2,171 matches
-
aseamănă cu reprezentările sale anterioare, că povestirea cinematografică are aspectul unei balade și că lupta lui Păcală cu prostia (un „balaur cu o mie de capete”) este una dramatică și de durată. Analizând acest film, Ioan Lazăr îl considera pe cineast drept un Esop oltean, remarcându-i spiritul ludic de a se juca cu personajele și de a le desprinde de „substanța reală a patosului cotidian”. Criticul apreciază că filmul are un haz nebun, o înțelepciune jucăușă și personaje „care merg
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
că problema lui este cauzată de băutură, însă își schimbă opinia când sesizează durerile abdominale ale bătrânului. Pe măsură ce filmul înaintează, se creează o sinergie între domnul Lăzărescu și ea, femeia devenind avocata sa. Deși personajul asistentei nu este eroizat de cineastul Puiu, se remarcă totuși o antinomie între felul în care își face ea meseria și cadrele spitalelor care îl expediază pe pacient. Ajunsă la spitalul Filaret, după ce bătrânul fusese consultat la tomograf și doctorul de acolo recomandase urgent operația, ea
Moartea domnului Lăzărescu () [Corola-website/Science/303888_a_305217]
-
de ce nu, a Europei, să nu uităm filmele sale cu marii actori ai lumii". Sergiu Nicolaescu a debutat "fulminant" in filmele de lung metraj cu o "co-producție monumentală, cu filmul "Dacii"," constata Grid Modorcea"." Acesta continuă: "Sergiu Nicolaescu este primul cineast român care introduce în filmul românesc luptele dintre armate, mari armate, ca în legende. De fapt el reînnoadă un fir istoric, cel început cu Independența României (1912)." A devenit cunoscut prin mega-producții istorice ca "Dacii" (1966) și "Mihai Viteazul" (1970
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
contextul afecțiunii digestive cronice benigne cunoscute. Intraoperator a fost descoperită o peritonită localizată cu punct de plecare apendicular, care a fost rezolvată laparoscopic. Intervenția chirurgicală a decurs fără incidente. În dimineața zilei de 3 ianuarie 2013 la ora 08.24 cineastul a încetat din viață. El a fost incinerat sâmbătă, 5 ianuarie 2013 orele 12.00, la crematoriul Vitan-Bârzești din București, după cum a fost dorința lui, deși s-a iscat un scandal public imens, chiar Biserica Ortodoxă Română făcând presiuni pentru
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
filmului că România ar fi așteptat un răspuns la Uniunea Sovietică în privința armistițiului. Și regele Mihai s-a distanțat de portretizarea sa în film. Grid Modorcea consideră: „Dacă Sergiu Nicolaescu n-ar exista, ar trebui inventat.". Tot acesta sintetizează: „sigurul cineast român care a ambiționat să împlinească un gigantic proiect: "Istoria poporului român transpusă pe peliculă"." și "Opera lui Sergiu Nicolaescu este un fenomen" . Criticul de film, Iulia Blaga, remarca, în iulie 2008, că Sergiu Nicolaescu a avut „o popularitate care
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
de cinefil!". Istoricul Adrian Cioflâncă observă că lui Nicolaescu, „cel mai redutabil producător de istorie populară în limbaj cinematografic”, nu i-a scăpat nici o perioadă istorică, filmele sale istorice acoperind antichitatea, evul mediu, epoca modernă și epoca contemporană. În urma marelui cineast au rămas circa 70 filme (cu serialele TV pentru marele ecran) care au fost urmărite de peste un miliard de spectatori (majoritari fiind cei din China și Rusia). Sergiu Nicolaescu se autodefinește drept un "naționalist romantic". El rămâne în istoria cinematografiei
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
de euro pentru a putea prezenta la standarde înalte și filme 3D, a fost inaugurat în prezența lui Sergiu Nicolaescu și a primului-ministru la sfârșitul anului 2012. De la aceasta inaugurare , acest cinematograf poartă numele „Sergiu Nicolaescu”, lucru de care marele cineast a fost foarte încântat. Potrivit viceprimarului Timișoarei, Adrian Diaconu, urmează să fie amplasată o placă comemorativă pe casa de pe Strada Paris din Timișoara, în care a locuit Sergiu Nicolaescu. Pe 30 mai 2015 Sergiu Nicolaescu a primit postum o stea
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător. A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România. A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR 2. În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase și suferise în
Ernest Maftei () [Corola-website/Science/304280_a_305609]
-
pomină" (1939, r. Ion Șahighian) sau "Dimitrie Cantemir" (1973, r. Gheorghe Vitanidis), unde l-a interpretat pe țarul Petru cel Mare. În paralel, ca o recunoaștere a valorii operei sale, Gopo a fost ales în funcții de conducere ale organizațiilor cineaștilor: vicepreședinte al Asociației Internaționale a Filmului de Animație, președinte al Asociației Cineaștilor din România (1969-1989), director al secției de film din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Funcțiile sale din cadrul OMS și al UNESCO explică didacticismul unora din desenele sale animate
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
unde l-a interpretat pe țarul Petru cel Mare. În paralel, ca o recunoaștere a valorii operei sale, Gopo a fost ales în funcții de conducere ale organizațiilor cineaștilor: vicepreședinte al Asociației Internaționale a Filmului de Animație, președinte al Asociației Cineaștilor din România (1969-1989), director al secției de film din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Funcțiile sale din cadrul OMS și al UNESCO explică didacticismul unora din desenele sale animate, cum ar fi "Alo, Hallo!" (1962). Deși realizările cinematografice ale sale, majoritatea
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
Funcțiile sale din cadrul OMS și al UNESCO explică didacticismul unora din desenele sale animate, cum ar fi "Alo, Hallo!" (1962). Deși realizările cinematografice ale sale, majoritatea irelevante estetic, provin dintr-un context istoric nefavorabil, Ion Popescu-Gopo este aproape întotdeauna unicul cineast român menționat în enciclopediile cinematografice. Marele cineast român a murit la data de 29 noiembrie 1989 în urma unui infarct, în timp ce își împingea mașina rămasă înzăpezită pe trotuar pentru a o aduce în curte. Moartea sa a însemnat și sfârșitul animației
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
explică didacticismul unora din desenele sale animate, cum ar fi "Alo, Hallo!" (1962). Deși realizările cinematografice ale sale, majoritatea irelevante estetic, provin dintr-un context istoric nefavorabil, Ion Popescu-Gopo este aproape întotdeauna unicul cineast român menționat în enciclopediile cinematografice. Marele cineast român a murit la data de 29 noiembrie 1989 în urma unui infarct, în timp ce își împingea mașina rămasă înzăpezită pe trotuar pentru a o aduce în curte. Moartea sa a însemnat și sfârșitul animației românești clasice, studioul Animafilm (lipsit de sprijinul
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
obținut Premiul pentru cel mai bun rol feminin (Rada) la Festivalul Internațional de filme din Praga (1977), Diploma "Cea mai bună actriță a festivalului" (pentru rolul său fin filmul Șatra) la Festivalul Internațional de filme din Panama (1977), Diploma Uniunii Cineaștilor și Comitetului de stat pentru cinematografie pentru cel mai bun rol feminin (Chișinău, 1979) din filmul "Vreau să cânt". Svetlana Toma locuiește în prezent la Moscova. Ea este vegetariană. În aprilie 2008, actrița Svetlana Toma a primit titlul de Cetățean
Svetlana Toma () [Corola-website/Science/312524_a_313853]
-
mama sa și astfel i-a apărut interesul față de actorie, iar la vârsta de cinci ani deja a făcut parte din distribuția fimulului tatălui său "Lookin' to Get Out" (1982). Când Jolie avea șase ani, mama sa și partnerul său, cineastul Bill Day, s-au mutat cu traiul în Palisades, New York; iar peste cinci ani s-au reîntors la Los Angeles. Jolie a decis atunci că vrea să devină actriță și s-a înscris la Lee Strasberg Theatre Institute, unde a
Angelina Jolie () [Corola-website/Science/312585_a_313914]
-
o idee a lui Sergiu Nicolaescu. Autorii scenariului au studiat câteva cazuri „mai deosebite” din arhiva Inspectoratului General al Miliției, care ar fi putut reprezenta punct de plecare pentru un film. Sursa scenariului a fost un dosar pus la dispoziția cineaștilor de colonelul de miliție Victor Beda. Unii critici au acreditat ideea că acest film ar fi o comandă socială a Inspectoratului General al Miliției pentru a îmbunătăți imaginea instituției în rândul publicului. Ca și "Viraj periculos" (1983), și filmul " Accident
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
de odinioară. «Lipsa de responsabilitate. Fiecare delict înseamnă o acțiune împotriva demnității umane!» - răspunde, ca la carte, omul miliției care, în final, îi întinde sportiv mâna inamicului său, criminalul, pentru a-l scoate din mlaștina care-l înghite simbolic. Intenția cineastului este, pe de altă parte, să refacă tandemul din «Reconstituirea», utilizându-l, ce-i drept, în locul lui Vladimir Găitan, căruia îi rezervă un rol de polițist luminat, pe necunoscutul Dan Ivănesei, fără prezență și viitor în cinematograf, căruia complicitatea lui
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
(în ) este un film româno-vest german din 1984, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu scris de cineastul Ioan Grigorescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Marin Moraru, Sergiu Nicolaescu, Lætitia Gabrielli, Vasile Boghiță, Marian Culiniac, Karl Michael Vogler și Constantin Brînzea. Filmul prezintă drama lui Andrei, un fost deținut român într-un lagăr nazist din timpul celui
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
repetă lui Tom că nu a vrut să-l omoare pe Golem, ci a vrut doar să aibe un meci adevărat cu Gebauer. Finalul filmului îi prezintă pe Tom și Andrei conducând TIR-ul înapoi spre România, însoțiți de Karin. Cineastul Ioan Grigorescu scrisese mai demult o nuvelă intitulată "„”". Ea a fost adaptată pentru teatru radiofonic sub titlul "Ringul în ring" de către regizorul Dan Nasta. Această adaptare a câștigat Premiul RAI în 1968, în competiția dedicată spectacolelor radiofonice organizată la Roma
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
fost difuzat de TVR în seara zilei de 25 decembrie 1989, dar a fost întrerupt după numai un sfert de oră în urma protestelor publicului. Editoarea Adina Georgescu Obrocea a fost distinsă în anul 1984 cu Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ringul" și "O lumină la etajul zece". "Ringul" a fost nominalizat la Premiul de aur al Festivalului Internațional de Film de la Moscova din 1985. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
de pe culmea înzăpezită într-o iarnă căreia directorul imaginii, Alexandru David, îi conferă valențe antologice. Compozitorul Tiberiu Olah și corul «Madrigal» ridică, mereu, fiorul emoțional căruia monteza Margareta Anescu (Pr. ACIN) i-a transmis propria ei melodie. P. Varna.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
aprecierea spectatorilor. Criticul Călin Căliman afirma în volumul "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000) că " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" este în opinia sa cel mai valoros film al lui Sergiu Nicolaescu. Principalul argument îl constituie faptul că cineastul se autodepășește prin acest film după ce realizase anterior două superproducții istorice, primite cu mari elogii de către public și critici. „Piesele de rezistență” ale filmului sunt interpretarea lui Amza Pellea, dezinvoltura micului erou, interpretările remarcabile ale celorlalți actori: Ioana Bulcă (în
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
ACIN). Secv. rapel: «repetiția» înmormântării lui Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Premiul pentru interpretare masculină a fost primit de actorul Gheorghe Dinică pentru rolurile din filmele "Explozia", "Felix și Otilia", "Cu mîinile curate", "Bariera" și "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (premiul a fost obținut și
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
perioadă în același timp cu "Revanșa" (un alt film regizat de Nicolaescu), spectatorii preferând să urmărească filmul de aventuri cu comisarul Moldovan în dauna unui film istoric lung. Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1978 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Pentru Patrie" (ex-aequo cu Mircea Daneliuc pentru filmul "Ediție specială"). Mai mulți critici au considerat că accentul filmului este pus pe personajul colectiv, fără a fi neglijați eroii Războiului de Independență. Într-un articol publicat
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
grijă de fratele său. copiii Cu ocazia lansării filmului pe casete video, în 2001, Nicolaescu a afirmat că i-a avut ca modele pentru copiii străzii din film pe foștii săi tovarăși de joacă din copilărie de la Timișoara, porecliți „cibezării”. Cineastul se născuse la Târgu Jiu, dar se mutase împreună cu familia la Timișoara, pe când el avea doar 5 ani. În copilărie, viitorul cineast și prietenii săi obișnuiau să intre clandestin în subteranele cetății construite de turci în secolul al XVI-lea
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
modele pentru copiii străzii din film pe foștii săi tovarăși de joacă din copilărie de la Timișoara, porecliți „cibezării”. Cineastul se născuse la Târgu Jiu, dar se mutase împreună cu familia la Timișoara, pe când el avea doar 5 ani. În copilărie, viitorul cineast și prietenii săi obișnuiau să intre clandestin în subteranele cetății construite de turci în secolul al XVI-lea la Timișoara. Subteranele erau formate dintr-o serie de tuneluri ce duceau către diferite clădiri din oraș. "„Eram șeful unei bande de
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]