6,424 matches
-
că există În realitate. Se Întorsese acasă... un simplu portret care se ridică supus În picioare pentru a-mi ceda mie locul... și inima-mi fu invadată de un sentiment de rușine, care se răspîndea Încet-Încet, precum o picătură de cerneală aruncată În apă. Devenisem bănuitor. Ia să revăd eu amănunțit tot ce-am văzut și cu o seară În urmă. Mai Întîi, scrumiera de pe masă. Din fericire, era curată și uscată, fără urme care să-i fi trădat folosirea recentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
lucru care a dispărut... Și siluetele și Împrejurimile și-au Încetat complet existența. M-a cuprins o senzație insuportabilă de singurătate. Mă simțeam nenorocit și vrednic de milă, de parcă mi s-ar fi turnat În cap o călimară plină cu cerneală și am luat-o la fugă În jos, pe drumul pe care venisem. Panta abruptă era mai greu de coborît decît de urcat. Pavajul neted din beton nu-ți asigura stabilitate și șănțulețele antiderapante nu erau de nici un folos pietonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
raftul al patrulea și cel următor Dante, Ion Barbu, Petrarca, Baudelaire, Arghezi, Bacovia, Proust, Hugo, Andersen, Dostoievski, Malot, Dickens, Tolstoi, Gogol. Apoi zilele și nopțile mele. Aici pagina de jurnal este în parte ruptă, iar partea rămasă este pătată cu cerneală. Pe pagina următoare câteva rânduri: „Trebuie să ai încredere în tine ca să ai încredere în viitor, iar viitorul aparține mulțimii. Ce spuneți, domnule președinte? Azi dimineață, într-un proces, un martor de naționalitate turcă: a jurat pe Coran. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
curgeau pe față fără vreo contribuție din partea mea - fără nici un suspin, fără nici un gâfâit, fără să mi se cutremure umerii; totul se întâmpla în perfectă liniște. Am plâns tot timpul până am terminat treaba și, deși lacrimile mele au întins cerneala de pe eticheta cu adresa revistei Femme, n-am produs nici o altă pagubă. Când am terminat, era deja miezul nopții. Dar toate cele o sută cincizeci de pachete erau gata să fie trimise dimineață. Șoferul de taxi care m-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sultan sau de viziri, pentru a le adresa vreo cerere sau, pur și simplu, spre a face dovada că erau bine văzuți la curte. În calitatea mea de scrib și de caligraf la cancelaria statului, lucru vădit de petele de cerneală roșie de pe degetele mele, mă bucuram de câteva mărunte privilegii, precum acela de a mă preumbla slobod între majlis și bazin și de a face astfel câțiva pași în compania personajelor ce mi se păreau interesante, apoi de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apărut ca o revanșă personală împotriva lui Adrian și a viselor lui de cruciadă. Iar când, în cursul lunilor următoare, detenția s-a înăsprit, când n-am mai avut nimic de citit, nimic pentru a putea scrie, nici pană, nici cerneală, nici hârtie, nici măcar o făclie ca să risipesc bezna care se instala încă de după-amiază, când nu mai aveam nici o legătură cu exteriorul, când temnicerul meu se făcea că nu pricepe nici o limbă, în afară de un vag dialect germanic, am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
test sau o întrebare lungă la care trebuia să răspundă. Își înfășura o cârpă udă în jurul capului, sperând să se răcorească, dar sudoarea i se scurgea pe spate ca un cărăbuș care aleargă grăbit, stiloul îi devenea alunecos în mâni, cerneala păta cu urme monstruoase, albastre și negre, pagina. Își aminti cum, chiar și atunci, cu lumânarea la cot, degetul îi fusese distras de la liniile tipărite pe care spera să le urmărească până în memorie, și cum, asemeni moliilor care i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ciudată a unei broaște în noapte, orăcăitul, din ce în ce mai puternic odată cu înserarea care se scurgea din pământ și din umbrele întunecate din jurul său. Ieșise din burțile negre ale tuberculilor de sub pământ, din ghiocurile ascunse de semințe și flori, din cărăbușii ca cerneala și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul otrăvitor, privise fluturii de noapte traversând întunericul ca să plutească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
suferință, statul în picioare înseamnă suferință, statul jos înseamnă suferință. Perseverența provoacă suferință. De vină o fi băutura, haleala de prin snack-uri sau toată pornografia asta. Așa că ziua s-a transformat într-o stranie hârtie de calc scrisă cu cerneală simpatică. Am citit, am recitit și am căutat prin cotloanele minții și ale camerei repere și ocări. Animalele din Anglia. Boxer, calul cel mare. Prosopul meu de față seamănă cu un sul de ștergare dintr-un bordel în plină activitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
impresia că aude un vuiet din străfundurile minții lui. Obloanele de la fereastră erau închise, așa că singura lumină din cameră pătrunse pe ușă odată cu Vultur-în-Zbor. Acolo se afla biroul lui Ignatius Gribb, încărcat cu hârtii și dosare, pene de scris și cerneală făcută-n casă. Mai erau și cărțile lui, împrăștiate pe birou, pe scaun, pe podea, căzute de pe rafturi și policioare. Chiar și dezordinea în sine era o priveliște scandaloasă în această casă. Patul era chiar sub fereastră. Acolo, în umbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe spate din reflex. Avea gene lungi și buze mai degrabă pline, semănând cu un personaj al lui E.M. Forster. Dacă l-ar fi întâlnit pe Ralph Lauren ar fi plecat cu primul zbor spre America înainte să se usuce cerneala pe contractul de modelling; corpul arăta la fel de bine ca și fața. Arăta de parcă se ducea zilnic la sala de sport a companiei și fără îndoială juca cricket duminica pentru a-și încheia săptămâna perfect. —Sebastian Shaw, spuse. Sper să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
trântesc în pat și să adorm. Tot astfel simțeam și acum, cu gazeta în mână, că trebuie să adorm, prăbușit în somn, și, când mă voi trezi, să mă duc la colț, să iau noul număr, chiar atunci apărut, cu cerneala încă jilavă năclăindu-mi degetele, atât de otrăvitul ei duh strecurându-se încă o dată în mine, să-mi văd articolașul, să intru în berărie și să mă las pătruns de importanța scrisului meu în noua viață. Și acum? Am intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la primele rafturi, răsfoiam cărțile aflate la îndemână, mă bucuram de risipirea lor după legile unui hazard de tarabă și ezitam îndelung până la a mai face un pas în interiorul acela de umbre mirosind a motorină, a praf, a hârtie cu cerneluri amețitoare. Ani mulți, librăria aceea a fost o legătură tainică a mea cu lumea de dincolo de tot ceea ce puteam eu închipui că voi scrie. Nu știam că acolo, în adâncul ei, mă aștepta prima mea carte, pe care o voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de profesor, mai palid ca oricînd. — Don Anacleto, ce s-a Întîmplat? Vă simțiți bine? Întrebă tata, invitîndu-l să intre. Profesorul aducea un ziar Împăturit. Se mărgini să ni-l Întindă, cu o privire Îngrozită. HÎrtia Încă era călduță și cerneala proaspătă. — Ediția de dimineață, bîigui don Anacleto. Pagina șase. Primul lucru care mi-a sărit În ochi au fost cele două fotografii ce susțineau titlul. Prima Înfățișa un Fermín mai bine acoperit cu carne și păr, probabil cu cincisprezece-douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de plăcere când mănânc bomboane! Marele Dregător: (Scoate o hârtie și o pană și le prezintă împăratului) Și acum, Măria Ta, iscălește, te rog, aici! Împăratul: (cu gura plină) Nu vreau...nu-mi place să scriu, că mă murdăresc de cerneală pe degete și mă pic pe hlamidă! Marele Dregător: Trebuie, Măria Ta, Vistieria țării e goală, trebuie să mărim birurile... Cotoșman: Nu iscăli, Măria ta! Marele Dregător: Măria ta, individul acesta e o persoană suspectă! Împăratul: Ce persoană, asta e
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Unele rânduri sunt șterse, ilizibile, cineva a stropit cu apă, intenționat sau din greșeală, hârtia dactilografiată, semnată și ștampilată de primar. Numele proprietarului instalației de rafinare este și el șters pe jumătate. Se mai cunoaște unde a fost scris cu cerneală numele de familie numai litera I (mare de mână), iar pe rândul următor, ceva mai dreapta, scrie clar: Gavrilă. Bătrânul care până atunci stătuse pe jos alături de Popescu se ridică și el, va fi rândul lui la cazan, pare neliniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
trei sau patru elevi printre care și o fată cu tenul foarte alb și cu părul negru tuns scurt. Lângă tribună vin să recite mai Întâi elevii care au compus ei Înșiși versuri. Prelins În palma mea fluid Ca o cerneală veche-n călimară De teama irosirii te Închid Și pumnu-l voi desface mai pe seară Când va fi umbră rece peste toate Și duhurile bune au să vie, O poezie albă peste noapte Cerneala cărnii tale va să scrie. Aplauze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În palma mea fluid Ca o cerneală veche-n călimară De teama irosirii te Închid Și pumnu-l voi desface mai pe seară Când va fi umbră rece peste toate Și duhurile bune au să vie, O poezie albă peste noapte Cerneala cărnii tale va să scrie. Aplauze. Fata subțirică și tunsă scurt și ea versurile colegei din Târgu Jiu. Deci cei de la tribună sunt elevi de la alte școli, deduce Popescu și aplaudă tare, vrea să se facă remarcat. Poeta se așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
haină, Apoi vine la noi, la masă Și stăm la “cina cea de taină”... Pe casa veche, cu hambarul Își dă concertul cucuveaua, În timp ce scăpărând amnarul, Bunicul și-a aprins luleaua... Văd pe pașune, lângă crâng Sub cerul vânăt, de cerneală, Parcă-n tablouri ce se frâng Ciobeni, cu oile-n porneală... Iar prin fereastra ce dansează, Pătrund aburii calzi de pâine Și-n suflet mi se instalează Un strop...de dulce-amărăciune... Sunt fapte din al vieții drum În fața cărora mă
AMURG DIVIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83736_a_85061]
-
și verifică membrele pentru paloare post-mortem; îi ridică brațele și picioarele, le lăsă să cadă și obținu acea rigiditate care anunța rigor mortis. Notă în carnet: „Decedat probabil în jur de 1:00 A.M.”, după care tamponă degetele mortului cu cerneală și le rulă pe o bucată de carton solid, mulțumit că obținuse amprente perfecte din prima. Apoi examină gâtul și capul, măsură cu un compas urma învinețită, cauzată de strangulare, notând toate datele. Vânătaia se întindea de jur împrejurul gâtului, mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
deja să-i comunice că sergentul Gene Niles conducea investigația LAPD, că o considera lipsită de interes și încerca s-o claseze rapid, pentru a se putea ocupa de jefuirea unui depozit de blănuri - cazul promitea să facă să curgă cerneala ziarelor și să șteargă rușinea din cazul Brenda Allen, care îl costase pierderea soției și a copiilor. Polițiști în uniforme interogau boschetarii din Griffith Park, fără să obțină vreun rezultat. Niles însuși mângâiase cu bsatonul de cauciuc doi mâncători din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
465, Sacramento, 14, California, pentru a primi o listă a membrilor”. Bătrâna îi luă hârtiile, le răsfoi și înfipse un deget în dreptul unei coloane cu nume. Două nume - Benavides, Samuel Tomás Ignacio, și De Haven, Claire Katherine - erau subliniate cu cerneală. — Uite. E adevărat. Anticriștii communista y communisto! Bătrâna avea lacrimi în ochi. Buzz spuse: — Sigur, Sammy nu-i chiar ușă de biserică, dar n-aș zice că e chiar Satana. E adevărat! Yo soy la madre del diablo! Arestați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
-l apucă de braț pe Mal. Ha! Mal întrebă: — Ce-i? — Hotel Purple Eagle, pe 96 cu Central. E pe lista lui Claire. Roland Navarette, Purple Eagle, camera 402, e și pe lista lui Lux. — Ți-a luat ceva timp. — Cerneala e-ntinsă. Mal îi întinse cheile. — Tu conduci. Eu mă uit să văd ce altceva ți-a mai scăpat. O luară spre sud-est. Buzz schimba febril vitezele. Mal studie cele două liste și zise: — Singura potriveală. Știi la ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai câte, sânt confecționate din fibre de cocotieri. Chiar untdelemnul, cu care preparase mâncările, și acela pe care-l ardea în lampă, era din nuca de cocos. Și bucata de lectura se termina cu încă o uimitoare mărturisire a gazdei: cerneala și pergamentul, cu ajutorul cărora scrisese o epistolă unui prieten, pe care voia s-o trimită prin bunăvoința călătorului îi fuseseră procurate tot de acei minunați cocotieri. Trebuie să mărturisesc că povestirea era foarte interesantă și instructivă. Din păcate, n-am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dintre trucuri și cel mai simplu, pentru că nu-ți cerea nici un efori, era "trucul cu sîngele". Îl făceam pe profesorul respectiv să creadă că-mi curge sânge din nas, în modul următor: Sacrificam o batistă, pe care picam din abundență cerneală roșie, amestecată cu foarte puțină cerneală neagră... Mânjeam puțin nările, puneam batista vizibil înroșită la nas, ridicam brusc degetele și, fără să spun o vorbă, ieșeam în fața profesorului, cerîndu-i voie afară; iar el se grăbea să-mi spună cu milă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]