109,977 matches
-
în ganguri, hale și au demonstrat celorlați tineri că oricine poate să ia o chitară în mână și să spună ceea ce are de spus cântând. Cam acesta ar fi punctul de pornire al acestei cărți“, ne-a precizat Mimo. Lipsesc comentariile, eseurile și recenziile Lipsa cărților cu tematică muzicală este completată și de absența unor comentarii, eseuri sau recenzii în mass-media. „Nu există rubrici permanente în care să fie tratată cu un aparat critic muzica autohtonă. Faptul e foarte rău și
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
în mână și să spună ceea ce are de spus cântând. Cam acesta ar fi punctul de pornire al acestei cărți“, ne-a precizat Mimo. Lipsesc comentariile, eseurile și recenziile Lipsa cărților cu tematică muzicală este completată și de absența unor comentarii, eseuri sau recenzii în mass-media. „Nu există rubrici permanente în care să fie tratată cu un aparat critic muzica autohtonă. Faptul e foarte rău și pentru muzicieni. E adevărat că nimeni nu se bucură să-și vadă tăiată în bucăți
Agenda2004-39-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282909_a_284238]
-
ora difuzării, denumirea emisiunii; faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică; motivarea cererii; textul replicii. Textul replicii trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate, să fie exprimat în limitele decenței și să nu conțină amenințări sau comentarii marginale. Dna Maria Petrescu, Timișoara. În sensul O.U.G. nr. 55/2002, prin câini periculoși se înțelege câinii aparținând următoarelor rase, grupate în două categorii, după cum urmează: a) categoria I: câinii de luptă și de atac, asimilați prin caracterele
Agenda2004-48-04-Dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283093_a_284422]
-
Fondul sonor era însă unul... subversiv, căci tata tocmai atunci își găsea să asculte «Actualitatea românească» la Radio Europa Liberă, ceea ce mi-a dezvoltat multilateral atenția distributivă; îmi aduc perfect aminte cum mi-am îmbogățit vocabularul trăgând cu urechea la comentariile - ca să zic așa - ortodoxe ale tatei, care în acest răstimp apela copios la termeni bisericești. Am căpătat astfel o educație ideologică cum nu se poate mai potrivită pentru ceea ce avea să urmeze câți-va ani mai târziu“. Poli Român până în
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
L. R. Titlu onorific l Acordat de C.L.T. Consiliul Local a aprobat conferirea titlului de „Cetățean de onoare al municipiului Timișoara“ domnului Dorin Tudoran, proeminentă personalitate a culturii românești. Născut în 1945 la Timișoara, creatorul de poezie, eseistică, publicistică și comentarii politice a fost nevoit să părăsească țara, în 1985, stabilindu-se în S.U.A. A lucrat ca redactor la postul de radio „Vocea Americii“, redactor-șef al revistei „Agora“, publicație culturală a exilului românesc. Titlul onorific a fost conferit de C.L.T.
Agenda2003-13-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280855_a_282184]
-
invidie - un bucureștean. Dincolo însă de această trăsătură unificatoare, specifică spiritului universitar, se constată multe inconsecvente, inadmisibile într-o lucrare de referință. Iată câteva exemple. Fiecare articol este alcătuit din două părți, una rezervată unor informații bibliografice propriu-zise și alta comentariului critic. Dacă luăm în considerare prima parte, nu se poate să nu observăm că în unele cazuri informațiile puse la dispoziția cititorului sunt bogate și edificatoare, în timp ce în altele abia dacă se fac câteva mențiuni și acelea fără entuziasm, ca și cum
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
de Gabriela Adamesteanu; apare la Editură Cartea Românească, București, 1983." Nu se menționează nici macar dramatizarea românului, care a stat la baza unui spectacol de teatru de mare succes! Cât privește partea a doua - și cea mai amplă - a fiecărui articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta carte a lui Gheorghe Crăciun, Acte originale/ copii legalizate, îi inspiră lui Ștefan Borbely (el este autorul articolului) fraze de genul: "literatura e un joc al ipostazierii neantului
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
baza eredității/ poemului-ridat." În fine, un exemplu de rară simbioza (indezirabila) cu autoarea și volumul ei ni-l oferă prefață extrem-laudativă a Valentinei Bobina, făcută să mascheze, printr-un exces de exclamații și cuvinte scrise cu majuscula, vidul ideatic sau comentariile banale, dar ambalate prețios. Cu impresia că am putea iniția un concurs cu cititorii, de genul "cine găsește cele mai multe locuri comune cîștiga", citam doar primele rînduri ale acestei prefate: "E sărbătoare! Sărbătoarea se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
că faptut că nu mai sunt capabili de un dialog între ei "cu cărțile pe masa" alimentează frustrările, falsele probleme și un spectacol dezagreabil în fața cititorilor. Nu trag pe nimeni de urechi, nici măcar pe criticii profesioniști, tot mai "specializați" în comentariile lor. Nu trag pe nimeni de urechi pentru că nici eu nu mă pot lăuda cu o disponibilitate mai largă spre dialog. Singur, artistul, scriitorul este o fire ieșită din comun - ca să nu spun patologica -, cu ambiții de alt soi decât
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
bun cunoscător al operei lui Mircea Eliade (despre care a scris o carte, în colaborare cu Paul Barbăneagră). A tradus, din greacă și latină, scrieri dintre cele mai dificile (texte de Origen, Evagrie Ponticul, Porfir, Evangheliile apocrife etc.), însotindu-le de comentarii erudite. Pregătește, la Sorbona, o lucrare de doctorat despre Anticrist în primele secole creștine. Versuri a publicat din când în când în reviste (și în primul rând în România literară), suficiente pentru a trezi interesul iubitorilor de poezie, dar insuficiente
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
internaționale, are aliați, congeneri aș zice, în elocventele (așa zis) poeme,care segmentează unele povestiri ale lui Serghei Dovlatov. Așa arată o fișă... literară a fostului gazetar din Estonia sovietică, ajuns direct la New York, ca să se realizeze și ca scriitor. Comentariile americane elogioase (atâtea câte s-au înregistrat!) despre literatura lui sunt auzite în postumitate de către urmașii săi (nevastă, 2 copii), dar și în întreaga Rusie. Numai că înainte de a trece Styxul, Serghei Dovlatov, cel înțelept, se mărturisea tânguitor: „Copiii mei
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
în care va fi purtat acest volum să fie unul rezistent, întrucat avem înainte o ediție solid elaborată, traducerea (după ediția Bekker), cuvantul înainte și notele fiind asigurate de Constantin Noica. Din grijă și eforturile căruia se pot adăuga trei comentarii - cel personal: "Comentariu din perspectiva modernă", precum și cele ale lui Ammonius, fiul lui Hermeios și Stephanus, filosoful (cel al lui Ammonius tradus doar parțial). De prisos a intra în amănunte referitoare la celebrul opuscul al Stagiritului, o fac mult prea
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
fi purtat acest volum să fie unul rezistent, întrucat avem înainte o ediție solid elaborată, traducerea (după ediția Bekker), cuvantul înainte și notele fiind asigurate de Constantin Noica. Din grijă și eforturile căruia se pot adăuga trei comentarii - cel personal: "Comentariu din perspectiva modernă", precum și cele ale lui Ammonius, fiul lui Hermeios și Stephanus, filosoful (cel al lui Ammonius tradus doar parțial). De prisos a intra în amănunte referitoare la celebrul opuscul al Stagiritului, o fac mult prea temeinic cei trei
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
că fusese o prefăcătorie. Vorbind, temător, mai departe, apăsat de imaginea ochilor în prim plan, el se mai gîndea, absurd, avînd în vedere gravitatea situației în care se află și în care n-ar mai fi încăput alte idei, alte comentarii; se gîndea că un om cînd se uită la tine, discutînd împreună..., un om care te privește în acest timp, privirea lui depinde de întregul fetii sale a cărei expresie o întrezăresc, pe lîngă uitătura în sine, gura, felul gurii
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
ca să-i rezolve problemele de lehamite personală, distanța e mare. Adică exact distanță dintre o analiză de ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar, nici confesiune de scriitor. Nu poți amestecă diverse elemente de memorialistica, de comentariu filosofico-publicistic și mai ales de analiză propriu-zisă, fără a ajunge la un final de poem în proza din care citam: "Nu ni se mai poate întîmpla nimic deosebit. Nici n-o să murim, nici n-o să trăim. Mofluzul Francis Fukuyama poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
opoziția dintre adevăr și fals. Sistemele de excludere reprezintă o modalitate exterioară de control și de delimitare a discursului, ce funcționează pe terenul puterii și al dorinței. Există însă o sumă de proceduri interne, de autocontrol al discursurilor: de pildă comentariul, asadar decalajul dintre un text prim și un text secund. Sau așa-zisul "principiu al disciplinei". Și mai putem afla și un al treilea grup de proceduri de control, cele care determină condițiile de acces la discurs, prin impunerea unui
Foucault alesul by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17727_a_19052]
-
dintre cei mai la modă autori ai timpului: Pirandello, Cocteau, Aragon, Eluard etc. Prin Fondane cititorul anilor ^20 știa nu numai ce se întîmplă în fiecare moment în literatura europeană, ci și jocurile de culise, conflictele dintre scriitori... Autorul acestor comentarii se adresa unui public concret, prietenilor săi avizi de noutăți culturale. Fraze precum "Integral s^est proposé d^offrir dans ce numéro le grand ballet de la poésie française d^aujourd^hui" incită și acum, după atîta timp. Fondane se dovedește
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
ore de seminar săptămînal. La acest seminar tema e ăpoezia română modernă. Cum eu în viața mea n-am fost universitar decît ca student în România, nu prea știu exact ce e cu seminarele astea: lectură și explicație de texte, comentarii asupra poeților; un poet pe săptămînă sau cum? Ți-aș fi recunoscător dacă mi-ai rezumă în cîteva rînduri - chiar în numai cîteva rînduri, adică nu mai mult decît întrebarea mea în scrisoarea de față - un sfat în această privință
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Și totuși: e posibilă duplicarea în arta altfel decît la modul reproducerii mecanice? Este Nichita Stănescu o "clonă" a lui Ion Barbu? A cui "clonă" este Cezar Baltag? Am impresia că, aici, Cărtărescu, cel care a păstrat de-a lungul comentariului sau o măsură că o pecete a personalității, se lasă purtat de un avînt generationist de cafenea care nu-i seamănă, care este, e adevărat, spectaculos, dar nu în ordine intelectuală. Să luăm o clipă în serios această formulă și
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
poate să nu observe arhitectură complexă a cărții. Dezordinea Caietelor este abolita de o compartimentare exactă în noua capitole, fiecare tratând câte o "tema" (jurnalul, stilul, românii etc.). Divagația este jucată după niște reguli stricte. Citat din Cioran plus un comentariu scurt (de cele mai multe ori) al autorului - cam așa arată fiecare pagină. Numărul fragmentului din care a fost extras citatul dezvăluie ceva mult mai complicat: autorul mimează lectură relaxată, el expunându-si, de fapt, colajul obținut cu mai multă truda decât
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
cel care scria în română. Limba franceză produce "schimbarea la fața" - năravul, însă, rămâne același. Ciocârlie denunță ipocrizia unui Cioran care pretinde că nu poartă halat și păpuci. Un motiv în plus să-și exerseze în liniște scrisul polifonic, fragmentat. Comentariul lui poate lua cele mai imprevizibile înfățișări. La un moment dat citatul este: "27 mai 1964" și atât. Urmează "semnificația" : "mă întreb ce faceam în acea primăvară". Dincolo de jocurile literare, de strategiile subtile, un lucru e sigur: se poartă un
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
vindecările, pildele, maieutica divină pe înțelesul ucenicilor - viitori apostoli, bunul samaritean, Muntele Măslinilor, Calvarul, Mater Dolorosa s.c.l. Scriitorul are felurite strategii de narator și interpret, de la parafrazarea citatului evanghelic la topirea insesizabila a profunzimii acestuia în text, de la comentariul mai lung sau mai scurt ridicat la putere prin autoritatea evangheliștilor convocați, până la metaforă revelatoare a faptelor și petrecerii lui Iisus pe pământ și în istoria iudeilor și a lumii, cel aflat mereu în rugăciune, milă și iubire față de Tatăl
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
misterul spațiului gîndit de Maria Miu, precum și viața costumelor sale îl încărca pe spectator și i se furișează în minte și suflet. Din păcate, aceasta stagiune este poate cea mai slabă de dupa ^90. În fiecare an se fac bilanțuri, statistici, comentarii. Într-un fel, dacă vreți, acest picaj era previzibil, producțiile ultimilor două stagiuni fiind, majoritatea, mediocre. Dar există un pluton compact în jurul căruia se învîrteau ideile. Din șaptezeci de premiere, putem vorbi despre un spectacol sau altul că despre excepții
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
hiper-activul Cicero?) înseamnă a o depăși. În atmosferă platoniciana, mai multe personaje discuta despre bătrânețe: venerabilul Cato Maior ajuns la vârsta de 84 de ani și tinerii săi admiratori, Scipio și Laelius. Dezbaterea se desfășoară pe puncte, cu argumente și comentarii. Reduși la tăcere tocmai din cauza admirației lor, cei doi tineri rămân însă strict decorativi în fața impunătorului Cato. Dialogul se transformă într-un monolog, în care nu opiniile și argumentele contează, ci modelul propus: un optimus civis plin de experiență, care
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]