterii și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în orice caz, bazele pentru ceea ce azi constituie probabil teoria predominantă în studiul empiric din disciplina relațiilor internaționale, adică teoria regimurilor. Cele ce urmează vor folosi studiul lor într-un mod mai general, pentru a arăta noua multiplicitate a factorilor cauzali necesari înțelegerii acțiunii statului. Keohane și Nye și-au propus în primul rînd să contureze o nouă paradigmă a politicii mondiale (1972: XXIV). Ei au încercat să sintetizeze "politica internațională tradițională, abordarea birocratică a politicii și actorii transnaționali" (Keohane și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poate dovedi valoarea analitică a modelului organizațional internațional doar ex post facto, prin analiză istorică. În concluzie, Keohane și Nye au recunoscut valoarea esențială, deși limitată, a realismului, dar au inclus-o într-o imagine mai largă a cărei determinare cauzală de bază nu mai poate fi atribuită unui nivel anume, fie el birocratic, transnațional sau internațional. Într-un fel, lucrarea lor a prezentat, a sintetizat sumar, dar nu a putut îngrădi, programul exploziv de cercetare al "plasei" globale. DISPUTA ÎNTRE
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]