3,570 matches
-
și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, condus cu dăruire și pasiune de prof. dr. M. Băcescu, membru al Academiei Române. Societatea de Științe Biologice și cea de Științe Geografice din România au organizat numeroase simpozioane și colocvii naționale și județene pe tema protecției mediului înconjurător. Comisia Monumentelor Naturii din România este afiliată la Uniunea internațională pentru conservarea naturii și resurselor sale, având reprezentanți în Comisia Internațională a parcurilor naționale, Comisia Internațională pentru educație, Comisia Internațională pentru conservarea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ștefania Isac), Transnistria (Prof. N. Pogolșa), Basarabia (Prof. E. Dediu, ministrul mediului). La 31 august membrii societății au participat la festivitățile organizate în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În perioada 2 - 7 septembrie s-a desfășurat la Varna, Bulgaria, Colocviul Uniunii Medicale Balcanice. Referatul prezentat de Dr. Vlad Bejan cu tema de etnoecologie s-a încheiat printr-o propunere de rezoluție adresată guvernelor statelor balcanice de a acorda drepturi minorităților existente pe teritoriul lor în corespundere cu cerințele Drepturilor Omului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sărbătoririi a 120 de ani de la premierea la Montpellier a poeziei „Cântecul Gintei Latine”. - Spectacol ansamblul artistic din Cornești - Basarabia. - 28-30.V Ne-a vizitat un grup de elevi de la liceul „C. Stere” din orașul Soroca. - 2.VI Participare la Colocviul „Voces” desfășurat la muzeul M. Eminescu - din parcul Copou. Buletinul „Ginta Latină”, publicație trimestrială începe să apară în formă de ziar, sub titlul „Curierul Ginta Latină”. - 9-12.VI Reorganizarea Secției de Tineret și a formațiunii Cercetașii Naturii. - 14.VI Audiență
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și echilibru alimentar în România, Editura Geea, București, 2001. Rădescu, Ilie, Despre criză în lumina teoriei succesiunii coexistente, Academia Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, 2009. Băhnăreanu, Cristian, Factorii de natură economică: factori generatori de securitate sau insecuritate?, în Colocviu strategic, nr.14/2005. Băhnăreanu, Cristian, Resursele energetice și mediul de securitate al secolului XXI, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2006. Bacci, Massimo, Livi, Populația în istoria Europei, Editura Polirom, Iași, 2003. Borțun, Dumitru, Relațiile publice și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pași. O politică activă, de contacte culturale vine abia în al treilea rând, ca o consecință necesară a modificării stării de spirit descrisă mai sus: participare constantă și activă la diferite organisme și asociații culturale literare internaționale, la congrese și colocvii internaționale (burse de studii și de călătorie), organizarea unor astfel de manifestări și în țara noastră (o investiție pe termen lung, dar de mare rentabilitate culturală), finanțarea coeditărilor și traducerilor în limbi străine (un obiectiv extrem de important al oricărei politici
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
atitudine superioară, distantă, unii ar spune, poate, chiar neocolonialistă. Au venit în România să ne... civilizeze, să ne cultive, să ne aducă în secolul XX etc. Aceeași atitudine se observă, uneori, și la unii conferențiari străini, la unii participanți la colocvii, seminarii și congrese, unde, o anume suficiență și chiar aroganță intelectuală este destul de perceptibilă. Reacția scriitorilor, a oamenilor de cultură români cu conștiință efectiv europeană este, în asemenea cazuri, de inevitabilă și firească reținere, rezervă, necooperare. Orice profesoraș francez (să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
neapărat și succes. Este nevoie de mai multe mențiuni critice, de intrarea în diferite sisteme de referință, în enciclopedii, istorii și dicționare literare etc. Mă întreb: câți rezistă, efectiv, la acest examen dur, dar concludent? S-a publicat în actele colocviului de la Roma (3-5 decembrie 1984), Il Momento Eminescu (Casa Editrice Eminescu, 1987), un studiu, convingător, pe texte, despre Comparatisme et Reception: le cas d'Eminescu en France de G. Barthouil. Autorul dovedește că recepția lui Eminescu în Franța este total
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în parte. Imperfect și superficial. De unde interferențe și hibrizi inevitabili. Altele, în sfârșit, au fost pe deplin asimilate, chiar dacă în sfere încă restrânse, mai mult sau mai puțin de elită. poate noi, cei de față (este vorba despre participanții la colocviul revistei Familia, 6 mai 1993, n.n.) facem parte chiar din această categorie. În orice caz, soluția dată de E. Lovinescu acestor controverse esențiale, ni se pare cea mai realistă și mai justă: mai devreme sau mai târziu, noile forme își
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vedere, este să observăm cu oarecare atenție izvoarele acestei mentalități ciudate. și mai ales să ne întrebăm ce i se poate opune în mod efectiv și constructiv în domeniul cultural. Este, de altfel, și preocuparea noastră de bază la acest colocviu. Între complexul occidental și oriental Confruntată între Vest și Est, cultura română este dominată, încă din secolul trecut, de două mari complexe: vestic (occidental) și estic (oriental). Amândouă au o dublă față, ca mătasea. Sunt în același timp complexe de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o teză de doctorat de 3 Łme cycle a lui Dan-Ion Nasta, Saint-John perse et la decouverte de l'Etre, cu lucrările în italiană ale lui Marin Mincu, cu studiile în limba germană ale Dr. Eva Behring, dar și cu colocviile organizate de Dr. Klaus Heitmann, Rumänisch-deutsche Interferenzen (Heidelberg, 1986), ori cu culegerea Rumänistik in der Diskussion... precizez, cu toată claritatea: nu ofer câtuși de puțin o bibliografie completă, ci doar puncte de reper și de orientare din care se pot
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aș aminti și de o vorbă a lui Goethe, care spunea că prezența este o puternică zeiță. Or, până în 1970-1972, criticii români, clasici sau nu, n-au circulat, n-au participat au fost împiedicați s-o facă la congrese și colocvii internaționale, n-au colaborat la reviste străine etc. A fost încă unul din efectele nocive ale politicii de izolare culturală. O excepție, foarte rară, o constituie Tudor Vianu, care are efectiv o serie de colaborări internaționale. Dar prezența sa rămâne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ce pot face acum, pentru ei înșiși, criticii români de azi, admițând că este totuși fără sens să plângem la infinit pe ruinele Troiei? Mai întâi, o acțiune capitală: intensificarea la maxim a relațiilor și prezenței personale la toate congresele, colocviile literare și târgurile de carte. La toate. Apoi să fim convinși că doar cărțile de teorie și idei generale și sintezele au, în primul rând, o șansă reală. Istoria literaturii române de I. Negoițescu a găsit, de pe acum, un editor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este circulația literară, comerțul internațional, liberul schimb. Ideea reapare și la mulți comparatiști moderni 9. Realizarea acestor schimburi se produce în primul rând prin traduceri (un important articol al Dnei de Stal din 1816), dar și prin colaborări internaționale, asociații, colocvii etc. 2. Literatura europeană (=universală) cere și stimulează cooperarea și influența reciprocă. Ea promovează o literatură permeabilă, receptivă, sensibilă, deschisă asimilărilor creatoare, diferențierii și alterității. Cultivarea raporturilor amicale (pași prietenești), corectarea și toleranța reciprocă devin necesități și imperative morale și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și spațiu fără nici o restricție. 2. În mod practic, o astfel de concepție duce la includerea studiilor tuturor literaturilor neeuropene în domeniul literaturii comparate. Astfel, literaturile africane au intrat în preocupările congresului A.I.L.C. de la Innsbruck (1980). S-au organizat colocvii și culegeri de studii (dăm doar foarte scurte indicații) pe tema: Chinese Western Comparative Theory and Strategy, editor John I. Deeney (Hong Kong, 1980) sau: Comparative Literature East and West. Traditions and Trends, editori Cornelia N. Moore, Raymond A. Moodi (University
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Comparative Literature and European Studies Offered to Hugo Dyserinck on the Occasion of His Sixty-fifth Birthday. Ed. by Joep Leersen and Karl Ulrich Syndram (Amsterdam-Atlanta, Ga., Rodopi, 1992), pp. 45 51. 3. Cultura română între Est și Vest. Intervenție la Colocviul revistei Familia, 6 mai 1993 (29, 5-6, mai-iunie 1993). 4. Literatura română intră în Europa, in: 22, IV, 51, 29 decembrie 1993-4 ianuarie 1994. 5. Difuzarea criticii românești în străinătate. Comunicare prezentată la Colocviul Traducătorilor și Editorilor de Literatură Română
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
între Est și Vest. Intervenție la Colocviul revistei Familia, 6 mai 1993 (29, 5-6, mai-iunie 1993). 4. Literatura română intră în Europa, in: 22, IV, 51, 29 decembrie 1993-4 ianuarie 1994. 5. Difuzarea criticii românești în străinătate. Comunicare prezentată la Colocviul Traducătorilor și Editorilor de Literatură Română, Sinaia, 20-21 iunie 1991, in: România Literară, XXIV, 27, 4 iulie 1991. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa, in: Secolul 20, Europele în Europa, număr monografic, 10 12/1999
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de la o rediscutare a unor aspecte de ordin teoretic mai general, la analize ale formelor literare "clasice" și ale celor "marginale" sau hibride. În vara aceluiași an, Asociația pentru literatură generală și comparată din România a organizat la Alba-Iulia un colocviu în jurul noțiunii de "istorie literară", pornind, cu siguranță, și de la valul istoriilor locale ale literaturii − prescriptive, descriptive, contestate sau aclamate, parcelare sau generale, oricum ar fi ele − din ultimii ani. O încercare de a realiza un bilanț local, după 20
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
expertiză "topografică"? Sau ecoul unor noi problematizări literare din mediul occidental, ce semnalează o criză în câmpul literaturii și caută să mențină statutul "istoriei" sale? Câte ceva din toate și, e posibil, și altceva pe deasupra. În orice caz, lucrările publicate ale colocviului ar putea să ne ofere, ca și volumul Fortunes et infortunes des genres littéraires, coordonat de Alain Montandon, o hartă a situației propriu-zise, inter-naționale (istoria literară și istoria literaturii sunt în continuare, din păcate, instrumente culturale mai ales pentru "autodefinire
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nelexicalizarea complementului direct", în Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana Maria Mihail (ed.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, p. 81-85. Gheorghe 2011 = == = Mihaela Gheorghe, " Construcții pseudo-relative în română" (ms), comunicare ținută la Colocviul Internațional Limba română - abordări tradiționale și moderne, ediția a II-a, Cluj, organizat de Facultatea de Litere a UBB Cluj. Grezka 2009 = = = Aude Grezka, La polysémie des verbes de perception visuelle, Paris, L'Harmattan. Gruber 1965 = Jeffrey S. Gruber, Studies
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
între factorii educaționali - școală și familie - pe linia dezvoltării creativității elevului mic 63 - Strategii creative în lucrul cu familia Școala este instituția care poate coordona activitățile de educație ale părinților sub formă de: activități în grup, consultări individuale, cursuri, dezbateri, colocvii, prelegeri, publicații, corespondență și publicitate. Strategia pedagogică reprezină „ o manieră de abordare a educației necesară pentru relaizarea unui scopi specific” prin traducerea în practiccă a principiilor generale de proeictare a activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității și a metodelor de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
localitatea natală, liceul la Caransebeș (1942) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1948). E redactor la „Luptătorul bănățean” (1945-1946), „Frontul plugarilor” (1946-1948), „Contemporanul” (1948-1951), „Gazeta literară” (1954-1957), „Luceafărul” (1958-1963), „România liberă” (1964-1965), redactor-șef adjunct la „Colocvii” (1966-1968) și „Satul socialist” (1968-1970). Debutează în 1939 la săptămânalul timișorean „Fruncea”, și editorial în 1944 cu piesa în trei tablouri Gheorghe Doja. În 1945 îi apare placheta Cinci dioptrii, urmată în același an de Poeme. Va mai publica volumele
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Gustav Weigand la dezvoltarea dialectologiei românești, ALIL, t. XXXIII, A. lingvistică, 1992-1993; Popa, Convergențe, 200-216; Datcu, Dicț. etnolog., II, 289-290; Rusu, Membrii Academiei, 566; Ion Taloș, Gustav Weigand și literatura populară română, în Întâlniri între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj, 24-26 mai 2002, Cluj-Napoca, 2003, 27-43. I. D.
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
de jurnal aparținând lui Eugen Ionescu. Semnificative pentru distanța parcursă în desprinderea de dogme ar fi realizarea unor numere speciale, cum sunt cele închinate umorului (6/1966) și literaturii de anticipație (7/1966), sau a unui grupaj strângând comunicări de la Colocviul Internațional de Sociologia Literaturii de la Royaumont (7/1968), dar mai cu seamă introducerea, din ianuarie 1968, a paginilor care alcătuiesc „Caietele de poezie”, înmănunchind, în fiecare număr, texte lirice românești și străine cu o temă comună. Se reia, după un
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
1989), Nichita Stănescu (12/1983), Liviu Rebreanu (11/1985), B.P. Hasdeu (5/1989). Unele numere speciale au caracter teoretic, precum cel axat pe raporturile dintre literatură și mit (10/1973) ori cel consacrat literaturii științifico-fantastice (1/1974). Se acordă atenție „colocviilor naționale” organizate în anii 1978-1981 („de critică și istorie literară”, „de literatură dramatică”, „de literatură pentru copii” și „de traduceri și literatură universală”). Cele mai multe studii, comentarii, notele și recenziile publicate în intervalul 1971-1989 relevă voința nu de a opune pe
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
de asemenea, tentativele de a aduce mai aproape și celelalte arte - muzica (prin comentariile lui George Bălan), teatrul (cronici de Ovidiu Constantinescu), plastica (medalioane și articole ale lui Cornel Bozbici), cinematografia (Florian Potra). Începând din 1984, intermitent apar grupaje intitulate „Colocviul (sau dialogul) artelor”. Și în secțiunea beletristicii se distinge bine coexistența cedării și a „rezistenței” la imperativele regimului. Alături de texte ocazionale, aparținând câtorva autori „specializați” în acest gen (de pildă, Ion Crânguleanu, Eugen Evu, Petru Vintilă) ori numai dornici de
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]