4,822 matches
-
prezente la finele revistei (nu și în numărul ultim) semnalează apariții, recente sau proxime, de cărți, exclusiv din „literatura nouă românească”: Visări păgâne de Ion Pillat, Flori sacre de Al. Macedonski, Zâna din fundul lacului de N. Davidescu, Figurile de ceară de Adrian Maniu, De vorbă cu mine însumi de Ion Minulescu, dar și „o carte despre cubism a lui Metzinger și Gleizes”, o traducere a lui Al. T. Stamatiad din Maeterlinck ș.a.; sub același pseudonim apar înțepături bonome la profesiunea
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
florilor / ș-a garoafelor, / sora Soarelui, / spuma laptelui”. Sora caută să se opună dorinței fratelui și să amâne împlinirea ei, cerându-i lucruri pe care ea le crede irealizabile: un pod de fier (în alte variante, de aramă sau de ceară) peste mare, la capătul acestuia o mănăstire cu scară până la cer ș.a. Soarele reușește să treacă de încercări. Acțiunea împrumută, în continuare, elemente biblice, cum ar fi cele despre rai și iad. Soarele este trimis de sora lui la moș
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
sacrilegiului pe cale să îl comită Soarele, autorul anonim imaginează o catastrofă de proporții cosmice. Ca un laitmotiv apare în multe variante descrierea podului („pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
exterior, moscul din Kashmir și din Tibet este, fără Îndoială, diferit. În exterior, scrotul acestui animal seamănă cu cel al moscului din China - fiind acoperit cu păr scurt, moale și lucios -, dar interiorul e format dintr-o substanță gălbui-maronie, precum ceara de albine, deosebindu-se astfel de cel al moscului din China, a cărui culoare este maroniu-roșiatică, de o consistență fină și friabilă. Fără a prepara scrotul, l-am așezat Într-o cutie metalică, Însă, din nefericire, În perioada anotimpului ploios
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
am observat că În adâncitura genunchiului se strânsese puroi, drept pentru care am efectuat o incizie În urma căreia lichidul a fost eliminat. Timp de câteva zile am ținut rana deschisă, recomandând ca părțile umflate să fie unse cu ulei de ceară. În urma tratamentului, leziunea se vindecă În scurt timp. Pe de altă parte, același remediu se dovedi eficace și În cazul unei inflamații a testiculelor ce fusese cauzată de o vătămare exterioară. Eficacitatea uleiului de cearătc "Eficacitatea uleiului de ceară" Medicii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de ceară. În urma tratamentului, leziunea se vindecă În scurt timp. Pe de altă parte, același remediu se dovedi eficace și În cazul unei inflamații a testiculelor ce fusese cauzată de o vătămare exterioară. Eficacitatea uleiului de cearătc "Eficacitatea uleiului de ceară" Medicii din Orient folosesc uleiul de ceară distilat (cerelaeum) În tratarea multor tipuri de afecțiuni, cu precădere În cazurile de paralizie, contracții, inflamații, răni, mâncărimi, impotență, friguri și holeră (cholera morbus)187. Badijonările se fac de obicei În lumina soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În scurt timp. Pe de altă parte, același remediu se dovedi eficace și În cazul unei inflamații a testiculelor ce fusese cauzată de o vătămare exterioară. Eficacitatea uleiului de cearătc "Eficacitatea uleiului de ceară" Medicii din Orient folosesc uleiul de ceară distilat (cerelaeum) În tratarea multor tipuri de afecțiuni, cu precădere În cazurile de paralizie, contracții, inflamații, răni, mâncărimi, impotență, friguri și holeră (cholera morbus)187. Badijonările se fac de obicei În lumina soarelui. Când este vorba de cholera morbus, după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ca ei să-și fi pierdut simțul gustului, iar mușchii gâtului pot fi Într-atât de relaxați, Încât lunga panglică de pânză nu Întâlnește nici o rezistență În gâtlej. Aceste pregătiri fiind făcute, fachirul Își astupă toate orificiile cu dopuri de ceară aromată, Își duce limba Îndărăt În maniera pe care am indicat-o mai Înainte, Își Încrucișează brațele pe piept, sufocându-se astfel În prezența unei mulțimi de spectatori. La exhumarea sa, una dintre primele operații e aceea de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
plantei mature cu mâinile. În bazarurile din India, diferitele sortimente de churrus sunt vândute sub diferite nume, cum ar fi șchurrusț din Buhara, din Jarkandia sau din Kashmir - dar cel mai bun este churrus mumiai, adică un churrus de felul cerii. Churrus nu se folosește niciodată ca remediu intern. Am făcut diferite Încercări cu el; pentru o descriere detaliată a calităților sale, vezi al doilea volum al acestei lucrări 281. În general, folosirea churrus-ului constă În amestecarea lui cu tutun și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ironiza, Într-un Dicționar grotesc publicat În Convorbiri literare (1869), trecerea de la „Întunericul barbarismului” la „ghearele pedantismului”. „Un bătrân onorat, care au fost de față la multe Întâmplări În Îndelungata lui viață, au făcut observarea aceasta: «că românul e ca ceara și că priimește foarte lesne toate Întipăririle ce-i lasă vremea». - Românii, zicea el, se fac turci cu turcii, francezi cu francezii, englezi cu englezii. Ei astăzi poartă frace strâmte și ciripesc bonjour și bonsoir, pentru că așa-i moda. În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
47; C. Stănescu, Personalitatea literară a eroului, „Scânteia tineretului”, 1976, 8 569; Dan Zamfirescu, Marginalii la două romane, SPM, 1976, 317; Emil Manu, „Clipa”, SPM, 1977, 318, 319; Dumitru Micu, Puterea și dreptatea, CNT, 1977, 7; Piru, Debuturi, 94-96; Iorgulescu, Ceara, 238-244; Livescu, Scene, 201-204; Marcea, Varietăți, 257-260; Râpeanu, Memoria, 93-103; Stănescu, Jurnal, II, 120-140; Moraru, Textul, 155-161; Odangiu, Romanul, 132-139; Ungureanu, Proza rom., I, 720-726; Rotaru, O ist., III, 864-869; Băileșteanu, Aorist, 158-162; Cosma, Romanul, I, 148-151; Bogdan Popescu, Un
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
-și activitatea de ziarist. E redactor principal la publicațiile de limba română „Viața noastră” (rubrica „Cronica fantezistă”), „Revista mea”, „Facla”, apoi la „Ultima oră” (pagina de umor „Lama?”), „Orient-Expres”, „Tribuna” și „Minimum”. O vreme scoate și revista satirică „Muzeul de ceară”. În cele peste trei decenii de scris israelian semnează numeroase volume de proză și poezie, începând cu Pe o planetă comică (1976). Este, între altele, redactor-șef la numerele anuale din „Izvoare”, vicepreședinte (1967) și președinte (1981, 1983, 1986) al
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
Zaciu, Cu cărțile, 23-47; Stelian Dumistrăcel, Marin Preda: forma și semnificația neologismului, CRC, 1982, 18; Marin Preda - 60 de ani de la naștere, CNT, 1982, 32 (semnează Ion Vlad, Victor Crăciun, Al. Piru); Ion Cristoiu, „Desfășurarea”, SLAST, 1982, 52, 53; Iorgulescu, Ceara, 109-128; Marcea, Varietăți, 263-279; Popa, Competență, 155-212; Simuț, Diferența, 135-140; Petre Stoica, Amintirile unui fost corector, București, 1982, 150-171; Mihai Ungheanu, Interviuri neconvenționale, București, 1982, 5-19; Florin Mugur, Marin Preda, FLC, 1983, 21; Ciocârlie, Eseuri, 13-29; Dimisianu, Lecturi, 104-118; Iosifescu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de fecioara bengaleza, crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt. [...] I-am vazut brațul întreg gol și m-a lovit culoare pielii: mata, bruna, de un brun nemaintâlnim până atunci, s-ar fi spus de lut și de ceară." "Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă în sări de culoarea ceaiului palid, cu păpuci albi cusuți în argint, cu salul asemenea cireșelor galbene și buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roșii creau
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
Popescu, Cărți, 105-109; Steinhardt, Incertitudini, 144-149; Ștefănescu, Jurnal, 118-122; Zaciu, Lancea, 52-56; Nicolae Manolescu, Romanul intelectual, RL, 1981, 36; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 168-172; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 231-236; Culcer, Serii, 142-147; Tomuș, Mișcarea, 251-253; Gorcea, Structură, 100-105, 166-169; Iorgulescu, Ceara, 221-225; Munteanu, Jurnal, III, 211-214; Dimisianu, Lecturi, 152-159; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 132-134; Vlad, Lectura rom., 247-254; Nicolae Manolescu, Arta conversației, RL, 1984, 37; Dana Dumitriu, Le Roman de l’année, CREL, 1984, 4; Odangiu, Romanul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
complexe și elaborate. În Sanatoriul de boli discrete dispunerea grafică a poemelor optează pe pagini întregi pentru proză; coșmarurile, recuzita sistematică de spital psihiatric și atmosfera opresivă capătă astfel un aer epic, în contrast cu disfuncția lor narativă. Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară (2000) e cartea cea mai bună a lui V. Aici timbrul devine nu atât grav, cât insidios, iar retorica e perorativă și metafizică cu iz familiar și bisericesc, ca la Tudor Arghezi. Emoția e mai directă, mai simplă și mai
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
cu condiția umană. SCRIERI: Sisteme de supraviețuire (în colaborare cu Florin Toma), București, 1992; Evenimentul zilei - un poem văzut de Lucian Vasilescu, București, 1995; Ingineria poemului de dragoste, București, 1996; Sanatoriul de boli discrete, București, 1996; Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, București, 2000. Repere bibliografice: Alexandru Condeescu, Textul și sexul, ALA, 1996, 306; Dan Silviu Boerescu, Cântecul de dragoste al politehnocantropului, LCF, 1996, 31; Munteanu, Jurnal, VII, 257-262; Cistelecan, Top ten, 79-81; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 176-182; Lefter
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar crunți copacii se mișcară-n
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
cu subiectivismul impresionist al „viziunii” și „vedeniei”. În Descântecul, arendășoaica Sultana, părăsită de amantul care este și logofăt al moșiei - dispărut cu câștigul obținut din ultima recoltă -, încearcă să îl întoarcă pe bărbatul infidel cu ajutorul vrăjilor, închipuind o păpușă de ceară și arzând-o în timp ce dansează goală în jurul focului aprins într-o zonă năpădită de buruieni din spatele casei. „Narațiunea” se încheagă, împotriva retorismului și a convenționalismului, ca înlănțuire de închipuiri ale protagonistei - scene de iubire brutală petrecute în trecut sau fantezii
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
privilegiată, erosul, pe care o tratează într-un vers mai concentrat. Este în continuare încercat de mari voluptăți și trece prin extazuri împinse la limita suportabilului, însă în câmpul lui de observație încep să pătrundă în chip amenințător făcliile de ceară, văile plângătoare, amanții palizi, corbii, cimitirele, nevrozele - cu alte vorbe, toate figurile simbolismului astenic. Bacovia este tradus aici în codul unei retorici ceremonioase. Sunt și sugestii ce trimit la Lucian Blaga (între ele o definiție a dragostei ca „blânda stare
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Nicolescu, Duiliu Zamfirescu, București, 1980; Sanda Stolojan, Duiliu Zamfirescu, tr. Eric D. Tappe, Boston, 1980; Petrescu, Configurații, 181-188; Ion Istrate, Un punct de vedere sociologic în cercetarea operei de romancier a lui Duiliu Zamfirescu, DCF, 16-38; Ciobanu, Opera, 80-89; Iorgulescu, Ceara, 68-72; Săndulescu, Portrete, 105-117; Nițescu, Atitudini, 7-24; Țeposu, Viața, 35-45; Adam, Planetariu, 6-70; Cornea, Itinerar, 212-241; Dobrescu, Foiletoane, III, 152-160; Cosma, Geneza, 105-114; Craia, Orizontul, 64-71; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava, Muzica și literatura, București, 1986, 208-228; Al. Săndulescu, Duiliu Zamfirescu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
erau două pahare de argint, cu care a băut la apă până s-a răcorit. Apoi a luat paharele cu sine și a pornit înainte. Și mergând mai departe, iaca părul grijit de dânsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, și dulci ca mierea. Părul, văzând pe fată, și-a plecat crengile-n jos; și ea a mâncat la pere și și-a luat la drum câte i-au trebuit. De-acolo mergând mai departe, iaca
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot pană la coadă, Tăbărâte mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cea mai lungă”, O, 1979, 8; Dumitru Mureșan, „Îndreptările doctorului Faustus”, VTRA, 1979, 9; Alboiu, Un poet, 149-150; Ion Caraion, Un limbaj de încercare în poezia lui Vasile Vlad, LCF, 1980, 13, 14; Dimitriu, Singurătatea, 148-152; Raicu, Contemporani, 156-160; Iorgulescu, Ceara, 166-169; Marin Mincu, Un discurs al „absenței”, LCF, 1985, 42; Negrici, Introducere, 115-120; Dan C. Mihăilescu, „Omul fără voie”, LAI, 1994, 24 octombrie; Ulici, Lit. rom., I, 165-167; Dicț. analitic, II, 220-223; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 279-283
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
dificultăților apărute în calea undelor sonore la trecerea lor de la exterior spre urechea internă prin malformații ale urechii externe sau medii, defecțiuni ale timpanului, obturarea sau blocarea canalului auditiv extern (spre exemplu, în urma prezenței unor corpuri străine sau dopuri de ceară) sau prin apariția unor afecțiuni la nivelul structurilor urechii mijlocii (spre exemplu, în urma unor otite, mastoidite, infecții însoțite de secreții purulente care blochează transmiterea undelor sonore și au un efect distructiv asupra structurilor osoase și cartilaginoase de la acest nivel); - deficiențele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]