2,064 matches
-
cu vreo două săptămâni în vitrina celui mai scump magazin de lenjerie din SoHo, un loc unde era imposibil să cumperi zece centimetri de material la un preț mai mic de câteva sute de dolari. Orice sutien, orice pereche de chiloți, orice pereche de ciorapi din magazin era mai scumpă decât orice rochie pe care o avea ea, iar halatul acesta... ei bine ... pe el plătise din banii de chirie pe o lună mai mult decât vroia să-și aducă aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
un pic și gata, viața merge Înainte, berea tot bere va fi. Da, da’ mai scumpă, murmură Șpriț. Nu vedeți, bă, că se scarpină lumea În fund, Își roade lumea de sub unghii și așteaptă ziua de mâine cu inima-n chiloți? Vine Băsescu și zice că e de vină Tăriceanu. Vine Tăriceanu și Îi sare la gât lu’ Crin. Crin - zici că e domnișoară! - vrea președinție și se lasă băgat la colț de Popescu și de Ursu fără coadă, la realitatea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zbor și berea din halbă, iar tu, Sandule, te simți vedetă care nu vrea să fie deranjată de fanii dezlănțuiți. Du-te fuguța la clic sau la libertatea, la cancan, la vip, pozează pe prima pagină În izmene sau În chiloți cu mânecuțe și abia atunci te poți numi și tu vip... Nu te prea ajută fața, dar nu contează, e țara plină de vipuri cu moace de ciorditori cu ștate vechi de serviciu... Ei, comedie... Vine omul să asculte trilul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
auzit pe al lu` Mișu, pe scări, cică mi-am luat tableta, nea Gore, am crezut imediat că s-o fi mbolnăvit copilu`. Dă la copil, spetește-te, să nu se chinuie ca tine, da` ei, gușterii și gușterițele, cu chiloții la vedere... Ba să am pardon, Gore, nu se poate generaliza. Observ că ești tare-n tehnică, asta n-o credeam. Sandule, eu nu generalizez, eu localizez. Uman și tehnic, dacă este cazul. Exact În această locație, ca să zic așa
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
conștient s-ar fi gîndit la asta, poate o și făcuse, În cîteva rînduri, În vreme ce se ștergea, după duș, c-un prosop aspru, numai aspru, reactiva circulația. Dar mintea nu zăbovea prea mult la amănunte colaterale; o pereche curată de chiloți readucea starea de confort, proteja plăcut vintrele În care alte miliarde de microscopici se Înfiripau fără șansă. Cei vînduți ar fi trebuit chiar să fie Îndatorați tatălui salvator. Thomas le dăduse posibilitatea să ajungă ființă; fuseseră, printre altele, congelați, nici
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
defectase aparatul de aer condiționat, zăpușeala li se păruse prea mare. Doi bărbați tineri puteau să o suporte mai ușor, chiar dacă le era dat să doarmă În același pat. După duș, au mai vorbit puțin, apoi au adormit, doar În chiloți, vreo două ore. S-au trezit, fusese cea mai călduroasă zi din ultimii ani, noaptea era pe măsură, nu degeaba plecaseră bătrînii. Thomas a mai făcut un duș, apoi s-a culcat la loc. Bert adormise iar. Au fost treziți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pare c-a apărut la ușa lui Julie la ora cinci dimineața plângându-se de un Atac de Umilință extraordinaire, țipând că s-a zis cu logodna ei. Julie spunea c-avea pe ea doar o blană de șinșila furată, chiloți cu șnur, și-atât. E clar că trebuie să fi fost o nuntă spartă. Partea bună a pastilelor antianxietate de genul Xanax-ului este aceea că poți să te afli în epicentrul propriului tău dezastru romantic fără să bagi de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
duminică a rămas fără apă la rulotă. L-am invitat la mine să facă un duș. Eu habar nu aveam că la ei ăsta e un „semn” erotic. Doar toți anii ’80 ne preumblam de la unii la alții cu prosoape, chiloți, maiouri și șosete după noi, pe unde se „dădea” apă caldă. Singura noastră problemă era doar să nu se oprească apa și nici pe de parte că ăsta e un semn de intimitate. M-am mirat că după duș a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
replicat: - Cucoană, vino matale în timpul ciclului, că altfel te apuci să o faci fără grijă și dup-aia ceri aprobare de chiuretaj. M-am dus în timpul ciclului. M-a vârât după paravan și mi s-a uitat în vata din chiloți. Apoi a chemat asistenta: - Ia mai pune-i ăsteia un floștomoc de vată! Muierile dracu’ sunt în stare să ia unul de la tomberon și să ne fenteze. Femeia s-a executat. Aveam 28 de ani, eram profesoară, nu deținută sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
West. - Uite ce-i, drăguță, pe când voi vă revoltați cu Betty Friedan pe Feminine Mystique, eu nici nu știam că există Fiji, nu știam alt detergent decât Dero sau săpun de casă făcut din slănină râncedă și sodă, iar alți chiloți decât tetra cu mânecuțe îi luam de la contrabandă. Mircea, e drept să ne supărăm pe noi, dar e drept să ne și înțelegem. Tâmpenia e că discursul intelectual postdecembrist s-a mutat doar pe anii ’50-’60. Cine empatiza cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai mult spate și gât decât cu gheare. Veneau spre casă, pendulând plasa și o crenguță de brad pe lângă pulpele lor încă suple pe care iarna nu le vedea nimeni. Umblam încotoșmănate cu două-trei perechi de ciorapi cu fire duse, chiloți cu mânecuță „moartea pasiunii”, pe deasupra lor ne atârnam izmene (iegării aveau să vină de-abia în postcomunism). Dragoste se făcea sub plapumă, eventual prin șliț. Ne spălam la lighean, pe porțiuni (la bucată), când puteam încălzi o oală cu fierbătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
anul ăsta - și mi-am dat brusc seama că mai e puțin și îmi expiră voucherul. Așa că iată-mă, în ziua în care fac douăzeci și nouă de ani. Stau pe o canapea, într-un halat alb de prosop și chiloți suprarealiști de hârtie. Și am o fereastră de jumătate de zi. Maxim. Fumați ? Nu. Beți alcool ? Da. Mâncați în mod regulat mâncare gătită acasă ? Ridic ochii, puțin iritată. Ce întrebare mai e și asta ? De ce sunt neapărat superioare mesele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
portabile. Își întinde larg brațele. — Acesta este un loc de reculegere. O oază departe de lumea dezlănțuită. Aha, încuviințez cu jumătate de gură. Probabil că nu e cel mai bun moment să-i dezvălui că am un BlackBerry ascuns în chiloții de hârtie. — Păi să începem. Maya zâmbește. Întinde-te pe canapea, cu un prosop deasupra. Și te rog scoate-ți ceasul. — Dar am nevoie de el ! — Asta e altă dependență. Plescăie din limbă a reproș. — Cât timp te afli aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
rostește pe un ton de incantație Maya. Simți cum te eliberezi de tensiune... Poate reușesc să îi trimit un e-mail rapid. Pe sub prosop. Îmi strecor mâna pe șeșt și simt colțul tare al BlackBerry-ului. Îl extrag cu grijă din chiloții de hârtie. Maya încă îmi masează picioarele, fără să aibă habar. — Îți simți corpul greoi... și cum mintea începe să ți se golească... Îmi ridic BlackBerry-ul ușor pe piept până când văd ecranul pe sub prosop. Slavă Domnului că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
te hotărăști să o lași mai moale, Samantha. Mă privește în ochi. Numai tu poți hotărî să-ți schimbi viața. Ai de gând să faci asta ? — Păi... ăăă... Mă opresc cu un tresărit de surpriză, în momentul în care dinspre chiloții mei se aude un uruit vag. Mobilul meu. L-am băgat repede și pe el lângă BlackBerry și l-am dat pe „vibrații” ca să nu facă zgomot. — Ce-i asta ? Maya se holbează uluită la prosopul meu, care pulsează ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Nu pot să recunosc că e un telefon. Nu după faza cu BlackBerry-ul. — Îhm... îmi dreg glasul. E... ăăă... jucăria mea specială pentru sex. — Poftim ? Maya pare de-a dreptul bulversată. Telefonul uruie din nou încetișor la mine în chiloți. Trebuie neapărat să răspund. S-ar putea să fie cei de la birou. — Îhm... cum să-ți zic, tocmai eram pe punctul de a ajunge la un moment extrem de intim acum, spun privind-o sugestiv. Crezi că ai putea să... ăăă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fericită. Pe hârtie, totul continuă să fie catastrofal. Cariera mea de mare perspectivă s-a sfârșit. Familia mea habar n-are unde sunt. Câștig un salariu de nu știu câte ori mai mic decât înainte, la o slujbă care înseamnă să ridic chiloții murdari ai altor persoane de pe jos. Și totuși nu pot să nu lălăi fericită în timp ce-mi fac patul. Viața mi s-a schimbat și, odată cu ea, mă schimb și eu. E ca și cum vechea Samantha monocromă a pălit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
noua trebuie să ajungă mâine. Până acum, săptămâna asta m-a costat doar două sute de lire, ceea ce e parfum față de săptămâna trecută. Cine știe, poate că nu peste mult timp am să încep să scot chiar și profit. Tocmai atârn chiloții umezi ai lui Eddie în uscătorie, ferindu-mi ochii cât pot, când o aud pe Trish strigându-mă. Samantha ! Unde ești ? Nu pare prea încântată, și mi se pune un nod la stomac. Peste ce-o fi dat ? — Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai vreau să te văd că umbli prin jurul meu ca o sperietoare. O să recuperezi tu timpul pierdut mai târziu. Iar banii o să ți-i scad din salariu. Hai, că te-așteaptă Annabel ! Văd că n-am de ales. Trântesc restul chiloților lui Eddie pe sârmă și o urmez pe scări. — Tot uit să-ți spun despre cardiganul meu de cașmir, adaugă Trish foarte gravă când ajungem sus. Cel bej ? Shit. Shit. Și-a dat seama că i l-am înlocuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trezesc cu un tavan crăpat și murdar deasupra mea. Ochii îmi poposesc pe o pânză uriașă de păianjen din colțul camerei, apoi coboară în josul peretelui spre un raft rahitic înțesat de cărți, casete audio, scrisori, ornamente vechi de Crăciun și chiloți aruncați. Cum am putut să trăiesc în mizeria asta vreme de șapte ani ? Cum de nici măcar nu le-am observat ? Dau pătura la o parte, cobor din pat și mă uit în jur cu privirea încețoșată. Covorul e aspru sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nepermițându‑mi să mă gândesc la toate toaletele senzaționale pe care mi le pregătisem pentru dimineața asta. — Poftim, zice Luke. Ia eșarfa mea Denny and George și mi‑o încolăcește ușor în jurul gâtului. — Cu eșarfa Denny and George, și fără chiloți. Exact cum îmi place. — O să‑mi pun chiloți, cum să nu‑mi pun? zic indignată. Ceea ce e adevărat. O să aștept până pleacă, după care o să șterpelesc niște boxeri de‑ai lui. — Deci - ce e cu afacerea asta a ta? întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
senzaționale pe care mi le pregătisem pentru dimineața asta. — Poftim, zice Luke. Ia eșarfa mea Denny and George și mi‑o încolăcește ușor în jurul gâtului. — Cu eșarfa Denny and George, și fără chiloți. Exact cum îmi place. — O să‑mi pun chiloți, cum să nu‑mi pun? zic indignată. Ceea ce e adevărat. O să aștept până pleacă, după care o să șterpelesc niște boxeri de‑ai lui. — Deci - ce e cu afacerea asta a ta? întreb grăbită, pentru a schimba subiectul. Ceva palpitant? — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Ce‑ai zice să‑ți iei noua mea rochie aia Tocca, pantofii tăi roșii și pe deasupra șalul ăla al meu de la English Eccentrics? — Excelent! zice Suze, ducându‑se la șifonierul meu. Mersi, Bex. Și... poți să‑mi împrumuți și niște chiloți? adaugă în treacăt. Și un dres și niște farduri? Mă răsucesc spre ea și mă uit fix la ea. — Suze... când ți‑ai aruncat troacele, ți‑ai mai oprit și tu câte ceva? — Normal! zice, defensivă. Câteva chestii. Îmi întâlnește privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și mă uit fix la ea. — Suze... când ți‑ai aruncat troacele, ți‑ai mai oprit și tu câte ceva? — Normal! zice, defensivă. Câteva chestii. Îmi întâlnește privirea. OK, bine, poate am exagerat un pic. — Nu mai ai nici o pereche de chiloți? — Păi... nu. Dar ți‑am zis, mă simt atât de bine, am un sentiment atât de pozitiv în legătură cu viața mea că... nu contează! E feng shui. Ar trebui să încerci și tu. O urmăresc cum își alege rochia și chiloții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
chiloți? — Păi... nu. Dar ți‑am zis, mă simt atât de bine, am un sentiment atât de pozitiv în legătură cu viața mea că... nu contează! E feng shui. Ar trebui să încerci și tu. O urmăresc cum își alege rochia și chiloții și caută în trusa mea de farduri. Apoi iese din cameră și îmi întind brațele în față, flexându‑mi degetele. Așa. La treabă. Cartea. Deschid un fișier nou, scriu „Capitolul întâi“ și mă uit mândră la titlu. Capitolul întâi! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]