2,739 matches
-
un punct, de fotografiile în rame de argint presărate oriunde era un pic de loc. Singurul element distonant era foarte practicul calculator, acoperit frumos cu o husă din plastic de un gri deschis și așezat pe masa din lemn de cireș de lângă fereastră. Violet e încăpățânată ca un catâr, continuă el, dibuind o scrumieră de cristal, pe care o așeză pe brațul fotoliului său. — Totuși, trebuie să facem ceva, spuse MM cu hotărâre. Așa nu se mai poate. De acord, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de zaruri și ghiocei înflorind Pâclă-n pădure - lumina se înalță dintre ghiocei Plouă necontenit - mocnește-n pământul ud jarul ridichei În ploi cu spume spălate-s noroaiele - reînviere Numai un melc pe trunchiul oțetarului - tot cerul vânăt Gardul prăbușit - cireșul înflorește pentru prima oară Liniștea din zori - guguștiucii uguind într-un singur glas sursă foto: LEONOV VALERIU Copaci înfloriți - în ciripitul nesfârșit mi-ascult tăcerea Vântul răvășind petale de corcoduș - ninsoare de-april Din nou înflorit bătrânul salcâm - și-n
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Glasul ei profund părea atât de adevărat, atât de aproape de el, încât îl putea atinge... A deschis brusc ochii și, aproape că s-a așteptat s-o vadă în fața lui. Dar, n-a văzut decât umbrele pe pereți ale crengilor cireșului din fața ferestrei. Imaginea chipului Vasilicăi îl bântuia... Amintirile deveneau din ce în ce tot mai vii. La auzul căldurii din glasul ei și-a întors privirea spre ea. Ochii i se umplură de lacrimi... îl usturau, și, se simțea atât
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Bătăile inimii i se potoliră. Candela ardea cu flacăra liniștită. Către amiază ajunse acasă. ... Era o noapte calmă, liniștită și adâncă. Totul era înecat în întuneric. Iorgu de la fereastră privea în întunericul de afară. Un strigăt de cucuvea, chiar din cireșul din fața ferestrei, sfâșie crucea nopții, făcându-l să tresară. Cu tâmpla lipită de fereastră, aștepta neliniștit... neliniștit și de strigătul cucuveicii. Cucuveaua se mai auzi o dată strigând din copacul din fața ferestrei. De astă dată, strigătul ei sfâșie noaptea mai sinistru
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în Ceruri... ” Continuă să se roage bătrânul, poate, poate vine somnul... Crede si nu cerceta Era trecut de miezul nopții, se intrase în primele zile ale lui noiembrie. Acelaș vânt de decuseară, dinspre miazănoapte, sufla rece și crengile desfrunzite ale cireșului din fața ferestrei, se ciocneau între ele cu sunet uscat. - Se-năsprește vremea!... murmură Iorgu, lăsându- se pradă gândurilor. Pe cer, drept în creștet, o stea a tras o dâră albă pe răbojul cerului luminând liniștit, și dispăru stinsă în întuneric
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lui. Ultima bătălie împotriva iernii fusese dată. Primăvara caldă se pregătea să izbucnească. Soarele se aprinsese pe cerul albastru dintr-o dată, înseninat de vântul călduț de miazăzi, și zăpezile de pe dealuri se topiră. Aplecat pe marginea ferestrei se uita la cireșul, scăldat în soare și lumină, gata să înflorească. Viața reintra în el odată cu miracolul sufletului pe care l-a atins mila lui Dumnezeu... Si el renăștea la viață, odată cu totul din jurul lui. Inima începu să-i bată, și într-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
doar un gând... să-și vadă Fata... să ajungă lângă dânsa acolo Sus... Uneori, bătrânul Iorgu ședea noaptea până în geana zilei, cu coatele pe fereastră... Ori, pe întuneric, cu capul culcat cu bărbia pe mână și cu ochii atintiti pe cireșul din r 5 ț ț r 5 fata ferestrei. - Oare, mai ajung să-l văd înflorind?!... se întrebă el. Stătea de vorbă cu cineva, din întunericul de afară... - Uite-i, cum vin!... Si blocul din fată... cum vine!... murmură el
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
înspre sâmbătă, 21 septembrie... Trecuse de înălțarea Sfintei Cruci, soarele ajunsese la Echinocțiul de toamnă. Era o noapte calmă, liniștită și adâncă... Totul era înecat în întuneric. Iorgu, de la fereastră, privea întunericul de afară. Un strigăt de cucuvea, chiar din cireșul din fața ferestrei, sfâșie crucea nopții, făcându-l să tresară. Cu tâmpla lipită de fereastră, aștepta neliniștit, nici nu știa ce... neliniștit și de strigătul cucuvelei... Cucuveaua se mai auzi o dată strigând. De astă dată, strigătul ei, mai prelung, sfâșie noaptea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit modificări față de prezent, poate doar s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu m-am gândit, oare; cum, oameni buni?! Înmărmuriți, nuntașii, priveau, cu milă și durere, totul: cum, socrul mic extrăsese, cuțitul-sabie, din rană, și, acum ducea taurul, apucat, duios și cu milă, de gât, Îl ducea, zic, În spatele casei, sub cireșul sub care sta, el, de obicei; cum, sărmana Mierla, În costumația ei, deosebită, de mireasă, Îl bocea, pe mort, Înlănțuită, de el, ca un cârcel de viță-de-vie, de tutorele, pus la locul său, de către marele viticultor; În fine, cum, ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
rog... dar dacă poți face de acolo, de ce te-ai întoarce? <victor45>: visez la o casă la țară, simpla <victor45>: un dormitor, un living, un studio în pod <victor45>: înconjurată de o grădină numai iarbă <victor45>:și pomi fructiferi: vișini, cireși, pruni, un nuc, dacă se poate <victor45>: și rugi de zmeura și mure pe lîngă garduri... <victor45>: nu ar fi fantastic? <maya>: atît? <victor45>: e putin lucru? <maya>: doar un dormitor? <maya>: ce imi trebuie mai multe? <maya>: dacă aveți
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
nenumărate ori deasupra nucului, deasupra curții din fața sa, deasupra celor două case care formau geografia mea intimă (casa familiei mele și casa bunicilor dinspre tată), deasupra unei imense grădini de zarzavat și a unei livezi cu meri, peri, pruni și cireși... acel oraș cu case și grădini în care m-am născut era de fapt propice zborului, întrucît se putea zbura deasupra grădinilor... Din toate aceste ședințe de zbor mi-a rămas în memorie un gust de extaz, dar în același
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de masă. Instrumentele subțiate ale hărmălaiei de lăutari. Paftaua frunții și umerii Pulheriei Cocorăscu, iuțită, către budă, de nevoile cafenii ale cărnii. Trupul bălegos și zburlit al stăpânului casei, Vatracan Cocorăscu, mânând porcii dintr-un jilț, cu furtunul ciubucului de cireș îmbrobodit în jurul gâtului și cu piesa de chihlimbar, de introdus în gură, înșurubată în fund. Zece metri mai gios, pe mâna dreaptă, Casa Oștirii. Tot pe dreapta, lăfăindu-se ca o imensă pasăre Rock, deasupra pivnițelor arse ale banului Racoviță
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care am schimbat impresii, numere de telefon. Și, întrucît în vagon tocmai se stinsese lumina. Dar nu... Voi sînteți niște porci. N-o să mă înțelegeți... - Încearcă, barosane. C-o să facem eforturi... trase un fum, din portțigaretul său din lemn de cireș, Cristi Popescu și-și miji ochii a zeflemea și bună-dispoziție. - Degeaba! N-aveți nici cea mai amărâtă șansă. Voi ați scris poezii numai când erați mici. Și atunci numai d-alea porcoase, cu madam Mița. - Branșază-ne atunci, din nou, la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îți trebuie preocuparea constantă a unei obsesii sau a unei boli. Dar în simțurile mărite-n vid de plictiseală și în spiritul golit de lume, izolarea devine apăsătoare și searbădă - și zilele par absurde ca un sicriu spânzurat de un cireș înflorit. Plictiseala e senzația bolnăvicios de clară a timpului ce te așteaptă, în care trebuie să trăiești și cu care n-ai ce să faci. Încerci zadarnic să te înșeli, dar soarele-l întinde, noaptea-l îngroașă, și crește, crește
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
argintul, cu cerdacuri și scări a căror scânduri curate și ceruite sclipeau în lună, [erau] pierdute în mijlocul unor pomete; pe marginea uliței, deasupra zaplazurilor, atârnau câte - o jumătate din ramurile arborilor grădinelor... șiruri de nuci cu frunze late, gutîi și cireși... pe ici pe colo se zărea prin verdele întuneric al grădinelor câte o zare galbenă prin obloanele închise... El mergea răpede... numai din când în când trecea pe lângă el câte - un tânăr cavaler cu căciula țurcănească, înfășurat în mantaua a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înălțau cu scorburi de tămâie și cu prund de ambră. Dumbrăvele lor întunecoase de pe maluri se zugrăveau în fundul râului, cât părea că din una și aceeași rădăcină un rai se înalță în lumina zorilor, altul s-adîncește în fundul apei. Șiruri de cireși scutură grei omătul trandafiriu a înflorirei lor bogate, pe care vântul îl grămădește în troiene; flori cântau în aer cu frunze îngreuiete de gândaci ca pietre scumpe, și murmurul lor împlea lumea de un cutremur voluptos. Greieri răgușiți cântau ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
verde umed și răcorit după noaptea cu ploaie, florile împrospătate ridicau în soare cochetele capete copilăroase și ochii lor plini de reci și zadarnice lacrimi. În casa de peste drum perdelele albe erau încă lăsate, prin aleile grădinei ei vișinii și cireșii înfloriți, salcâmii cu miros dulce tăinuiau cărările risipite într-o viorie și melancolică umbră. Fusese vis visul lui cel atât de aievea sau fusese realitate de soiul vizionar a toată realitatea omenească? - Perdeaua de vis-a-vis se dete puțin într-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
folosesc cepe tăiate rondele care în prealabil au fost lăsate să lucreze timp de jumătate de oră. Cataplasme asemănătoare se pot face și cu varză. Printre plantele medicinale cu un efect puternic diuretic pot fi amintite iarba neagră, ienupărul, frasinul, cireșul, coacăzul, păpădia și mesteacănul. Păpădia este o substanță drenantă atât pentru ficat, cât și pentru rinichi. Pentru a profita de proprietățile sale, o puteți folosi în salate, puteți face un decoct, puteți lua comprimate sau tinctură. Pentru decoct pregătiți între
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
care solicită minimum de capital, dar cu efecte interesante pe plan local sau chiar național. Pentru România, ar putea fi interesante teme de investiții precum: - reinundarea selectivă a incintelor fostelor Bălți ale Dunării; - plantarea a unui milion de nuci și cireși negri pe spațiile publice, de-a lungul rețelelor de drumuri, căi ferate, canalului Dunăre-Marea Neagră; - loturi de teren pentru practica agricolă în folosul școlilor din mediul rural; - punerea în valoare a pășunilor alpine prin stimularea oieritului, investiții în adăpostirea și
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
secret: am mâncat din bunica dumitale!" "Ce oroare! exclamase madam Valsamaky. Ce-ți veni?" " Totuși, e perfect adevărat!" și Ioanide reaminti doamnei Valsamaky-Farfara că la moșia Tămburești, unde era înmormîntată bunica, creștea în vecinătatea imediată a mormântului bătrânei Farfara un cireș amar, încărcat vara de fructe, pe care copiii îl jefuiau cu mare lăcomie. El mâncase de atâtea ori, cățărat în pom, din acele cireșe mustoase... "Așadar, vezi că nu mint! Asta e viața. Fructele intră în sângele nostru, iar sângele
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care readuce optimismul și favorizează pornirile generoase, fiind consumată pentru tratarea afecțiunilor renale, a bolilor cardio-vasculare, a intoxicațiilor și în bolile cu deficit imunitar. Pentru iarnă, perele se uscau sub formă de scrijele sau se conservau sub formă de magiun. Cireșul și vișinul n-au fost introduși în cadrul culturilor pe suprafețe mai mari. În cadrul gospodăriilor, sunt plantați pe versanții mai însoriți, dar suportă mai greu căldurile înăbușitoare. Au rezistență mijlocie față de ger, fiind afectați de înghețurile târzii de primăvară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
greu căldurile înăbușitoare. Au rezistență mijlocie față de ger, fiind afectați de înghețurile târzii de primăvară, în timpul înfloritului. Dintre soiurile de vișini amintim „Timpuriu de mai’’. Vișinul crește destul de bine pe solurile ușoare și uscate, dar nu suportă sărăturile. Soiuri de cireș întâlnite în zonă sunt „Pietroasa de Cotnari”, „Armonia’’, „Negre de Bistrița’’, „Pietroase galbene’’ și „Roman Oliva’’. Fructele de cireș și de vișin se folosesc în scopuri de consum și industrial în gospodăriile personale (la prepararea gemurilor și dulcețurilor sau la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]