2,334 matches
-
că o cunoașteți pe D na Ovidia Pentelescu, dânsa așteaptă de la mine un articol pentru următoarea publicație a Muzeului și-i voi trimite cât de curând). Mai am Încă mult și Însemnat material din arhiva lui Artur Gorovei. Cu ocazia comemorării centenarului nașterii poetului G. Tutoveanu voi publica scrisorile dintre el și A. Gorovei. Mi-ar fi de mare folos să știu dacă În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu 709 Maria-Luiza Ungureanu, profesor, publicist din București. Germanist și preocupări de folcloristică. 1037 organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că Dl. Datcu ar fi fost cel mai indicat să amintească organizatorilor despre contribuția aceasta. Din relatările D-lui Sorin Gorovei am simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV.710. Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de studiu. Nu am ajuns să văd orășelul Dstră. Îl cunosc Însă așa de bine din toate cercetările mele și-mi e foarte drag. Abia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Domnului Dimitriu Eugen - Suceava Str. ștefan cel Mare nr. 17, Sc. B, et. I, ap. 3 Vineri 17 noiembrie 1972, orele 12, va avea loc În sala N. Bălcescu de la Facultatea de limbi germanice (str. Pitar Moș 7-13, etaj II) comemorarea a 25 ani de la moartea profesorului universitar Simion Mândrescu Cu acest prilej vor lua cuvântul prof. dr. doc. Mihai Isbășescu, prof. dr. Virgil Tempeanu, prof. dr. Ion Chițimia, istoricul Vasile Netea, prof. Alexandru Roman, prof. Maria Luiza Ungureanu, studentul șahighian Alexandru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
creștin-ortodoxă”. Li se amintea cititorilor că În 1937 el scrisese: „Nici un alt politician din zilele noastre nu inspiră o simpatie mai mare decât Hitler. Meritul lui Hitler constă În privarea națiunii sale de spiritul critic”, și că În 1940, la comemorarea iubitului său „Căpitan”, pe care Îl considera un soi de nou Mesia, Cioran afirmase: „Cu excepția lui Iisus, nici un alt mort n-a fost mai prezent printre cei vii”. În 1995, Editura Gallimard publica Cioran, l’hérétique (Cioran, ereticul), echilibrata analiză
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
185 urmă li s-au deschis ochii și celor mai liniștiți și mai puțin intransigenți de felul lor. Toate elementele cinstite și de bună credință s au alăturat Mișcării și blocul unității ei creștea pe zi ce trece”. „A doua comemorare a morții Reginei Maria m-a găsit în București. Această zi a fost remarcată prin ziare și ceremoniile oficiale care s-au făcut în amintirea lui Ferdinand, întregitorul de țară. Gândurile mi s-au întors cu doi ani în urmă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
De la Doftana, unde era încarcerat Căpitanul, ne veneau vești bune, de tratament mai omenos și îmbunătățirea regimului alimentar și igienic în general. Toate acestea au fost făcute pentru a amăgi pe legionari ca să nu întreprindă ceva cu ocazia ceremoniilor de comemorare, la care trebuia să ia parte regele și guvernul. Gândindu-mă la anii trecuți, am plecat de dimineață de acasă. Am umblat prin oraș pe la locurile, care îmi evocau icoanele de altădată, cu prietenii și camarazii de luptă, care acum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Naum Râmniceanu. unde locuia de obicei Comandantul. Acolo multă lume aștepta să-i vorbească. Așteptând și eu la rând, văd că intră Bidianu în uniforma Frontului Renașterii Naționale, uniformă născocită de Armand Călinescu. A luat parte la solemnitatea oficială de comemorare a morții reginei Maria și de acolo a venit direct la noi. Băieții. care așteptau în sufrageria casei lui Bârsan, au rămas foarte contrariați de această apariție, s-au dat la o parte și, fără să spună nimeni nici un cuvânt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
permanență organizatorică al lui Nicolae Petrașcu este suficient să urmărească succesiunea trepidantă a evenimentelor descrise de Comandantul Horia Sima în cele două volume din Era Libertății și își va da seama de contribuția lui, chiar dacă nu este menționată explicit, la Comemorarea Căpitanului la 13 septembrie, reînhumarea celor 43 legionari căzuți la Miercurea Ciuc în cimitirul din Predeal la 11 septembrie, marea manifestație din 6 octombrie din București, reînhumarea la Predeal la 23 octombrie a celor 32 legionari uciși la Vaslui, uriașa manifestație
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
străin nici grupul legionar de la Berkenbrück. Un alt moment important trebuie manționat în această perioadă. Un grup de conducători de la Berkenbrück au făcut o vizită la Rostock în zilele de 29-30 Noiembrie 1941. Vizita a fost organizată ca să coincidă cu comemorarea asasinării Căpitanului, cu trei ani înainte. Călătoria la Rostock s-a făcut cu aprobarea autorităților polițienești superioare de la Berlin. Delegația legionară a fost formată din Corneliu Georgescu, Comandant al Bunei Vestiri, Vasile Iasinschi și Constantin Papanace. Comandanții legionari au fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Vizita a durat două zile. Au sosit în după amiaza zilei de 29 Noiembrie, iar seara, delegații legionari au fost invitați de notabilități național-socialiste ale orașului să ia masa împreună la un renumit restaurant din localitate, Ratskeller. Ședința solemnă, dedicată comemorării Căpitanului, a avut loc Duminică 30 Noiembrie, ora 10 dimineața, în sala de mese de la barăci. Au fost prezenți toți legionarii. Cuvântarea a fost rostită de Corneliu Georgescu. A vorbit de actul asasinării Căpitanului. Mai întâi a fost ștrangulat, apoi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
declară că vine din partea lui Petru Groza, pe atunci președinte al Consiliului de Miniștri, care în baza unor vechi prietenii îl anunța pe Petrașcu, să facă ce o crede de cuviință, cum l-o „tăia capul”, căci la festivitățile de comemorare de la 23 August 1945, P.C.R. va vota o moțiune prin care se va decide deportarea în U.R.S.S. a tuturor fasciștilor și naziștilor din România. Petrașcu, după ce a auzit toate acestea s-a convins că Noveanu este sincer, i-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din străinătate ș.a. Fundația a patronat mai multe întruniri cu caracter cultural: Românii între Apus și Răsărit (octombrie 1983), la care au participat intelectuali români din exil (Radu Enescu, M.F. Enescu, L.M. Arcade, Vintilă Horia, Aureliu Răuță, Cicerone Poghirc), o comemorare a împăratului Traian, cu participarea, alături de români, si a unor intelectuali din Spania, colocviul Ortodoxia și Apusul (München, 1984) și, pe aceeași temă, o reuniune la Paris (1986), unde s-a ținut și un simpozion literar prilejuit de comemorarea centenarului
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
o comemorare a împăratului Traian, cu participarea, alături de români, si a unor intelectuali din Spania, colocviul Ortodoxia și Apusul (München, 1984) și, pe aceeași temă, o reuniune la Paris (1986), unde s-a ținut și un simpozion literar prilejuit de comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu, în iunie 1989, din comitetul de coordonare făcând parte Aureliu Răuță (președinte), Ioana Brătianu, Paul Barbăneagră și George Ciorănescu ș.a. La acest din urmă eveniment au fost prezente și alte societăți și asociații culturale românești
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
Maison Roumaine (Paris), precum și scriitori din țară. S-a conferențiat despre opera poetica, filosofica și istorică a marelui poet. Cu acest prilej a fost dezvelit monumentul dedicat lui Eminescu la Paris, operă a sculptorului Ion Vlad. Lucrările conferințelor, colocviilor și comemorărilor au fost publicate în volumele Întâlnirea de la Paris, Masa rotundă de la München, Un centenaire: Mihai Eminescu. F.C.R. a subvenționat apariția mai multor lucrări: Cântarea Psalmilor, traducere de Eugenia Adams-Mureșanu (1986), C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnite (1987), Pavel
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
coordonat și redactat, între 1963 și 1968, cele șapte numere ale revistei „Ființa românească”. Între 1952 și 1958 a apărut și „Bulletin scientifique roumain”. Relevante sunt și simpozioanele științifice organizate de Fundație. Dintre acestea, cel din 24 aprilie 1953, consacrat comemorării profesorului Mario Roques, manifestare inițiată și coordonată de Sever Pop și Edmond Faral, și cel din 24-26 ianuarie 1959, dedicat centenarului Unirii Principatelor, la care, printre alții, au participat din partea Academiei Franceze François Mauriac, Georges Duhamel, Jacques Chastenet de Castaing
FUNDAŢIA REGALA UNIVERSITARA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287111_a_288440]
-
Aur sterp este aspru amendată. Alte studii: Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, G. Bogdan-Duică, Poeți ardeleni în anii 1877-1878, I. N. Băleanu, Sensul actual al lui Neculce. Numărul 7-9 din 1929 este închinat în întregime lui Mihai Eminescu, cu prilejul comemorării a patruzeci de ani de la moarte; semnează Mihail Gușiță, Al. Dima, Ramiro Ortiz, M. W. Schroff, Septime Gorcieux, N. Iorga, George Damaschin, G. Bogdan-Duică, D. Stoica. Cronica literară este susținută în special de Al. Dima (printre alții, se ocupă de
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
maramureșene. Trăiți și duceți pe umeri - alături de noi - povara acestor vremi neguroase. Dușmanii omului vor să ne fure sufletele, să le zvârle în flăcările gurilor de iad ce se deschid, amenințătoare, în calea noastră.” În primul număr se publică articolul Comemorarea lui Gheorghe Lazăr, semnat de istoricul Ștefan Meteș, articol consonant cu ideile din program. Colaborările lui Ion Pas (cu fragmente de roman) și ale lui Lothar Rădăceanu, viitorul demnitar comunist, ar fi putut imprima revistei o orientare de stânga. În
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
lumea balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude Karnoouh și, bineînțeles, Cicerone Poghirc. În colaborare cu Fundația Culturală din Madrid și cu Institutul de Cercetări din Freiburg (Germania), C. R. de C. a organizat comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu printr-un amplu simpozion desfășurat la Paris, în 15-18 iunie 1989, ale cărui lucrări au și fost publicate într-un elegant volum tipărit în 1994 și lansat în același an cu prilejul unui alt simpozion
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
la secțiunea rezervată traducerilor apar numele lui Ion Minulescu, care tălmăcește din H. de Regnier, și al lui Liviu Rebreanu, cu versiunea românească a unei narațiuni de Knut Hamsum, Moartea lui Glahn. Interesante sunt și materialele consacrate unor aniversări și comemorări: un secol, respectiv 110 ani de la nașterea lui L. N. Tolstoi și F. M. Dostoievski, douăzeci de ani de la moartea lui B. P. Hasdeu. Ultima pagină consemnează un eveniment de marcă al vieții culturale bucureștene - Congresul anual al presei latine. D.B.
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
și problemele literaturii ruse, Dumitru C. Micu, Poezia lui 1 Mai, Aurel Martin, Poezia lui 23 August. Despre unele lipsuri ale criticii noastre se intitulează, conformist, însemnările lui George Munteanu. La fel arată tonalitatea și coloratura rubricii rezervate aniversărilor și comemorărilor. Numărul 2-3/1950 e parțial consacrat centenarului Eminescu, cea de a doua secțiune fiind rezervată altei „aniversări”: 26 de ani de la moartea lui Lenin. Despre Eminescu scriu Ion Brad, Emil Isac, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Rău, T. Mocanu, Cornel Regman
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
Curierul românesc” din Paris. Periodic de dimensiuni considerabile (350 pagini, format IV), primul și unicul de acest tip, editat de și în folosul emigrației românești, A.p.r. își propune să cuprindă în sumar: un calendar cu tabloul anotimpurilor, sărbătorilor și comemorărilor, o antologie de poezie și proză, „constituind o adevărată istorie a literaturii și culturii naționale pe baza textelor însoțite de note lămuritoare și documentare”, o revistă a principalelor evenimente din ultimii ani „alcătuind o mică istorie contemporană a României”, o
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau preuțești, afară de colaci, care erau ale slujbei lui"... Despre starea preoțimii aflăm și din alte documente, unele evocatoare. La comemorarea a 50 de ani de la realipirea Dobrogiei la Patria-Mamă, la 20 octombrie 1928, Înalt Prea Sfințitul Patriarh - Regent Miron Cristea sublinia: „Pe urma cuceririi turcești Statul român pierde Dobrogea; dar nu o pierde biserica românească. Deși în acest timp nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oricând pe cineva, scriitori n-are Iașul?“); altul se miră de numele voievodal cu care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i era rușine ș... ț și pe urmă voia să ne ia ochii cu accentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]