3,254 matches
-
depozit pentru te miri ce! Am trecut apoi la discuții "personalizate" cu colaboratorii. "Directivele" primite în "centrală" la plecarea la post erau clare asupra sarcinilor prioritare: impulsionarea exporturilor românești, restabilirea colaborării directe între instituțiile interesate, informarea "centralei" asupra evoluțiilor din Chile, asigurarea unei prezențe românești în cercurile academice și culturale, menținerea de contacte cu reprezentanți ai "forțelor progresiste", urmărirea activității celorlalte misiuni diplomatice din Santiago, în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților, atragerea emigrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
diplomatice din Santiago, în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților, atragerea emigrației române în organizarea de activități economice și culturale... Am început întrevederile cu atașatul comercial. La data respectivă, exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende, Chile importa, din România, tractoare, îngrășăminte, medicamente, produse chimice, electrocasnice... Uzina "Tractorul" avea în Chile un grup de tehnicieni pentru service la tractoarele vândute, iar la Copiapo, localitate situată în deșertul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților, atragerea emigrației române în organizarea de activități economice și culturale... Am început întrevederile cu atașatul comercial. La data respectivă, exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende, Chile importa, din România, tractoare, îngrășăminte, medicamente, produse chimice, electrocasnice... Uzina "Tractorul" avea în Chile un grup de tehnicieni pentru service la tractoarele vândute, iar la Copiapo, localitate situată în deșertul Atacama, la 800 km de Santiago, funcționa o fabrică de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
economice și culturale... Am început întrevederile cu atașatul comercial. La data respectivă, exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende, Chile importa, din România, tractoare, îngrășăminte, medicamente, produse chimice, electrocasnice... Uzina "Tractorul" avea în Chile un grup de tehnicieni pentru service la tractoarele vândute, iar la Copiapo, localitate situată în deșertul Atacama, la 800 km de Santiago, funcționa o fabrică de procesare a minereului, întreprindere mixtă româno-chiliană, care dispunea și de un director și trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fusesem solicitat pentru o discuție chiar de "tovarășul ministru", care mi-a trasat ca sarcină studierea posibilității semnării unui acord bilateral în domeniul pescuitului. Mi-a spus, textual: "Avem o flotă de 40 de vase de pescuit, care cam șomează, Chile are 4 000 de kilometri de coastă la Pacific, avem și câteva vase-fabrică pentru procesarea peștelui, congelare, producție de conserve". Urmăream cu atenție expunerea tovarășului, gândind că aș putea, cum se spunea pe atunci, "să-mi aduc aportul" la masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Pacific, avem și câteva vase-fabrică pentru procesarea peștelui, congelare, producție de conserve". Urmăream cu atenție expunerea tovarășului, gândind că aș putea, cum se spunea pe atunci, "să-mi aduc aportul" la masa săracă a românilor cu pește de calitate din Chile. Diplomat, diplomat, dar zilnic mă opream și eu pe la cozi să văd dacă s-a mai "băgat" ceva și mă îngrozisem într-o seară, ieșind de la minister, să văd, la Hala Unirii, coadă la "carcasă de pește", respectiv schelete întregi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
intenționat, l-am întrebat pe tovarășul ministru: "Și cu peștele prins ce facem?". Îl congelăm, facem conserve și asigurăm desfacerea "în zonă!"". Eram eu "socialist utopic", dar "organul" era mai utopic decât mine citisem că, anual, captura de pește în Chile era de 300 kg pe cap de locuitor, din care chilienii, mâncători de carne de vită în special, nu consumau decât 15 kg, restul făcându-l făină de pește, folosită ca adaos în hrana pentru vite, păsări etc. Atașatul comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să propună casarea lor pentru pericol de incendiu, infecții etc. Trecuseră 6 ani și subsolul ambasadei era plin cu câteva tone de "materiale de propagandă", trimise cu un avion special în America de Sud pentru a pregăti, în 1973, vizita "tovarășului" în Chile. Erau sute de colete cu "volumele tovarășului și ale tovarășei academician", dar și cărți de beletristică, istorie, albume, filme documentare, discuri, diapozitive, care zăceau nedesfăcute, unele roase de șoareci sau deja mucegăite. Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pun pe toți la treabă! Am început cu mine, să-mi adun gândurile, să-mi fixez prioritățile, să știu, vorba lui Voltaire despre modelul meu renascentist, Pico della Mirandola, "tot ce se poate ști și multe lucruri în plus" despre Chile și chilieni. Toate țările latino-americane au un erou, un "Libertador", pomenit în toate manualele de istorie, cu străzi, piețe și busturi în toate localitățile. Aceștia au luptat pentru cucerirea independenței de sub coroana spaniolă, au supraviețuit comploturilor, atentatelor și bătăliilor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un sfârșit ingrat, murind departe de "madre patria", în exil. E și cazul generalului Bernardo O'Higgins, de origine irlandeză, fiu "natural" al unui guvernator. A fost alături de generalul argentinian Jose de San Martin, cel care a luptat pentru independența Chile, profitând și de ocuparea Spaniei de către trupele lui Napoleon. După victoria împotriva trupelor "regaliste" de la Chacabuco, la 12 februarie 1818, se proclamă independența. Numit "director suprem" al noului guvern instalat, O'Higgins intră în 1823 în dispute cu aristocrația locală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
guverne! Ulterior, lucrurile s-au mai liniștit și țara a început să prospere, la aceasta contribuind și emigrația europeană germani, francezi, englezi, sârbi, croați... Au apărut bănci, căi ferate, telegraful și la 1843 a apărut și prima universitate, Universidad de Chile. În 1879 Chile avea să se impună în zonă și ca forță militară, odată cu declanșarea "Războiului Pacificului", reușind să învingă Bolivia și Peru și să câștige vaste teritorii în nord, bogate în salpetru. În urma acestui război, Bolivia a pierdut provincia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
s-au mai liniștit și țara a început să prospere, la aceasta contribuind și emigrația europeană germani, francezi, englezi, sârbi, croați... Au apărut bănci, căi ferate, telegraful și la 1843 a apărut și prima universitate, Universidad de Chile. În 1879 Chile avea să se impună în zonă și ca forță militară, odată cu declanșarea "Războiului Pacificului", reușind să învingă Bolivia și Peru și să câștige vaste teritorii în nord, bogate în salpetru. În urma acestui război, Bolivia a pierdut provincia Antofagasta, unica sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
război civil, în urma căruia președintele Jose Manuel Balmaceda este înlăturat, se refugiază în ambasada Argentinei și se sinucide! Secolul XX, început în atmosfera unor puternice demonstrații ale minerilor, continuă seria prefacerilor și avansului țării. Departe de Europa și de Japonia, Chile își continuă în anii celor două războaie mondiale programele de dezvoltare social-economică. În 1927 se instalează la conducere generalul Carlos Ibanez del Campo, care în 1931 este silit să demisioneze și să plece în exil. În 1945 Gabriela Mistral și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Salvador Allende, obține victoria în alegeri, instalându-se primul guvern socialist din istoria țării! Salvador Allende, figură emblematică a vieții internaționale, s-a născut în 1908 la Valparaiso, într-o familie de clasă medie-înaltă, originară din Țara Bascilor, stabilită în Chile în secolul XVII. A făcut studii de medicină și în 1933 și-a dat doctoratul cu o teză, "Igiena mentală și delicvența", criticată de unii specialiști pentru "idei rasiste și antisemite". A intrat în politică în 1929, fiind, din partea Partidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
scrie o istorie sângeroasă de două decenii! La sfârșitul lui 1971 Allende primește pentru trei săptămâni vizita lui Fidel Castro, care și-ar fi afirmat cu acest prilej opinia că "există puține posibilități de a construi un stat marxist în Chile dacă nu se va folosi violența"! Allende și-a început guvernarea cu un program social economic populist naționalizări, exproprieri, reformă agrară... care a dat roade în primul an. În al doilea an au început crizele, lipsurile, demonstrațiile de stradă, grevele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
patru, dar la 17 decembrie 1974 Augusto Pinochet s-a impus ca președinte perpetuu. Augusto Jose Ramon Pinochet Ugarte, s-a născut, ca și adversarul său Allende, la Valparaiso, în 1906, ca descendent al unei familii de bretoni, stabilită în Chile în secolul XVIII. A îmbrățișat cariera militară, ajungând, în 1981, la gradul de căpitan-general. A dizolvat Congresul, a interzis partidele politice și orice asociații politice sau sindicale, a instaurat starea de urgență și a început chiar din prima zi vânătoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
până în 1979, când țara a intrat într-o acută criză, după declarațiile analiștilor, cea mai gravă din ultimii 50 de ani. În iunie 1982 chiar Ministerul Economiei avea să recunoască oficial că statul se află "aproape de colaps". La acea dată Chile mai avea de suportat și o datorie externă de 11 miliarde de dolari (1000 dolari pe cap de locuitor). În fața crizei, pentru scurt timp neoliberalismul a fost abandonat și s-a trecut la keynesianism. Printre măsurile importante luate pentru asanarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cizmarul-general Ceaușescu!) În majoritatea cazurilor, regimurile și loviturile militare în America Latină au fost motivate "pentru a salva Patria". Lucrurile nu au stat chiar așa, în multe cazuri generalii fiind la fel de corupți, egoiști și cu interese personale ca și "civilii"! În Chile dictatura militară și Pinochet au înlăturat prin forță un guvern și un președinte aleși democratic. Prigoana dezlănțuită din primele zile împotriva forțelor democrate, având ca ținte membrii GAP (Grupo de Amigos Personales de Allende), MIR (Movimiento de Izquierda Revolucionario), Partido
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
27.000 arestați și sute de mii de chilieni expatriați în America Latină și Europa. DINA, "caravanele morții", "Operația Condor" aveau să ridice valuri de proteste în întreaga lume. Pinochet și junta militară aveau să-și urmărească inamicii nu numai în Chile, ci și peste hotare, fiind cunoscute cazurile asasinării generalului Carlos Prats la Buenos Aires și a fostului ministru de externe Orlando Letelier la Washington. Am mai citat panseul "dați-mi o politică internă bună și vă construiesc o politică externă excepțională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tunurile. Ca atare, politica externă a lui Pinochet avea să se axeze în primul rând pe confruntarea ideologică cu blocul sovietic și aliații săi, făcând din anticomunism prioritatea intereselor sale interne și externe. Specialiștii afirmă că dacă politica externă a Chile în perioada 1960-73 era "civil-pragmatică", după 1973 a devenit "pretoriano-ideologică", deplasând diplomația de la negocieri la confruntări deschise. Masivele valuri de asasinate și încarcerări, suprimarea drepturilor constituționale au dus an de an la condamnarea Chile în cadrul Comisiei de la Geneva pentru drepturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
afirmă că dacă politica externă a Chile în perioada 1960-73 era "civil-pragmatică", după 1973 a devenit "pretoriano-ideologică", deplasând diplomația de la negocieri la confruntări deschise. Masivele valuri de asasinate și încarcerări, suprimarea drepturilor constituționale au dus an de an la condamnarea Chile în cadrul Comisiei de la Geneva pentru drepturile omului și a Adunărilor Generale ONU, în iunie 1976 însuși Henry Kissinger, cel care l-a susținut de la început pe Pinochet, fiind nevoit să se deplaseze la Santiago pentru a se interesa de "respectarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
său era tot general, la fel și Secretarul general și majoritatea directorilor. Au fost operate reforme de personal nu numai în centrală, ci și la misiunile diplomatice, la misiunile importante fiind numiți ca ambasadori tot militari. La sosirea mea în Chile, Ministerul Relațiilor Externe era condus, din 1978, de Hernan Cubillos Sallato, fiu și nepot de amirali, pe timpul lui Allende director al celui mai vechi cotidian, "Mercurio", opozant al regimului. A participat la organizarea loviturii de stat militare. Și-a preluat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a preluat postul într-un moment foarte delicat agravarea conflictului cu Argentina pentru suveranitatea asupra unor insule din Canalul Beagle. Având în vedere valoarea strategică a respectivelor insule, ele au fost încă din 1888 motiv de dispută între Argentina și Chile, care au supus în 1971 conflictul arbitrajului reginei Marii Britanii. Verdictul dat de aceasta în 1977 a nemulțumit Argentina, care a refuzat să-l recunoască. În decembrie 1978 ajungându-se aproape de declanșarea unui conflict militar, s-a acceptat medierea Vaticanului, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Ioan Paul II, cardinalul Antonio Samore. O primă variantă a medierii avea să fie comunicată de Vatican la 12 decembrie 1980, actul final fiind acceptat de cele două țări abia în 1984. (Din acest conflict a rezultat probabil și poziția Chile în războiul Malvinelor, când s-a situat nu de partea vecinei și a apropiatei sale "de sânge" Argentina, ci de partea Marii Britanii!). După retragerea Chile din Pactul Andin (1976), sub Cubillos, atenția s-a îndreptat către aria Pacificului, deschizându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de cele două țări abia în 1984. (Din acest conflict a rezultat probabil și poziția Chile în războiul Malvinelor, când s-a situat nu de partea vecinei și a apropiatei sale "de sânge" Argentina, ci de partea Marii Britanii!). După retragerea Chile din Pactul Andin (1976), sub Cubillos, atenția s-a îndreptat către aria Pacificului, deschizându-se ambasade în Filipine și Noua Zeelandă și stabilindu-se relații diplomatice cu Indonezia, Singapore, Thailanda, Malaiezia, Tonga, Tuvalu, Papua-Noua Guinee... Una din marile probleme ale orgoliosului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]