46,651 matches
-
de peste 400 de pagini, The Future of Nostalgia (Viitorul nostalgiei), care în întregimea ei e un pariu dificil. Cu ambiguitatea conceptului, cu seducția lui, cu prejudecățile celor care inevitabil cred că dacă ai ales drept subiect dorul sau nostalgia se cheamă că glosezi simple marginalii la propria-ți trăire. E o carte impresionantă, ca volum, calibru, ideatică. Deși atinsă de morbul studiilor culturale (adică speculativă uneori dincolo de bunul gust și de rigorile logicii), se citește ușor, cu imensă plăcere, chiar dacă nu
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
claie peste grămadă, 42 de nemți. Că se legaseră de aripi, de fuselaje, ciorchine. În seara aceea, el îmi spusese și numele piloților români: Lulu, Ghiță, Radu, Ady...De la nemți, nu mai ținea minte decît pe unu pe care-l chema Kurt. * Moldovenii se pierd frumos în visări și nuanțe. La acest lucru contribuie și vinul lor nobil despre care s-au scris atîtea... Un vin deloc agresiv în capul consumatorului, ci prietenos, plin de voie bună. Nu vei auzi lălăituri
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
o candoare dezarmantă dl Comoroșan. Și încă: Dl Pleșu "a desconsiderat pur și simplu profesiunea de diplomat, acceptînd în mod absolut oportunist funcția de ministru de Externe; nu de ambasador, dar de ministru de Externe!" Oare de ce s-o fi chemînd oportunism acceptarea ministerului în locul ambasadei? Nu e nici o logică aici. Doar ura, de care aminteam, hrănită din invidie sau din frustrare sau din complexe. Nu, n-am terminat. Mi-a venit și mie rîndul. Aflu că pierd teren, ca toți
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
parte, aluzia la romanul Isabelei Allende nu e întîmplătoare; dincolo de tehnica imaginilor fragmentate - a oglinzii sparte, multe din, să spunem, artificiile de construcție provin din arsenalul realismului magic sud-american: amestecul indisolubil de mărturisit și ocultat, spațiile goale pe care e chemat să le umple cititorul, o oarecare doză de fatalism ce conduce spre un final previzibil, dar inevitabil, acel tip de fatalism înrudit în același timp cu naturalismul unui Zola și viziunea mitizantă a prea-binecunoscutului Márquez. Ca să nu mai vorbim despre
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
literară ori față de unii dintre dirigenții ei. A înghițit în sec, stăpînindu-și pofta de a replica. N-a vrut să fie ținta, Doamne, apără-l!, vreunui blestem care se împlinește, din cele despre care Ion Ghica susține că s-ar chema "gură de Tîrgoviște", de la suferințele pe care ultimul domnitor fanariot din Țara Românească, fiica lui și boierii care i-au apărat ticăloasa cauză le-ar fi cunoscut ca urmare a blestemului tîrgoviștenilor. Dl Mihai Gabriel Popescu tocmai ne reamintește istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
derbedei? După atîția ani, acum pot să spun că era vorba de o căsuță, o casă-vagon de pe strada Grigore Alexandrescu în care locuia o pereche distinsă. El, un rus alb nobil, iar ea o doamnă tot aristocrată pe care o chema Vera și prin casa cărora trecuseră toți intelectualii de seamă români dintre cele două războaie mondiale, de la Mircea Eliade pînă la Noica, prieten personal al Verei și alții la fel de însemnați. Casa lor simplă, plină de mobilier vechi, obiecte rusești de pe
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
1965, în calitate de cronicar literar, punct de pornire al unei preocupări ce s-a extins pînă la profesionalizare. Conștiincios cum sînt în înțeles tradițional, "burghez", am dorit să am o profesie, dar nu pe cea de profesor în învățămîntul, cum se cheamă acum, preuniversitar, care mi-a displăcut după o scurtă trecere printr-însul. De profesie poet, sună ridicol. De profesie critic, mi se pare mai acceptabil. Dar chemarea lirică a rămas pînă azi, ca o expresie a "profunzimilor" ființei, ca un
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
și Mozart dincolo de orice dualitate, înapoi la candoarea și liniștea unității dinainte de căderea în hăul potrivniciilor și felurimilor? Sunetul cristalin al muzicii mozartiene! vestitor parcă de lumină neîntunecată și de trupuri nestricăcioase". Incontestabil, Nicolae Steinhardt nu e ceea ce s-ar chema un critic "profesionist" (nici nu s-a dorit astfel, apreciindu-se cu stilizată modestie, în raport cu multitudinea temelor sale, drept un "autor amator"). Sub scutul unei atari derogări de sine, își îngăduie a "submina" cu grație judecata strict estetică, delectîndu-se nu
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
în ultimii ani o numire suplimentară de profesor în departamentul de filozofie. Deci, încă o dată, nu mă plâng. După 1989, într-o altă Românie, o țară care ar fi dorit în mod sincer să-și promoveze valorile, ați fi fost chemat să jucați rolul "intelectualului far". Din păcate, România reală face urechea surdă, pare că aplică cu predilecție zicerea "nimeni nu-i profet în țara sa". Sau poate doar anumite adevăruri și profeții supără... Nu sunt singurul în aceste circumstanțe. Oameni
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
A., strungar pensionat de boală, avînd astm, și un comunist înfocat, onest, sincer... Tresar în odaia lui de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent... A. mă liniștește numaidecît: Sunt porumbeii!" zice și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa se cheamă un articol al prozatorului Hanibal Stănciulescu din ROMÂNIA LIBERĂ (19 februarie) a cărui idee bizară este că "mania clasamentelor" sau a "topurilor" care "bîntuie literatura noastră în ultimele trei decenii" n-are nici o legătură cu sportul, cum s-ar putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
ăștia că uite, la Babadag și la Săcele s-au întîmplat nenorociri mari și vă rămîn copiii pe drumuri". Și oamenii își aduceau vitele și uneltele la sediul improvizat al CAP-ului. Seara, "conducerea tehnică", între care și tata, era chemată la ședință, la raion, iar bărbații plecau pe mare, la pescuit. În lipsa lor, femeile din sat se duceau la CAP și-și luau acasă vitele flămînde și uneltele. În fruntea acestor "anticomuniste" tot cam de operetă, neștiind de fapt ce
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
mine că mă sufoc! Plecați! Ce vă uitați așa la coroana mea?... Vă place?... Râvniți? Râvniți?!... (În Sala Tronului se lasă liniștea.) Atunci să vă întronez și eu. Să aveți și voi tronurile voastre, ca să nu poftiți la al meu. (Cheamă un GARDIAN și-i șoptește la ureche. GARDIANUL iese în fugă din Sala Tronului.) Eu vă voi vindeca de suferința de a viețui!... Știți unde a greșit Dumnezeu? Că l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa. Trebuia
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
1864, fără de care nu se putea înfăptui acea reformă agrară care, deși insuficientă, a rezolvat pentru o vreme acuta nevoie a țăranilor de pămînt în proprietate. Apoi a cam rămas o figură solitară, căruia i-a fost dat să fie chemat de Ion C. Brătianu, ca ministru de Externe, apoi de Interne, legîndu-și numele, pe vecie, drept cel ce a proclamat, în Camera Deputaților, independența țării. Dar o personalitate politică n-a mai fost, dintre pașoptiști muntenii I.C. Brătianu și C.
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
frunte? tot ei, suflete, tot ei... „Dar legea ni-i deșartă și străină Când viața-n noi cu greu se mai anină, Iar datina și mila sunt deșarte Când soru-mea-i flămândă, bolnavă și pe moarte...” Ce este traumatomanția? „Traumatomanție” se cheamă artă, este o mantie de origine turcească se pare... este o mantie care te ajută să prevezi viitorul după natura rănilor primite... Am făcut o aluzie la această inițiere a mea într-un mai vechi poem, Jeu d'Amour (Joc
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
să ieși din cercul protector al informațiilor, să te dezici chiar de tutela autorităților pe care le citezi și de care te sprijini, pentru a-ți declara și recunoaște idiosincrasiile, reținerile, slăbiciunile, dilemele. Abia atunci devii, susține Warren, critic. Se cheamă, deci, că între profesie și vocație (presupunînd că a fi critic este o vocație) există o subtilă legătură: aflarea vocației presupune atingerea unei maturități profesionale, descoperirea acelui centru spiritual și a unei supreme motivații care îți pot da curajul de
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
valabil textul decît să trebuiască a-i accepta conținutul și a-l pune în raport cu alte păreri ale lui Cioran despre evrei, cum face d-na Petreu. În orice caz, dl. Deaconescu are obligații mai grele decît aceea de a o chema pe d-na Petreu la tribunal: d-sa trebuie să probeze că vorbele cu pricina au ieșit din gura lui Cioran, pentru ca oprobriul să cadă asupra defunctului filosof, în caz contrar, dacă nu face dovada, urmînd să suporte el însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
serviciu, Priboi i-a dat ordin șoferului s-o ia din loc. Șoferul a respectat ordinul și a călcat-o pe picior cu roata mașinii pe o ziaristă de la România liberă și și-a văzut de drum. Acest incident se cheamă accident rutier, la care a luat parte ca martor un deputat în Parlamentul României. Cronicarul își pune întrebarea ce autoritate morală poate avea un complice la o infracțiune rutieră pentru a supraveghea activitatea Serviciului de Informații Externe. Asta dincolo de orice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
în când. Bând laptele de ren proaspăt muls de femeia mică, negricioasă, cu trăsături asiatice, îmi amintisem că același gust, grețos, îl avea și laptele de iapă băut în copilărie la Urziceni, laptele iepii lu'nea Tase, pe care o chema Stela... A doua zi, după ce sosiserăm la Helsinki, stăteam de vorbă cu un grup de domni distinși îmbrăcați la patru ace și de femei superbe. Când, la un moment dat, ne invitaseră firesc să continuăm discuția la o Saună a
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
sale. O murdărie care răzbate și în felul în care vorbim unii cu alții sau unii despre alții. Stilul jegos nu provoacă repulsie tocmai din acest motiv, ci se bucură de căutare. Cu cît murdărești mai tare, cu atît se cheamă că ești mai puternic în România. Dacă nu arunci sticla goală de Coca-Cola pe unde îți trăznește prin cap sau sticla de vodcă penală acolo unde ai golit-o, se cheamă că nu ești liber la tine în țară. Cei
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
căutare. Cu cît murdărești mai tare, cu atît se cheamă că ești mai puternic în România. Dacă nu arunci sticla goală de Coca-Cola pe unde îți trăznește prin cap sau sticla de vodcă penală acolo unde ai golit-o, se cheamă că nu ești liber la tine în țară. Cei care se simt liberi folosind coșurile de gunoi par un soi de visători fără șansă față de cei care își confundă dejecțiile cu libertatea de a le produce.
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
la care am fost invitați de Mihai Panait (principal colaborator al lui Dan Puric și Mihai Mălaimare, după cum singur s-a prezentat). Insolitul personaj cu joben și pantofi de step își făcea o originală reclamă, în foaierul Teatrului de Comedie, chemînd publicul la "Școala de dans". Un afiș pe acestă temă stătea, înfipt în bolduri (!), pe pînza pictorului găzduit în holul instituției. De fapt, nu ne chema nimeni la "Școala de bune maniere"...
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
și pantofi de step își făcea o originală reclamă, în foaierul Teatrului de Comedie, chemînd publicul la "Școala de dans". Un afiș pe acestă temă stătea, înfipt în bolduri (!), pe pînza pictorului găzduit în holul instituției. De fapt, nu ne chema nimeni la "Școala de bune maniere"...
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
a fi ceva doar azi și aici, s-au eliberat de creativitatea momentului vieții pământești, supraviețuiesc aevea, ca mari realizatori de viață superioară, care nu stă sub semnul unui timp și nu este roabă condițiilor lui (...) Așa fiind, ei ne cheamă azi și totdeauna la menirea noastră dintru început, la ascultarea care fericește, la cetățenia paradisului pierdut, la ceea ce am fost făcuți să fim și să voim, la gândul firii noastre celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos, la faptele vieții celei noi <<din apă și din duh>>, la cugetul curat al celui renăscut și mântuit, la destinul nostru dumnezeiesc, la asemănarea cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]