3,274 matches
-
lemn de scai,/ Inimă de putregai,/ N-am cuțit ca să te tai,/ Să văd în tine ce ai". Doinele sau cântecele de jale au ca temă sentimentele de dragoste, dorul, suferința, căsătoria nefericită, copilul cu mamă vitregă, copilul crescut de cioban. Natura înconjurătoare a servit ca izvor de inspirație pentru cei ce-și cântau dorul și jalea. Alexandru Aruxandei și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite culori, având pe margine mărgele colorate. Flăcăii își
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
său se petrece "o mare prefacere", ce o ajută pe Mab să se oglindească din nou în ochii lui "ca într-o apă liniștită". În sfârșit, bărbatul "se regăsea pe sine: acel Andrei duios, icoană (sic!) a neamului său de ciobani și de țărani, al căror suflet picură în lacrimile doinei a căror jale tremură în notele fluierului și ale buciumului". Psihologia rasei își spune așadar cuvântul (exact ca în teoriile criticului Lovinescu), îmblânzind sufletul și așa molcom al moldoveanului școlit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
plagia 1. Un an mai târziu, Blaga, criticând atitudinile „antiintelectualiste” preluate de la Klages de tânărul Cioran, Îi scria lui Eliade: „De Înțeles această atitudine În chip provizor la un popor ca nemții (...) Dar nu la noi. Nu vom da unor ciobani sfatul să devină cruciați Împotriva spiritului!”2. Problema nu e atât de simplă pe cât o indica o monografie ca aceea a lui Sigurd Lindqvist, și nici precum o sintetiza Eliade În câteva paragrafe din 1936. Puterile magice dispun de „realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Forma cu -ule dezvoltă diferite valori stilistice, în stilul conversației, exprimând atitudinea subiectului vorbitor față de interlocutor: ironie, desconsiderație, admonestare, dar și afecțiune, intimitate; forma în -e identifică: copile, băiete, ciobane, poete, moșnege, bătrâne etc., forma în -ule descrie: copilule, băiatule, ciobanule, poetule, moșneagule, bătrânule etc. Comportându-se adjectival, substantivele cu vocativul în -ule se caracterizează prin mutații semantice de tip metaforic, în planul lor lexical; substantivul copilule nu mai are ca referent extralingvistic un ‘copil’ ci o ființă umană înscrisă în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu o identitate distinctă și îi dă o amplă interpretare în capitolul Apoziția. (Idem, pp.619 - 634). Excluzând sintagme precum fluviul Dunărea, uncheșul Haralambie, strada Chopin, Mișu locotenentul etc. (II, pp. 128-130), situate fără îndreptățire alături de structuri ca Dănilă, starostele ciobanilor..., Mezinul, Alexandru..., Ion, vizitiul... etc. deosebirile între apoziție și clasa atributului în care este înscrisă sunt fundamentale și determină întrebări privind însăși identitatea ei sintactică: „Este apoziția cu adevărat o funcție sintactică - o variantă de atribut, generată prin dezvoltarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lumii aduc în ambalaje simple sau sofisticate, izbucnind prin revoltă sau iubire, minunile naturii care ne înconjoară de mii de ani. În munți, la noi, cea mai curată apă Trei șipote îngemănate-o dau, În ele cerbii noaptea se adapă, Ciobanii dimineața vin și beau. Le-nmiresmează cetina și floarea, Miloase crengi cu umbra le-nvelesc... Pe doaga lor se împletește unda Ca sunetu-ntr-un fluier ciobănesc 1050. Acest ritual repetat în athanor permite noosului strecurat prin rouă în rețeaua neuronală să
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
liric. El este considerat liricul prin excelență al picturii noastre clasice. Dovada o furnizează analiza elementelor constitutive: lumina, spațiul, forma, culoarea. Dacă Andreescu slăvește materialitatea, densitatea lumii, Grigorescu face formele să plutească în aer, pictează pajiști însorite, păduri dese, luminișuri, ciobani cu căciuli mițoase, căruțași ce-și mână pe drumurile prăfuite atelajele de boi, țărănci torcând sau stând la poartă, care cu boi, căruțe venind de la bâlci, o natură liniștită, luminoasă, senină, primăvăratică. Dacă poporul nostru are conștiința unui peisaj românesc
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cine vine: Eurydice sau Infernul?!”(Nicolaie Dabija) Balada Miorița, prin ceea ce transmite, comunică, seamănă cu un poem orfic. Resemnarea în fața Destinului, dragostea pentru Natură, seninătatea cu care este întâmpinată moartea, aceasta venind ca o “mireasă”. “Nunta” ce are loc între cioban și Moarte face trimitere la întâlnirea dintre Orfeu (simbolul ființei marcate de păcatul originar) și Eurydice, zeița Infernului, în ambele cazuri participând elemente orfice. Orficii priveau actul morții ca o eliberare a sufletului dintr-o “temniță”, o ușurare în favoarea fericirii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dacă ar fi vrut să fie consecvent În ideea că limba moldovenească este altceva decît limba română, ar fi putut lua drept model Cuvîntelnic orfografic moldovenesc pentru școala Înșepătoare nijloșie necomplectă și nijloșie sub condușerea și redacția lui I. A. Cioban, Întărit de Com. Nor. de Învățămînt a RASS Moldovenești, În a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: . Pentru a Împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar În
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
doar ca un fel de dicționar explicativ. Dacă am face și celelalte corijări ale textului citat, după cuvintele și formele prezentate de dicționarul-ficționar, ne-am afla, probabil, nu prea departe de limba folosită În Cuvîntelnicul orfografic al lui I. A. Cioban din anii ’30, unde se vorbea despre cuvintele șelea, care nu s tare răspîndite, sfătoase ori tьar năzcoșite de oameni. Dar autorul dicționarului avea nevoie să fie Înțeles, iar atunci a scris moldovenește În limba română. Numai În momentul cînd
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
copiii Radului este astăzi decodabilă numai pentru că Radu circulă exclusiv ca nume de persoană, altfel fiind ieșită din uz. Dacă Înlocuim Radu cu Ciobanu, Croitoru sau orice nume care circulă și cu valoare de apelativ, lucrurile se schimbă: sintagma copiii ciobanului trimite la altă realitate decît copiii lui Ciobanu, hotărîtoare fiind poziția articolului. Mai important este aici caracterul tradițional al numelor de persoane, văzute din perspectiva legăturilor ce se stabilesc În timp Între colectivitatea umană și numele pe care membrii colectivității
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.27. După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc., păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
succesiune temporală, ai un orizont al așteptării în care nu concepi decât că ești și întâiul în spațiul preferinței. Mai ales când mama, Eva, mărturisește: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!” Apare însă un al doilea fiu, Abel. Abel era cioban iar Cain plugar. Deși avem aceeași descendență, suntem diferiți iar diferențele, nevinovate în sine, creează spații între poziționările noastre ulterioare. Cain este primul care, după o vreme, aduce Domnului o jertfă de mâncare din roadele pământului. Apoi gestul său este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ei intră în dialog cu veșnicia, nu cu viitorul economiei know-how. De altfel, ei sunt bucățică ruptă din popor, căci Miorița însăși, e simptomatică pentru comportamentul românului față confratele său concurent. În loc să se asocieze pentru a întrece termenul de referință ciobanul cel bogat, cei doi se asociază ca să suprime acest termen, scăpând astfel de grija nevoii de evoluție. Mihaela Miroiu este deci intelectualul care propune țării sale alt reper, reperul occidental, eficiența, competitivitatea, impulsul creativ, ieșirea în larg, nu stagnarea, nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Tradusă în românește, a fost publicată în „Gând românesc”. În alt volum, destinat să celebreze aniversarea principelui moștenitor al tronului habsburgic (Buda, 1804), la capitolul Valachica este inserată o poemă pastorală a lui Ș., concepută ca un dialog între niște ciobani români care laudă reformele împăratului, dar nu ocolesc nici neajunsurile vieții sociale. Cu ocazia înscăunării episcopului Samuel Vulcan, în 1806, mai scoate o broșură, în care adaugă două compuneri omagiale în versuri românești, însoțite de traducerea lor în maghiară și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
Bucegi, București, 1957; Medic la Boișoara, București, 1967; Contribution à l’étude ethnologique de la terminologie de la parenté au „Pays de Loviștea”, Paris, 1982; Unde s-a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această ironică transfigurare a unui lucru, ne face să simțim mai acut părăsirea locului. Modul glumeț de a face din cojoc paznicul stînei este mai curînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pentru popor, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957; Cine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
de asemenea cu subiect minier, Nepoții lui Horia, un mic roman, rezistă lecturii doar fragmentar. Rețin atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini străvechi și de practici magice. Invocarea lor și înfățișarea unor confruntări ale localnicilor cu puhoaiele apelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
nouă, București, 1948; Oamenii și faptele lor, București, 1949; Revoltașa, București, 1949; Salamandra, București, 1949; Brazde în luncă, București, 1950; Președinta cooperativei, București, 1950; Nepoții lui Horia, București, 1951; Ion Hango și ai săi, București, 1952; Moș Albină, București, 1953; Ciobanul care și-a pierdut oile, București, 1954; Oraș de provincie, București, 1954; Moștenirea, București, 1955; Trei povestiri, București, 1955; Dezertorul, cu viniete de Denis Grebu, București, 1956; Eroul necunoscut, București, 1957; 1907. Cincizeci de ani de atunci..., București, 1957; Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
18; Ov.S. Crohmălniceanu, „Aria lui Botgros”, CNT, 1949, 122; Crișan Toescu, O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, CNT, 1955, 1; Savin Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
O carte nouă despre mineri: „Salamandra”, CNT, 1949, 149; Ion Hobana, „Nepoții lui Horia”, „Scânteia tineretului”, 1952, 933; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Valeriu Râpeanu, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, GL, 1954, 33; Georgeta Horodincă, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, CNT, 1955, 1; Savin Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O, 1957, 7; Nicolae Mărgeanu, Sentiment și emoție, TR, 1957, 16; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
când apare vomica hidatică, iar la examinarea sputei se descoperă scolecși și resturi de membrană [2, 12, 23]. CHP necomplicat Diagnosticul este:- sugerat de anamneză și de proveniența pacientului dintr-o zonă endemică, având profesie cu risc crescut de îmbolnăvire (cioban, măcelar etc.); se remarcă prezența semnelor clinice de mică intensitate (durerea toracică cu punct fix, tuse neproductivă, dispnee ușoară) sau chiar absența lor; - susținut de examenele paraclinice (eozinofilie, reacția Cassoni pozitivă, testul ELISA pozitiv);- confirmat de examenul radiologic și computer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]