9,103 matches
-
lucruri. POEM PENTRU NIMENI Nu poți trăi cu-nțelepciune, singur, Cum strălucește soarele în linguri, Ești vulture ori ești șarpe ori ești om, Nu poți visa de te-adâncești în somn. Iubesc, învăț, n-am încetat nicicând, Până voi fi cenușă ori pământ, Iar prin iubire-nvăț de două ori, Primind lumina sunt luminofor. Primind sărutul redevin bărbat, Eu știu și nopțile în care m-ai visat. VOCE-N PUSTIU Umblu-n pustiu, Găsesc un izvor, Vreau să-l sorb, El
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cezarina Adamescu - VOCILE PROZEI. POVEȘTI DE VIAȚĂ Aurora Cristea, „Povestea Danei”, Editura “Semănătorul” Tismana Jocul de-a viața, jocul de-a moartea. “Jocul vieții și-al morții în deșertul de cenușă” - se intitula o piesă de teatru, de fapt o parabolă, după Horia Lovinescu, a existenței primilor oameni, Cain și Abel, cei doi fii ai lui Adam după ce acesta a fost alungat la Răsărit de Eden și silit să muncească, să
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
perete se oprise la 3 august 1889... Luceafărul de ziuă cu ochi de strigoi privea din alte lumi pe fereastră chipul iubitei, plecată si ea spre depărtările astrale să se întâlnească cu poetul. Și din lumea lui, repeta blestemul: Nici cenușa noastră-n lume, Scumpo, nu s-o întâlni!’ Și asa s-a împinit blestemul, Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. Dar din dragoste lor
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
Carlaonț 22; călugării Teodosie Filimon, Evghenie Hulea și preotul Ștefan Marcu, ultimul fiind și duhovnicul fraților Paragină 23 care au condus rezistența din munții Vrancei; starețul Paulian de la Putna care a cutezat să o ajute pe soția luptătorului anticomunist Constantin Cenușă, ieromonahul Filaret Gămălău de la schitul Rarău care a susținut sistemul de legături și aprovizionare al organizației „Gărzile lui Decebal”; părintele Nicolae Donescu din Șuici, ucis de securiști pentru că botezase copilul, născut în pădure, al familiei de luptători Silișteanu din munții
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
ce au chemarea Divinului cu plânsul nostru cel sărac Și sacră ni-i credința-n așteptarea Acelei păci din vremi cu gust ambroziac. Sunt sacri munții, râurile, marea... Sunt un învins? Sunt foarte trist în țara mea frumoasă În care cenușii sunt toate ce le văd Și nici pământul reavăn după coasă Eu nu mai cred că, în curând, am să-l revăd. Sunt un sărac în țara mea bogată În care nu-s stăpân pe-un petic de pământ, În
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
noaptea Sfântului Andrei, încercau să se apere de strigoi prin ungerea ușilor, ferestrelor casei și ale grajdului cu usturoi. Femeile întorceau în această noapte oalele și cănile cu gura în jos, pe motiv ca strigoii să nu sălășluiască în ele. Cenușa era scoasă din sobă, ca aceste spirite să nu-și găsească adăpost la căldură. Exista obiceiul de a se arunca pâine prin curte, ca strigoii flămânzi să nu caute prin casă de-ale gurii. Ștefan POPA Referință Bibliografică: Noaptea Sfântului
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
ață, și să mă alătur de alt răsărit prin spațiul adormit dintr-un zenit să mă încalț cu stele efemere ca să colind cu ele. Nu s-a putut! A tot căzut apusul din apus soarele a adormit în criptă peste cenușa din clepsidră și am rămas cu un picior peste pământ. Pământ! A strigat la mine un alt sine, sunt doar o clipă de cuvânt adâncul, necuprinsul, zborul, un spațiu rătacit, chiar dorul Ah, dorul...! Referință Bibliografică: Priveam în sus și
PRIVEAM ÎN SUS ŞI AM CĂZUT ÎN CER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344552_a_345881]
-
azi sufletul, ca pe o carte-răboj a faptelor... Și n-am fost mulțumit de lectură, Doamne! Urmele mele maculează albul hârtiei, căci îmi sunt dedicate mie, Jertfitor al meu, și nu Ție. Mă căiesc însă, Doamne, și mă-ngrop în cenușă! Dar de câte ori am făcut asta?! Mă mir că n-am devenit metis... Știu, Doamne, că asta nu-i de-ajuns! Alții Te-au bătut în cuie pe Cruce și Te-au batjocorit - și i-ai îndurat, spunându-le că nu știu ce
HRISTOS A ÎNVIAT! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344586_a_345915]
-
la cimitir, când o va pune de mamăligă... va lăsa cu limbă de moarte, nu de lemn, să-l ardă ca pe actorul ăla sau regizor, ce-o fi fost, că tot nu se mai aude nimic despre el și cenușa s-o împrăștie undeva pe apa sâmbetei; presimte că după el va fi potopul, țara asta va arde precum Sodoma și Gomora. nu se mai poate trăi în halul ăsta, în atâta minciună, hoție, curvăsărie, mârșăvie și dobitocie! asta numai
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
pasărea închisă-n noi, viața nu ne e întreagă de ne rupem iar în doi. timpul nostru se tot duce, rana veche bate-n puls, vom fi răstigniți pe cruce într-un veșnic, trist, apus. coborâm în pietre goi, prin cenușa ce ne-apasă și sub formă de strigoi ne vom întâlni la masă. și ne vom spăla de rugi toate colbuite-n veac, răstigniți pe două cruci ca proscrisul cel pribeag. miercuri, 1 mai 2013 Referință Bibliografică: de ne rupem
DE NE RUPEM IAR ÎN DOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348041_a_349370]
-
Ne aflam în Pești Și ,,cât ai zice pește’’ Norocul s-a dus pe fundul apei. Totul a devenit atât de alunecos Încât prefer să admir apa, Vălurind trecutul. Urna sufletului meu În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușa patimilor e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! Dorință Lasă-mă, să te iubesc De mii de ani, te rog. Dar tu ești mereu călător Și strigătul meu S-a pierdut pe cale. Lasă
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
vii sau pastelate care le identifică, se întîlnește cu măiestria redării, cu exuberanța cromatică, toate surprinzînd imediatețea comunicativă a unui tot ștințifico-fantastic, derulat sub ochii privitorului. Pentegos fixează pe pânze aproximări ale universului imaginat, restituiri ale unor forme înăbușite în cenușa Universului, a căror fundamentală justificare este dată de picturalitatea pe care ne-o oferă. De la fiecare unghi pînă la țâșnirile nonpământene, respiră o geometrie aleatorie, a cărei spațialitate pustie și relaxată se traduce în calități coloristice generatoare de lirism pictural
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
toate manifestările ei uimitoare. Doare și sufocă acea coborâre gândită sau a nu, a plafonului evoluției umane. Îmi rămâne darul de a iubi pământul. Acolo, în tainele adâncurilor lui, gândurile se nasc din fiecare sămânță ca un infinit veșnic roditor. Cenușa nu-l împiedică nicicând să-și continuie rodirea. Acolo rădăcinile împletesc mereu hărțile bucuriei și ale frumuseții vieții. E viul viu dincolo de orice limite. Viața este nucleul fiecărei bucle a infinitului. Roțile sunt ale vieții. Trenul este viața. Uneori spiralele
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
cele două anotimpuri, iarna și primăvară. Tot în această zi se sărbătorea și înnoirea sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia care, conform tradiției, se transformă în stana de piatră și, prima zi a Moșilor care sunt prefăcuți în cenușă pe rugul funerar. Ce sunt măcinicii? Măcinicii sunt reprezentați de spiritele moșilor și strămoșilor care sunt celebrate în ziua de 9 martie, început de an agrar. Festivitatea populară, Ziua de Măcinici corespunde, că data calendaristica și, parțial, ca semnificație, cu
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
o mușcătură biblică spre ieșire învoielile își legau străzile de jur împrejur și dădeau foc memoriei pe orice preț cândva mocnea din limbi pierdute în flăcări ce-nghețau scrum orice urmă de noapte vedeam prin tine de sus se ridica cenușa și se zbăteau perdelele trase senin în zările lărgite complet radical Referință Bibliografică: ACTA EST FABULA / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV, 06 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anca Elena Șerpe : Toate
ACTA EST FABULA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347757_a_349086]
-
simți ce pustiu Este-n sufletul tău Și regrete-ai să simți Și părere de rău... Poate-atunci vei veni De speranțe purtat Să-ntâlnești fericirea Ce în urmă-ai lăsat... Și-ai s-aprinzi iarăși focul Pe altarul iubirii Din cenușa păstrată În pocalu-amintirii! Da...voi veni! Da...voi veni când trist și-nsingurat Te vei opri sătul de alergare Și căutând o punte de speranță Mă vei chema din vise și uitare... Da...voi veni și rana sângerândă O voi lega
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
Ediția nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Original să fii, ca Dan Puric, care este mimul lui Dumnezeu, sau ca Nichita Stănescu- de el întotdeauna îți va fi dor, ca de un Zeu... Ei scot sufletul din cenușă, îl cresc în “Torna, torna fratre” viageră- Sunt singuri pe scenă mereu, Vorbind materiei ce să facă Cu inteligența ei, Contextul lor se leagă De-acea întâlnire lângă-un ram de tei- Un amalgam de gusturi de idei De demnitate
ORIGINAL SĂ FII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350096_a_351425]
-
a duhoare, la cârciumă poetul bea un ceai fierbinte de cicoare. dezamăgit în calea mea, l-aud pe Dumnezeu cum plânge, alcool absurd atunci aș bea, alcool amestecat cu sânge. mă calcă visul pe picior și sunt bastard și sunt cenușă și câteodată mor de dor să-ți mai deschid ,dragă, o ușă. dacă eu mor, și tu mai mori prin rătăcite cimitire, acolo vom găsi comori de sentimente pentru tine. mai vine iarna, bate vântul, năluce gânduri mă omoară, e
ÎN OCHIUL NOSTRU CEL HIMERIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350128_a_351457]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SPERANȚA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului SPERANȚA Am aripi de cenușă. Chiar și zborul, Și visele, Și ele, sunt cenușă. Semințele pe drumuri aruncate, Cenușă sunt, Și mor, însingurate. Aș vrea La toate ușile închise Și toată zgura oaselor de vise Măcar o viață, încă, A mai bate. Aș vrea să
SPERANŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361778_a_363107]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SPERANȚA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului SPERANȚA Am aripi de cenușă. Chiar și zborul, Și visele, Și ele, sunt cenușă. Semințele pe drumuri aruncate, Cenușă sunt, Și mor, însingurate. Aș vrea La toate ușile închise Și toată zgura oaselor de vise Măcar o viață, încă, A mai bate. Aș vrea să uit Că mă închide zidul, Că mă absoarbe În
SPERANŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361778_a_363107]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SPERANȚA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 370 din 05 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului SPERANȚA Am aripi de cenușă. Chiar și zborul, Și visele, Și ele, sunt cenușă. Semințele pe drumuri aruncate, Cenușă sunt, Și mor, însingurate. Aș vrea La toate ușile închise Și toată zgura oaselor de vise Măcar o viață, încă, A mai bate. Aș vrea să uit Că mă închide zidul, Că mă absoarbe În cenușă, Vidul, Și cu o
SPERANŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361778_a_363107]
-
Semințele pe drumuri aruncate, Cenușă sunt, Și mor, însingurate. Aș vrea La toate ușile închise Și toată zgura oaselor de vise Măcar o viață, încă, A mai bate. Aș vrea să uit Că mă închide zidul, Că mă absoarbe În cenușă, Vidul, Și cu o ultimă zvâcnire să mai strig: Zburați! Visați! Chiar dacă vă absoarbe Și ochi, și zbor Cenușa tutelară, Zburați, visați, Cu ochi, și aripi oarbe, Chiar dacă doare neputința clară, Chiar dacă zbor și visuri, vi se fură Și-n
SPERANŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361778_a_363107]
-
de vise Măcar o viață, încă, A mai bate. Aș vrea să uit Că mă închide zidul, Că mă absoarbe În cenușă, Vidul, Și cu o ultimă zvâcnire să mai strig: Zburați! Visați! Chiar dacă vă absoarbe Și ochi, și zbor Cenușa tutelară, Zburați, visați, Cu ochi, și aripi oarbe, Chiar dacă doare neputința clară, Chiar dacă zbor și visuri, vi se fură Și-n urma noastră doar atât rămâne: Speranța, ca o inimă De zgură ... 5 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: SPERANȚA / Jianu Liviu
SPERANŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361778_a_363107]
-
mâini. Nu-mi dădea drumul. În jur alergau nimfele mlădioase, goale, dar foarte decente. Nu se uitau la mine. Dansau. Mai repede decât visurile mele, iar somnul fugea ca un tren prin tunelul dintre Franța și Elveția. Un amestec de cenușă și sânge aștepta afară, printre tufișuri. Un chip apărea deasupra zorilor, dar zorii nu veneau, parcă se depărtau. Îi vedeam irișii în mișcare, în strălucire, nările fine, respirația de trandafir, simțeam cum o petală mi se strecoară sub gulerul larg
VISAM de BORIS MEHR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361803_a_363132]
-
celebrată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și are, pe lângă înțelesurile creștine - momentul nașterii spirituale a Mântuitorului - trăsături de mare sărbatoare populară, un moment favorabil descântecelor si altor practici magice. Dimineața, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate pâna în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le proteja de dăunători. Se credea că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]