7,296 matches
-
de ambițioși care se tot laudă între ei că sunt geniali, dar ei nu au scris nimic. Alții se trezesc, brusc, la vârste respectabile, că au ceva de scris, și năvălesc la tot felul de manifestări, în mână cu hârtii chinuite de penibile însăilări, ei nefiind prezenți, în niciun fel, până atunci, în viața culturală, aglomerând, inutil, spațiile cenaclurilor, care sunt, totuși, ateliere de creație, de expertiză estetică. Harul poetului se așează natural pe/în poezie ca o amprentă. Când citesc
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Inimă...în care spin Te-ai rănit așa de tare De în nopțile târzii Plângi adesea și te doare? Oare-o vorbă negândită Te-au făcut să lăcrimezi Sau un gând te-a chinuit Când n-ai vrut să îl urmezi? Poate grijurile multe Ți-au ajuns povară grea... Poate vrei măcar o clipă Pace în ființa mea... Spune-mi...spune-mi inimioară Ce să fac să-ți fiu pe plac? Când e ploaie
DIALOG CU...INIMA! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383174_a_384503]
-
soția părintelui... și ne spuse un nume greu de pronunțat și mai greu de reținut. Ceva cu “scinschi” sau “scințchi” pe la mijloc și la sfărșit. Probabil Bâscinschi sau Buschințchi, nu țin minte și nici atunci nu am știut.S-a chinuit domnul Arsu să ne facă să înțelegem că este doamna învățătoare... “Scincischi”. Copiii se uitau nedumeriți la dumnealui cum își chinuia limba în gură. - Ați înțeles, copii? A întrebat oftând, ușurat de chinurile limbii. - Daa ! Am răspuns noi în cor
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
mijloc și la sfărșit. Probabil Bâscinschi sau Buschințchi, nu țin minte și nici atunci nu am știut.S-a chinuit domnul Arsu să ne facă să înțelegem că este doamna învățătoare... “Scincischi”. Copiii se uitau nedumeriți la dumnealui cum își chinuia limba în gură. - Ați înțeles, copii? A întrebat oftând, ușurat de chinurile limbii. - Daa ! Am răspuns noi în cor. Doamna ... Scismischischi este coana preoteasă, învățătoarea noastră. - Nu, copii! S-a făcut stacojiu domnul Arsu. Într-adevăr, coana ... pardon, doamna învățătoare
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
adevărată pacoste pentru oamenii din sat. Copiii din cla-să, să se prăpădească de râs spre mulțumirea coanei preotese, care era cu gândul la împletiturile sale, iar Dică, încurajat în povestea lui despre Neghiniță cel rău, plină de urâțenii. Cât se chinuie bieții educatori cu povestiri frumoase ca să modeleze sufletele copiilor, să le înalțe mai aproape de Domnul și vine Dică sau altcineva ca el cu o poveste urâtă, care se lipește de micile suflete ca un clei mâzgos, greu de curățat cu
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
promitea să iasă ca lumea, veniseră aproape toți colegii, între aceștia și Dinu Hodoșan, firește, schiorul numărul unu, câștigător al unor concursuri zonale, avea niște schiuri ultimul tip, Zakopane, din lemn de hicori, ne explica, dându-și importanță, noi ne chinuiam încă pe doage, așa numea el cu dispreț schiurile noastre primitive, pe care trebuia să le ceruim mereu pentru a luneca bietele de ele cât de cât. Ce să mai vorbim de restul echipamentului său, de clăpari, de costumul de
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
mult înveți pentru examen, ți se va pune o întrebare din acea mică parte de materie pe care nu ai mai apucat să o mai înveți. Edward A. Murphy În ochii profesorului tău întotdeauna vei greși, deci nu te mai chinui să încerci. Edward A. Murphy Întotdeauna acel examen la care vei absența va fi mai ușor decât acele examene la care ai participat. Edward A. Murphy Tot ceea ce este între paranteze este de obicei ignorat. Edward A. Murphy Legile lui
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
a mai oftat o dată când mi-a văzut fundulețul zugrăvit cu pasta moale și lipicioasă. Surioara mea a sărit din pat, ținându-se de nas : -Uuu ! Ce mai pute ! Ia-l de aici că mă sufoc ! Ce s-a mai chinuit biata maică-mea să mă curețe !... Însă , dupoă baia fierbinte, am adormit imediat. Un somn profund și fără vise. Sau...poate am visat.. Oare, ce-oi fi visat în noaptea aceea? Nu-mi aduc aminte. Mult mai târziu, când am
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
privirile lucitoare, ca pisicile noaptea. Când veneau bărbații în biroul meu, le aruncam în zadar priviri fugitive printre șuvițele rebele de pe frunte, negre ca smoala. Degeaba, că nu-ntâlneam nicio privire...Asta e! Am fost o proastă și lălâie. Îmi chinuiam sânii mari cu un sutien urât, care mi-i ascundea de tot într-o rochie largă, închisă până la gât...Și erau altele ce-și dezgoleau sânii mici, până aproape de buric...Doamne, ce proastă am fost! Până-ntr-o zi când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
privirile lucitoare, ca pisicile noaptea. Când veneau bărbații în biroul meu, le aruncam în zadar priviri fugitive printre șuvițele rebele de pe frunte, negre ca smoala. Degeaba, că nu-ntâlneam nicio privire...Asta e! Am fost o proastă și lălâie. Îmi chinuiam sânii mari cu un sutien urât, care mi-i ascundea de tot într-o rochie largă, închisă până la gât...Și erau altele ce-și dezgoleau sânii mici, până aproape de buric...Doamne, ce proastă am fost!Până-ntr-o zi când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
iubit mereu cu patimă Când tu fugeai ades să te ascunzi. N-ai vrea să știi ce-nseamnă lacrimă Te joci cu mine-n gânduri îmi pătrunzi. Aș vrea să îmi păstrez anonimatul Știu unii care au priviri deschise ! Mă chinuiesc să caut vinovatul Iubirilor ce-acuma-s interzise. Prin mintea mea sunt feluri de idei Pot spune chiar puternic avansate. Dar dintre toate ce numesc femei Ai caracter ”plesnind” de sănătate . Eu umbra ți-o zăresc în depărtare Aș vrea
IUBIRE PĂCĂTOASĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383289_a_384618]
-
folosit mijloace De multe ori n-am fost prea ortodox. Și am sperat să-l am pe vino-ncoace Iubirea să nu-ți fie ca la xerox. Aș vrea să îmi păstrez anonimatul Știu unii care au priviri deschise ! Mă chinuiesc să caut vinovatul Iubirilor ce-acuma-s interzise. Chiar unora le place astă viață ! Știind s-o facă pură și frumosă. Iar alții se tocmesc ca într-o piață Pentr-o iubire ce li-i păcătoasă. Brăila, iunie 2016 Referință
IUBIRE PĂCĂTOASĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383289_a_384618]
-
cu mic, cu mare, până dincolo de hotarul Stațiunii. Sau o vor ucide cu pietre, ca în Biblie; mai citesc, înainte de culcare. S-o scape Isusul ei, Eremitul! Dacă nu cumva o va păți și el... Cu Filozoful sunt mai îngăduitori; chinuie, de ani de zile, nu se știe câți iepuri, îndopându-i cu carne, dar exemplul său nu molipsește pe nimeni. Căutătorul de aur, alt aiurit, le este chiar simpatic. Se numără printre puținii localnici ce părăsesc din când în când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
că pământul ăsta stă așa - în vânt - doar că se sprijină pe niște legi fizice. Savanți eretici! De la Faust încoace, visează copii în eprubetă! Viață fără de moarte! Alungarea durerilor! Ce mamă va fi aceea care va naște fără să se chinuie? Ce om va fi acela care s-a ivit pe lume alunecând ca dintr-un cornet cu frișcă? Așa cum cofetarul meu are grijă să-mi stoarcă dintr-unul - în fiecare dimineață - un AVE pe tortul meu personal. § Va urma un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
găsit, dar nu va face asta decât rugat de Consiliu. De către Magistrat, în persoană. Tot el zice că lupii vor năvăli asupra Stațiunii din cauza piticilor. Trupa de călăreți pe lupi albi „Liliput”! Omuleții au vreo zece animale, pe care le chinuiesc, senini, călărindu-le pe deșelate. Fac turnee în tot Regatul; au fost primiți și la Palat. Se povestesc lucruri înfiorătoare despre lupii albi, or, piticoții îi freacă în fel și chip, fără ca fiarele să-și arate, vreodată, colții. Lupii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
impulsul de a nu sări Îndărăt. Parcă un lepros Îl invita să danseze În brațele lui. În jur, se dezlănțuise o mișcare haotică. Lăsând deoparte orice reținere, zbirii se buluceau spre prăpastie, riscând să fie Înghițiți de aceasta, În Încercarea chinuită de a o ocoli. Mai Întâi, comandantul lor dăduse să Îi urmeze, dar mai apoi, probabil redescoperindu-și, vremelnic, demnitatea, se oprise În fața gropii. Dante dăduse și el Înapoi, Însă numai pentru a ridica de jos una din torțele scăpate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
concedie cu un gest. Dante repuse actele În scrin, promițându-și să aprofundeze acele informații. Apoi o porni spre sala de adunare. Pășind de-a lungul porticului, respira adânc aerul proaspăt al dimineții, adulmecând mirosul focurilor și al pâinii. Se chinuia să Își alunge din minte imaginile de peste noapte, Încercând să se concentreze asupra dezbaterii care Îl aștepta În Consiliu. Trebuia să fie convingător, dacă voia ca speranțele de carieră politică să nu-i fie periclitate. Avea să Înceapă cu celebrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
țipau scoțându-și la iveală mizeriile, și printre cete de copii care fugiseră de pe la meșteri sau din prăvăliile taților lor. Dinaintea unei prăvălii de stofe, proprietarul, rezemat cu brațele Încrucișate de ușorul ușii, părea să savureze spectacolul. — De ce naiba se chinuiește toată lumea asta și se agită În felul ăsta? Îl Întrebă poetul. Omul nu păru prea impresionat de Însemnele lui și de oamenii Înarmați care Îl urmau. Chestiuni preoțești, messere, Îi răspunse. Azi e zi de audiențe publice, acasă la cardinal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Încercarea care Îl aștepta. Dar ar fi plătit orice ca să o evite. Alungă mânios o muscă ce părea să-l fi ales drept latrină. Norul de insecte din preajmă nu părea să se deosebească prea mult de creditorii care Îl chinuiau. Iată, pentru domnia voastră, messere! Glasul cârciumarului Îl distrase de la gândurile lui. Acesta Îi depusese În față un platou din lemn, acoperit cu felii de pâine neagră, Îmbibate Într-o zeamă roșiatică. Deasupra se aflau două felii de brânză, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În arhivele Serenissimei, Încă o armă În războiul Împotriva necredincioșilor, răspunse Veniero cu o cută de amărăciune pe buze, ca și când amintirea acelei aventuri i-ar fi deșteptat o emoție dureroasă. Sau poate că numele patriei pierdute era cel care Îl chinuia. — Zile și nopți de trudă și de jale, consumate pentru o căutare nesăbuită, adăugă el după o scurtă pauză, pe un ton batjocoritor. — De ce vorbești așa? Să Înaintezi În cunoaștere e cea mai nobilă Încercare. Nu crezi? — Nu cred nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la glorie se ajunge cu virtutea, nu cu norocul. Căută ochii sienezului pentru a i-o striga În față, dar de acum era departe. Se așeză pe o bornă din piatră, la marginea străzii. O ușoară amețeală Încă Îl mai chinuia. Să urmeze calea virtuții... Dar ce ar fi trebuit să facă, dacă Într-adevăr ipoteza sa corespundea adevărului și masca de aramă de pe fața Antiliei era doar un truc iscusit pentru a-i ascunde trăsăturile nobile, Înainte se izbucnirea revoltei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
oară, a schițat un vag zâmbet politicos În direcția mea: - Poftiți, sunteți așteptat. Așteptat? De cine, mă rog frumos? Dacă m-am mulțumit să Întreb doar În gând, a fost numai pentru că taciturnul mă călca pe nervi inclusiv când se chinuia să pară cât de cât amabil. Am intrat Într-o Încăpere spațioasă, ceva Între salon de primire și birou de companie I.T. last generation. Prima imagine care mi-a izbit retina dilatată de uimire Înfățișa frumoasele mele geamantane gri-petrol așezate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ocupații atât de diverse și ce-i Îndreptățea să se imagineze responsabili cu siguranța planetară. Rezultatul a fost un eșec strălucit: nu se lega nimic, totul rămânea impenetrabil, fără vreun sens evident. Am renunțat. Ce rost avea să mă mai chinui, de vreme ce mi se promiseseră toate lămuririle pe care le doream? Aproape toate, În anumite limite, după cum precizase dublul nominalizat la Premiul Nobel pentru fizică, taciturnul, adăugând că mă pot adresa fără rezerve oricui din Centru În acest scop. Ca să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poate și ce nu se poate pe aici și prin Împrejurimi. Multe nu sunt ce par a fi, iar Înțelegerea lor nu ține neapărat de perspicacitate. Asta ca să nu te mai simți lovit În orgoliul de tip inteligent care te chinuie fără milă când e cazul și, mai ales, când nu e. Acum nu e. Nu te bosumfla, glumesc. Hai să ne Întoarcem la Alexandru, pentru care - mi s-a părut mie, oare? - nutrești o admirație ce depășește sensibil judecata echilibrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
domină interlocutorul, jucându-se cu el de-a șoarecele și pisica, pentru că acela se află la mâna lui și nu poate face nimic În măsură să modifice raportul de forțe dintre ei. Ei bine, ce crezi că am observat tot chinuindu-mă să-mi asum rolul Magistrului și repetându-i obstinat cuvintele? Pe măsură ce se producea transferul de personalitate, simțeam cum mă cuprinde o voluptate ciudată și cum mă instalez Într-un sentiment straniu, dar peste măsură de plăcut de putere, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]