2,130 matches
-
modalitatea concretă de aplicare a textului de lege menționat. Potrivit Constituției și legii sale de organizare și funcționare, instanța de contencios constituțional verifică doar conformitatea dispozițiilor din legi și ordonanțe cu prevederile și principiile constituționale, neavând însă competența de a cenzura actele de aplicare a legii, atribuție care revine exclusiv instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 953 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi ale art. II alin. (1) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225501_a_226830]
-
persoanei vătămate un instrument juridic care îi permite prelungirea în mod nejustificat a unui eventual proces și creează incertitudini cu privire la legalitatea unui act administrativ, în condițiile în care principiul separației puterilor în stat înseamnă că "actele puterii executive nu trebuie cenzurate pe calea contenciosului administrativ." Dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 contravin, în opinia autorului aceleiași excepții, prevederilor art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 45 și 135 din Constituție, deoarece, prin suspendarea executării unui act administrativ
DECIZIE nr. 133 din 25 februarie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 96 alin. (9) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi ale art. 8 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221546_a_222875]
-
de a alege administratorul/lichidatorul judiciar. Se mai arată că, întrucât procedura insolvenței este una judiciară și publică, nu privată, și această măsură ar trebui să fie sub controlul judecătorului-sindic, în sensul că acesta să aibă posibilitatea de a o cenzura. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul
DECIZIE nr. 271 din 16 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221788_a_223117]
-
atacate. Eventualele abuzuri ale agenților constatatori, la care face referire în motivarea excepției și care constituie, de fapt, cauza nemulțumirii autorului excepției, nu pot constitui, însă, motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIE nr. 370 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (4) şi ale art. 11 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 95 alin. (1), ale art. 96 alin. (1) şi (2) lit. a) şi b), ale art. 100 alin. (3) şi ale art. 101 alin. (1) pct. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222192_a_223521]
-
în sensul respingerii proiectului de lege. Însă acest aspect este unul care vizează în mod exclusiv procedura parlamentară de adoptare a legilor, fără a avea o semnificație de natură constituțională, astfel încât Curtea Constituțională nu își poate aroga competența de a cenzura modul în care Camera Deputaților sau Senatul își pun în aplicare propriile regulamente. În fine, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate ce privește art. II alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 47/2007 este inadmisibilă, întrucât, la momentul soluționării prezentei
DECIZIE nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 şi art. II alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, precum şi a ordonanţei în întregul ei, art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum şi a ordonanţei de urgenţă în întregul ei, art. 3 alin. (1) lit. g) şi h), art. 10 alin. (1) şi (2), art. 13, art. 19 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, precum şi a ordonanţei în întregul ei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218434_a_219763]
-
dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege. (6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile. (7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224339_a_225668]
-
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224339_a_225668]
-
hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului. ... (4) Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 706. ... Articolul 996 Revendicarea bunurilor atribuite (1) În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224339_a_225668]
-
anume din ziua primei intrări în țară. În plus, autorii excepției folosesc în demonstrarea neconstituționalității textelor de lege supuse controlului de constituționalitate argumente ce țin, de fapt, de aplicarea prevederilor de lege criticate la spețele individuale. Or, Curtea nu poate cenzura nici modul în care Oficiul Român pentru Imigrări înțelege să aplice în mod concret prevederile referitoare la regimul străinilor, nici hotărârile instanței judecătorești competente să se pronunțe în soluționarea plângerilor împotriva deciziilor autorității administrative amintite. În ceea ce privește prevederile art. 128 din
DECIZIE nr. 645 din 11 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 coroborate cu cele ale art. 128 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223430_a_224759]
-
prin necesitatea de a păstra legalitatea, dat fiind că, drept urmare a condamnării sale prin hotărârea definitivă a Curții Supreme de Justiție, reclamantul nu mai avea dreptul de a primi despăgubiri. Guvernul estimează totodată că instanța de la Strasbourg nu ar putea cenzura interpretarea legii, realizată de către instanțele interne (Waite și Kennedy împotriva Germaniei [MC], nr. 26.083/94, § 54, CEDO 1999-I, și Peichinov împotriva Bulgariei (dec.) nr. 50.596/99, 11 martie 2004). Guvernul mai amintește și că, drept urmare a Cauzei
HOTĂRÂRE din 4 noiembrie 2008 în Cauza Bota împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211388_a_212717]
-
abuzuri ale organelor de urmărire penală, la care se face referire în motivarea excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii autorului excepției, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea
DECIZIE nr. 380 din 19 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală şi ale art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211488_a_212817]
-
care a fost acordată decorația să fie șterse pentru fapte săvârșite ulterior momentului acordării decorației. Mai susține că, întrucât Președintele României este o autoritate executivă, "dispune de o putere discreționară atunci când își exercită atribuțiile, putere discreționară care nu poate fi cenzurată decât de instanța de judecată". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile invocate nefiind contrare art. 94 lit. a) din Constituție. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIE nr. 88 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 şi art. 53 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi ale art. 17-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 privind reinstituirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208328_a_209657]
-
se susține că "instanța de fond are obligația să soluționeze cauza sub toate aspectele, fără să condiționeze accesul la un proces echitabil de achitarea unei taxe de timbru în prealabil". Se mai arată că posibilitatea instanțelor de judecată de "a cenzura" excepțiile de constituționalitate ridicate în fața acestora reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție și o încălcare a competenței exclusive în domeniu a Curții Constituționale. În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art.
DECIZIE nr. 40 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208240_a_209569]
-
criticate nu sunt de natură să conducă la interpretări arbitrare din partea Oficiului Român pentru Imigrări. De altfel, constatările acestei autorități cu privire la neîndeplinirea condițiilor cerute de ordonanța de urgență criticată pentru acordarea prelungirii dreptului de ședere în România urmează să fie cenzurate de instanța chemată să examineze contestațiile formulate de solicitanți împotriva soluțiilor de respingere a cererilor lor. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIE nr. 219 din 17 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209184_a_210513]
-
intră în competența instanței de contencios constituțional, ci în competența instanțelor de drept comun sesizate cu judecarea contestațiilor. Constatările Oficiului Român pentru Imigrări cu privire la neîndeplinirea condițiilor cerute de ordonanță pentru acordarea prelungirii dreptului de ședere în România urmează să fie cenzurate de instanța chemată să examineze contestațiile formulate de solicitanți împotriva soluțiilor de respingere a cererilor lor. În niciun caz Curtea Constituțională nu ar putea să sancționeze inexistența din cuprinsul textelor de lege criticate a unor detalii care să expliciteze conținutul
DECIZIE nr. 159 din 10 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208400_a_209729]
-
judecătorești definitive nu a fost încălcat în speță. 82. În ceea ce privește pretinsa neexecutare a deciziei din 6 februarie 2001, Guvernul arată că, în cazul de față, nu era vorba decât de o neexecutare parțială în speță, pe care Curtea Supremă a cenzurat-o în orice caz prin decizia sa din 22 octombrie 2002 (vezi paragrafele 31 și 32 de mai sus). În plus, lipsa unei reparații pecuniare în beneficiul reclamantei s-a datorat faptului că ea a renunțat la această cerere (vezi
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2008 în Cauza Societatea Comercială "Pilot Service" - S.A. Constanţa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208447_a_209776]
-
anularea actului în termen de 60 de zile de la soluționarea cererii de suspendare a executării acestuia, în caz contrar suspendarea încetând de drept și fără nicio formalitate. Așadar, inclusiv în eventualitatea soluționării pe fond a litigiului în care va fi cenzurată legalitatea actului administrativ contestat, părțile vor putea administra toate probele pe care le consideră necesare, în condițiile unui proces care întrunește toate garanțiile care condiționează într-o societate democratică procesul echitabil. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 594
DECIZIE nr. 259 din 24 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209272_a_210601]
-
Legea nr. 31/1990 sunt neconstituționale și prin aceea că prevăd sancționarea cu nulitatea a unei societăți comerciale pe motivul obiectului de activitate ilicit sau contrar ordinii publice, după ce, în prealabil, obiectul de activitate al acesteia a fost verificat și cenzurat sub aceste aspecte, încheierea judecătorului delegat fiind executorie de drept, generând speranța legitimă că societățile înmatriculate îndeplinesc toate condițiile de legalitate. Se încalcă, prin urmare, dreptul legitim la respectarea bunurilor, încheierea judecătorului constituind un "bun" în sensul prevederilor Convenției pentru
DECIZIE nr. 30 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207136_a_208465]
-
contrar ordinii publice, după momentul intrării respectivei societăți în circuitul economic, comercial, fiscal, de dreptul muncii, drept internațional etc. îngrădește accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă în exercitarea activităților economice a căror legalitate a fost cenzurată de către judecător. Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIE nr. 30 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 lit. c), art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207136_a_208465]
-
de liberă trecere Articolul 5 Pentru comunicările oficiale și transmiterea tuturor documentelor aferente, instituțiile Comunității beneficiază, pe teritoriul fiecărui stat membru, de regimul acordat de către statul respectiv misiunilor diplomatice. Corespondența, precum și celelalte informații oficiale ale instituțiilor Comunității nu pot fi cenzurate. Articolul 6 Permisele de liberă trecere, a căror formă este stabilită de Consiliu și care sînt recunoscute de către autoritățile statelor membre ca documente valabile de călătorie, sînt eliberate pentru membrii și agenții instituțiilor Comunității de către președinții acestora. Aceste permise de
TRATAT din 25 martie 1957 de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206986_a_208315]
-
în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale întrucât Consiliul Național de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare își depășește statutul de organ consultativ, iar Ministerul Educației și Cercetării "uită deseori să-și mai exercite controlul și să-i cenzureze activitatea discreționară". În aceste condiții, încălcând-se principiul autonomiei universitare, Ministerul Educației și Cercetării a refuzat să îi acorde autorului excepției titlul de profesor universitar, deși dosarul său fusese validat de senatul universității la care își desfășoară activitatea în calitate de conferențiar
DECIZIE nr. 719 din 17 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, art. 92 alin. (3), art. 140 şi art. 155 din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 61 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201905_a_203234]
-
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Reclamanții și-au întemeiat acțiunea, printre altele, pe prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Se încalcă, astfel, rolul Parlamentului de unică autoritatea legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat. Curtea de
DECIZIE nr. 821 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1), (3) şi (11) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201152_a_202481]
-
s-a întemeiat, între altele, pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege, instituindu-se astfel, pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute prin actele normative. Se încalcă astfel rolul
DECIZIE nr. 818 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201146_a_202475]
-
prin legi speciale pentru alte categorii profesionale decât magistrații, întemeindu-se, între altele, pe prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care permit instanțelor de judecată să cenzureze soluția aleasă de legiuitor în stabilirea retribuției unor categorii profesionale și să stabilească alte drepturi salariale decât cele prevăzute de lege. Se încalcă, astfel, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și principiul separației puterilor în stat. Curtea de
DECIZIE nr. 819 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1, art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201149_a_202478]
-
cu alte ocazii că, potrivit competențelor sale, care sunt expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 47/1992 , aceasta asigură, pe calea controlului de constituționalitate, supremația Constituției în sistemul juridic normativ, nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice (Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 24 noiembrie 2008). Potrivit art. 147 alin. (4
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]