1,987 matches
-
apăsat blestemul căsătoriei nefirești : tanti Viorica a orbit total la patruzeci de ani, unchiul Milian a fost arestat și condamnat politic, iar după grațiere a fost degradat din drepturile civile, angajându-se, cu greu, ca simplu muncitor la Fabrica de cherestea, iar Ramiro cum am spus, ghebos, irascibil și inadaptabil social, a murit după cincizeci de ani, holtei. La Ramiro te șocau privirea ageră, șireată, limbajul colorat și toate nătângiile sale de om obsedat, complexat și frustrat. Cu toate acestea, el
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mic am fost nevoit și obișnuit să-mi câștig bucata de pâine prin angajările sezoniere din vacanțele de vară, în clasele V-VIII, în cadrul CFR-ului la plivit buruieni de pe calea ferată. În perioada liceului, am lucrat la Fabrica de cherestea, la secția de confecționat panouri pentru silozuri și cofraje industriale. Săptămânal, la magazia de produse agricole din stația CFR, erau garate vagoane aduse din Jos, încărcate cu cereale, făină și tărâțe, pe care le descărcam de marfă tocmai noi, cei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
își dorea două camere separate la etaj. Lucrările au durat aproape doi ani, care au coincis cu primii mei ani de liceu, perioadă destul de austeră din punct de vedere financiar, fapt pentru care am lucrat în timpul vacanțelor la Fabrica de cherestea, situată în spatele căii ferate. Munca și sportul mi-au fost prietenii de nădejde, într-o perioadă de progres economic național, datorată și unei relaxări politice care a lăsat oarecum în urmă „vânătorea de vrăjitoare”. Liceu, paradis al tinereții mele Efervescența
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în casele d-sale logofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de biserica Buna Vestire (Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne la „târgul Galaților” trebuia să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să plătească o para pentru carul cu lemne de foc și câte două parale pentru cherestea. De asemenea, plutașii care duceau lemne la Galați plăteau câte un leu pentru pluta cu lemne de foc și doi lei pentru cea cu cherestea. Erau scutiți de taxe doar cei ce duceau lemne de foc pentru casă. Nu erau scutiți de dajde nici acei ce prelucrau fierul. Aceștia plăteau „câte două parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bunuri de consum:BIANCO SPINO - 170 angajați; 35 miliarde lei cifra de afaceri - NOVA UTU - 43 angajați; 11 miliarde lei cifra de afaceri - MIDA IMPEX - confecții textile - S. C. PRODCOM ALEX STROE IMPEX S. R. L. fabrică de încălțăminte. Există mici întreprinderi de cherestea și produse din lemn precum și întreprinderea de construcții electrotehnice (URAREF). Trebuie subliniat faptul că industria textilă este o ramură veche de tradiție. Există documente care atestă că în 1868 femeile lucrau “de mână” minunatele costume populare recunoscute pentru frumusețea lor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Nucșoara se întinde pe 43000 de kilometri pătrați. La 30 de morți, se mai naște câte un copil. Doar cartofii se fac aici, dacă nu degeră. Nici oi nu mai cresc oamenii. Puținele societăți comerciale mai importante se ocupă de cherestea, o exploatare în manieră africană. Drumurile bazinului forestier au fost rupte de șuvoaie și unele păduri nu mai pot fi furate. Uneori, natura se mai apără și așa de năvala hoților. La Nucșoara, unde gruparea Arnăuțoiu-Arsenescu a dat de furcă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o părere al fagilor. În tăcerea umedă, sare apa în știoalne, să sperie frunzele care se desfac din somn. Uruit de gater, rozând brazii pădurilor. Aici, la Tarcău, lucrează cu profit bun firma Forestar, care aparține de ROMANEL. Stive de cherestea, aliniate perfect, așteaptă să treacă la export. Miroase amețitor a rășină - tămâie de sufletul arborilor. Au de lucru peste 600 de oameni aici. Din Tulgheș, din Gheorghieni, din Pângărați, din Tarcău... «Forestar ne-a dat gratuit, în acest an, 60
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca să nu fac performanță” Într-o țară în care exportul de materii prime a devenit sport național, transportatorii clasici și-au orientat serviciile oferite clienților tocmai în aceste direcții. Se preferă exportul de bușteni? Au apărut camioane pentru butuci și cherestea. Scoatem din țară animale vii și cereale, fără un minim de plusvaloare adăugată? Transportatorii au făcut rost de camioane potrivite. În paralel însă, unii oameni de afaceri și-au construit propria flotă de transport pentru ca activitatea lor să devină mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
taică-tău cu mine. — Așa, pur și simplu ? — Așa, pur și simplu. Am fost locotenentul inspectorului lui Preston și sînt făcut să fiu numărul doi În ierarhie. Ar fi plăcut să mă revanșez față de el. — Dacă nu te pricepeai la cherestea, Exley Construction nu ar exista. — Mulțam. Și scapă naibii de ochelarii ăia! Ed ridică o fotografie Înrămată: fratele lui, Thomas, În uniformă. Poză făcută cu o zi Înainte să moară. Dacă erai răcan, te snopeam pentru insubordonare. Știu că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă, înaintea unui grup de gură-cască, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
VIZIRIU în vremea asta, nu mult după ce, spre disperarea păgânilor, semiluna intrase într-un nor creștin, trei umbre de oameni pe trei umbre de cai mai mult se târau decât mergeau spre palatul viziriului. Când ajunseră înaintea marilor porți de cherestea, una din umbre sări jos, luă o piatră din caldarâm și lovi de câteva ori în umbra porții. Sus, pe metereze, se ivi un turban: — Ce e, bre? - spuse turbanul într-o turcă perfectă. — Acasă-i viziriul? - spuse spătarul Vulture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Îngenunche În șanțurile adînci lăsate de cauciucurile camionului și Îi aruncă sergentului cel mai frumos zîmbet. În sac erau nouă cartofi dulci. Preț de un ceas, Jim alergă de colo-acolo prin curte. În timp ce deținuții se odihneau În magazia de cherestea, reaprinse soba cu cărbuni. Sub privirile plictisite ale muncitorilor chinezi, ațîță focul, apoi aruncă În el un braț de surcele. Doctorul Ransome și băieții englezi Îi aduseră o găleată cu apă din butoiul din spatele gheretei de pază. Deși doamna Hug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mare de fier, dar Jim Îl Împinse la o parte. Femeile eurasiatice de la centrul de detenție Îl Învățaseră un truc: cartofii fierb cel mai repede În apă puțină, cu capac. Mai tîrziu, Înainte să care cartofii fierți la magazia de cherestea, Jim și-l păstră pe cel mai mare pentru sine. Se așeză lîngă doctorul Ransome pe scîndurile de pin, În timp ce soții misionarelor zăceau pe rumeguș, nefiind În stare să mănînce. Jim regretă că li se dăduseră chiar și cei mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cartofi. În același timp, avea nevoie ca acești oameni bătrîni să supraviețuiască, dacă voia să se plece spre un alt lagăr. Olandeza părea să se simtă bine, deși le dăduse cartoful ei băieților englezi. Dar Basie cerceta deja magazia de cherestea, făcînd În minte un inventar al posibilităților acesteia; dacă aveau să rămînă În lagărul de la Woosung, Jim n-avea să-și mai găsească mama și tatăl. — Uite, Jim. Doctorul Ransome Îi dădu lui Jim cartoful lui. Mușcase doar puțin, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fața doctorului Ransome. Întorcîndu-i favoarea, Îi spuse: — Dacă te duci vreodată la debarcaderele funerare de la Nantao, să nu bei apa de acolo. Jim se Întinse pe rumegușul moale, cu mirosul lui mîngîietor de pin. Prin ușile deschise ale depozitului de cherestea, urmări luminile de navigație ale avioanelor japoneze străbătînd noaptea. După cîteva minute, trebui să admită faptul că nu putea recunoaște nici una din constelații. Ca toate celelalte lucruri, de cînd Începuse războiului, și cerul se schimbase. Deși nu stăteau nemișcate, avioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aici în vale. Pe negândite, teama că s-ar putea să nu-și mai vadă niciodată copiii și soția îi întunecă sufletul. Apele liniștite ale golfului pe care pluteau puzderie de luntre oglindeau siluetele munților. Pe mal erau stive de cherestea. De pretutindeni se auzea nechezat de cai. Se găsea și ulm japonez tăiat de pe muntele Kenjō din spatele golfului pentru luntrii și pentru cherestea, dar și cedru adus cu bărcile din peninsula Ojika. Pentru chila galionului aveau să folosească ulmi japonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
liniștite ale golfului pe care pluteau puzderie de luntre oglindeau siluetele munților. Pe mal erau stive de cherestea. De pretutindeni se auzea nechezat de cai. Se găsea și ulm japonez tăiat de pe muntele Kenjō din spatele golfului pentru luntrii și pentru cherestea, dar și cedru adus cu bărcile din peninsula Ojika. Pentru chila galionului aveau să folosească ulmi japonezi, dar pentru catargul mare căraseră chiparoși de la Kesennuma și Esashi. De pe toate cele trei coaste ale golfului se auzeau fără încetare pocnetul cuielor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
capului și cu hainele zdrențuite și pline de așchii. Padre, îl strigă omul. „Așa e, aici nu mai sunt tălmaciul japonezilor, ci păstorul acestei turme amărâte de credincioși”, își spuse misionarul. Padre, vă rog să-mi ascultați spovedania. Stivele de cherestea îi adăposteau de vânt. Misionarul îl puse pe bărbat să îngenuncheze, rosti rugăciunea pentru spovedanie în limba latină și începu să asculte cu ochii închiși cuvintele ce ieșeau din gura urât mirositoare a creștinului. — I-am ascultat pe confrații mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fost rușine că prin venele sale curgea același sânge cu al înaintașilor săi. „Pentru japonezii aceștia vicleni...” Pentru a răspândi cuvântului Domnului printre japonezi, metodele de propovăduire trebuiau să fie și ele viclene. Peste golful înțesat de luntre și de cherestea un pescăruș se înălță cu țipăt ascuțit săgetând suprafața apei. Misionarul se văzu purtând mitra și veșmintele roșii de episcop, dar încercă să socotească acest vis al său nu ca pe un rod al unei meschine ambiții lumești, ci ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fi închis cea din urmă poartă a vieții, Velasco își trecu ușor mâna peste ochii aceea holbați și încremeniți. Chipul trist al indianului îi aminti de cel al japonezului creștin care venise să-i ceară iertarea păcatelor în adăpostul de cherestea din Ogatsu. Chipul acelui japonez cu haine zdrențuite și cu așchii de lemn pe umeri... Vântul bătea peste Veracruz rostogolind smocuri de iarbă uscată ca niște mingi de-a lungul străzilor cenușii și a zidurilor întărite cu mortar ale caselor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Gh., Furdu Neculae, directorul școlii I. C. Marcu și Bardașu Gheorghe, meșter. Odată lucrul început, au început grijile și alergătura. Documentele existente, biletele de călătorie, delegațiile au însoțit directorul de școală la Tg. Neamț, Piatra Neamț, pentru procurarea materialelor necesare: cărămidă, teracotă, cherestea, fier, tâmplărie etc. Sacrificii, răspundere, încordare, zile agitate, frigul, în plus răspunderea pentru munca la clasă, i-au zdruncinat sănătatea. Cu tenacitatea și perseverența de care a dat dovadă, reușește să ridice la Racovașeș un nou local de școală compus
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
din Germania spre a înmulți influența noastră acolo... să se unească de la sine la pricina noastră. A căuta alianță de comerț cu Englitera, mai mult decât a oricărei alte Puteri, pentru că ea are mai multă trebuință de NOI ... a schimba cheresteaua noastră și alte produse cu aurul ei și a face ca negustorii și matrozii ei să-i deprindă pe cei ai nației noastre spre navigație și comerț. A se întinde neîncetat către Nord pe marginea Mării Baltice și către Sud pe
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]