1,778 matches
-
timp înainte de o altă trecere în apropiere de planeta noastră (cometa ajunsese după 12 decembrie 2003 la un pic peste de kilometri distanță de Terra); la momentul anunțului oficial al descoperirii sale, erau cunoscute deja imagini din 25 octombrie 2003. Cometa a fost reobservată în 2013, fapt ce a permis numerotarea definitivă a cometei.
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
12 decembrie 2003 la un pic peste de kilometri distanță de Terra); la momentul anunțului oficial al descoperirii sale, erau cunoscute deja imagini din 25 octombrie 2003. Cometa a fost reobservată în 2013, fapt ce a permis numerotarea definitivă a cometei.
289P/Blanpain () [Corola-website/Science/332685_a_334014]
-
le sunt o ploaie de meteori provocată de un obiect numit 3200 Phaethon, care se presupune că ar fi o cometă stinsă. Meteorii din acest roi sunt în mișcare lentă și pot fi observați de obicei între 7 și 17 decembrie, cu un vârf de activitate la 14 decembrie, cu o Rată Zenitală pe Oră (ZHR) de 120-160 de meteori/oră
Geminide () [Corola-website/Science/332715_a_334044]
-
Planet Center de la SAO situat la Cambridge în Massachusetts. Marsden a studiat la The Perșe School în Cambridge, New College, Oxford și la Yale University. Specialist în mecanică cerească și în astrometrie, el a colectat datele asupra pozițiilor asteroizilor și cometelor și le-a calculat orbitele, deseori pornind de la informații observaționale reduse. Marsden a ajutat la regasirea cometelor și asteroizilor pierduți. Unii asteroizi și comete descoperite în trecut au fost „pierdute” deoarece puține date observaționale fuseseră colectate în epoca pentru a
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
Cambridge, New College, Oxford și la Yale University. Specialist în mecanică cerească și în astrometrie, el a colectat datele asupra pozițiilor asteroizilor și cometelor și le-a calculat orbitele, deseori pornind de la informații observaționale reduse. Marsden a ajutat la regasirea cometelor și asteroizilor pierduți. Unii asteroizi și comete descoperite în trecut au fost „pierdute” deoarece puține date observaționale fuseseră colectate în epoca pentru a determina o orbită destul de fiabila pentru a ști unde să fie căutate în timpul observațiilor ulterioare. Uneori, descoperirea
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
University. Specialist în mecanică cerească și în astrometrie, el a colectat datele asupra pozițiilor asteroizilor și cometelor și le-a calculat orbitele, deseori pornind de la informații observaționale reduse. Marsden a ajutat la regasirea cometelor și asteroizilor pierduți. Unii asteroizi și comete descoperite în trecut au fost „pierdute” deoarece puține date observaționale fuseseră colectate în epoca pentru a determina o orbită destul de fiabila pentru a ști unde să fie căutate în timpul observațiilor ulterioare. Uneori, descoperirea unui nou obiect se dovedește a fi
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
Uneori, descoperirea unui nou obiect se dovedește a fi de fapt redescoperirea unui obiect considerat, până atunci, „pierdut”, ceea ce poate fi dovedit calculându-i orbită revenind în trecut și comparând pozițiile calculate cu pozițiile obiectului „pierdut” înregistrate anterior. În cazul cometelor, exercițiul este deosebit de anevoios din cauza forțelor nongravitaționale care le pot afecta orbitele (emisii de jeturi de gaze din nucleul cometei), dar Marsden s-a specializat în calculul unor asemenea forțe nongravitaționale. A prezis cu succes reîntoarcerea în 1992 a cometei
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
fi dovedit calculându-i orbită revenind în trecut și comparând pozițiile calculate cu pozițiile obiectului „pierdut” înregistrate anterior. În cazul cometelor, exercițiul este deosebit de anevoios din cauza forțelor nongravitaționale care le pot afecta orbitele (emisii de jeturi de gaze din nucleul cometei), dar Marsden s-a specializat în calculul unor asemenea forțe nongravitaționale. A prezis cu succes reîntoarcerea în 1992 a cometei periodice „pierdute” Swift-Tuttle. Un timp, a propus că planeta Pluto să rămână considerată în același timp că planeta și că
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
cometelor, exercițiul este deosebit de anevoios din cauza forțelor nongravitaționale care le pot afecta orbitele (emisii de jeturi de gaze din nucleul cometei), dar Marsden s-a specializat în calculul unor asemenea forțe nongravitaționale. A prezis cu succes reîntoarcerea în 1992 a cometei periodice „pierdute” Swift-Tuttle. Un timp, a propus că planeta Pluto să rămână considerată în același timp că planeta și că planeta minoră, alocându-i numărul de asteroid ; totuși, această propunere nu i-a fost reținută. La aflarea acestui lucru, Marsden
Brian G. Marsden () [Corola-website/Science/332848_a_334177]
-
1783 și a fost ales membru al Academiei din Rouen la 4 martie 1761. Consacrându-se studiului planetelor Sistemului Solar, a publicat în 1759 o ediție corectată a tabelelor lui Edmond Halley (1656-1742), căreia i-a adăugat o istorie a cometei Halley, observabilă în acel an. Alexis Clairaut a creat, din el și din Nicole-Reine Lepaute, o echipă pentru a face calculele - plictisitoare - ale datei reîntoarcerii cometei și ale elementelor orbitale ale acesteia. În 1759, Academia Regală de Științe i-a
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
corectată a tabelelor lui Edmond Halley (1656-1742), căreia i-a adăugat o istorie a cometei Halley, observabilă în acel an. Alexis Clairaut a creat, din el și din Nicole-Reine Lepaute, o echipă pentru a face calculele - plictisitoare - ale datei reîntoarcerii cometei și ale elementelor orbitale ale acesteia. În 1759, Academia Regală de Științe i-a încredințat redactarea efemeridelor astronomice, Connaissance des temps (în română: „Cunoașterea timpului”). Din aceste tabele astronomice a făcut o lucrare așteptată și căutată completând notițele științifice, mereu
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
este o cometă cu perioadă lungă, de culoare verzuie, care a fost descoperită de astronomul amator australian, Terry Lovejoy, la 17 august 2014, cu un telescop Schmidt-Cassegrain de 20 de centimetri, în constelația sudică Pupa. Cu o magnitudine de 15 (în spectrul vizibil
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
de culoare verzuie, care a fost descoperită de astronomul amator australian, Terry Lovejoy, la 17 august 2014, cu un telescop Schmidt-Cassegrain de 20 de centimetri, în constelația sudică Pupa. Cu o magnitudine de 15 (în spectrul vizibil) la primele observații, cometa a câștigat în strălucire atingând 7,4 în luna decembrie 2014. În 28−29 decembrie 2014, cometa a trecut la 1/3° de roiul globular Messier 79. În luna ianuarie 2015, ea a atins magnitudinea 4 și va fi una
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
cu un telescop Schmidt-Cassegrain de 20 de centimetri, în constelația sudică Pupa. Cu o magnitudine de 15 (în spectrul vizibil) la primele observații, cometa a câștigat în strălucire atingând 7,4 în luna decembrie 2014. În 28−29 decembrie 2014, cometa a trecut la 1/3° de roiul globular Messier 79. În luna ianuarie 2015, ea a atins magnitudinea 4 și va fi una dintre cele mai strălucitoare comete din această perioadă.. Are o colorație între albastru și verde datorată fluorescenței
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
atingând 7,4 în luna decembrie 2014. În 28−29 decembrie 2014, cometa a trecut la 1/3° de roiul globular Messier 79. În luna ianuarie 2015, ea a atins magnitudinea 4 și va fi una dintre cele mai strălucitoare comete din această perioadă.. Are o colorație între albastru și verde datorată fluorescenței moleculelor de carbon excitate de radiațiile ultraviolete ale Soarelui. Cometa are o perioadă estimată la 11.000 de ani înainte de a trece la periheliu, prevăzut pentru data de
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
79. În luna ianuarie 2015, ea a atins magnitudinea 4 și va fi una dintre cele mai strălucitoare comete din această perioadă.. Are o colorație între albastru și verde datorată fluorescenței moleculelor de carbon excitate de radiațiile ultraviolete ale Soarelui. Cometa are o perioadă estimată la 11.000 de ani înainte de a trece la periheliu, prevăzut pentru data de 30 ianuarie 2015, la 1,29 UA. După ce va trece la periheliu, perioada cometei va fi de circa 8.000 de ani
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
de carbon excitate de radiațiile ultraviolete ale Soarelui. Cometa are o perioadă estimată la 11.000 de ani înainte de a trece la periheliu, prevăzut pentru data de 30 ianuarie 2015, la 1,29 UA. După ce va trece la periheliu, perioada cometei va fi de circa 8.000 de ani. La 7 ianuarie 2015 a trecut la 0,469 UA de Pământ. Observațiile din 12 ianuarie au conferit cometei o magnitudine ușor superioară lui +4, între 3,5 și 4. La 15
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
30 ianuarie 2015, la 1,29 UA. După ce va trece la periheliu, perioada cometei va fi de circa 8.000 de ani. La 7 ianuarie 2015 a trecut la 0,469 UA de Pământ. Observațiile din 12 ianuarie au conferit cometei o magnitudine ușor superioară lui +4, între 3,5 și 4. La 15 ianuarie magnitudinea era de 3,5 și a rămas așa întreaga săptămână, îndepărtându-se de Pământ. Actualizarea din 18 ianuarie a condus la un ușor declin al
C/2014 Q2 (Lovejoy) () [Corola-website/Science/333598_a_334927]
-
constă în observarea, vizitarea, cunoașterea și înțelegerea „cartierului cosmic” vecin Pământului. Acesta include Soarele, Luna, planete majore, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, sateliții lor, precum și corpurile mici, inclusiv comete, asteroizi, și praf cosmic. Pentru mai multe mii de ani, civilizațiile, cu câteva excepții notabile, nu au recunoscut existența sistemului solar. Se credea că Pământul era staționar în centrul universului și categoric diferit de obiectele divine sau eterice care se
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
continuat descoperirile lui Galileo prin descoperirea lui Titan, satelitul lui Saturn și formei inelelor lui Saturn. Giovanni Domenico Cassini a descoperit mai târziu încă patru sateliți ai lui Saturn. Edmond Halley a realizat în 1705, că observarea repetată a unei comete, nu era decât înregistrarea aceluiași obiect, care revenea periodic, o dată la fiecare 75 - 76 de ani. Aceasta a fost prima dovadă ca un orice alt corp, decât planetele orbitează în jurul Soarelui. În această perioadă (1704), termenul de „Sistem Solar” a
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
decât planetele orbitează în jurul Soarelui. În această perioadă (1704), termenul de „Sistem Solar” a apărut pentru prima dată în limba engleză. În 1781, William Herschel căutând stele binare, în constelația Taurul, a observat ceea ce el credea ca fiind o nouă cometă. Orbita însă a arătat că aceasta era o nouă planetă, Uranus, prima descoperită vreodată. Giuseppe Piazzi a descoperit planeta Ceres în 1801, o lume mică între Marte și Jupiter, care inițial a fost considerată o nouă planetă. Cu toate acestea
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
sunt acum mult dincolo de orbita lui Neptun, fiind pe cale de a găsi și a studia heliosfera și heliopauza. Potrivit NASA, ambele sonde Voyager au întâlnit șocul heliosferei la o distanță de aproximativ 93 UA de Soare. Prima survolare a unei comete a avut loc în 1985, când International Cometary Explorer a trecut de cometa Giacobini-Zinner, în timp ce primele zboruri pe deasupra asteroizilor au fost realizate de sonda spațială Galileo, care a „vizitat” asteroizii 951 Gaspra (în 1991) și 243 Ida (în 1993), în
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
a studia heliosfera și heliopauza. Potrivit NASA, ambele sonde Voyager au întâlnit șocul heliosferei la o distanță de aproximativ 93 UA de Soare. Prima survolare a unei comete a avut loc în 1985, când International Cometary Explorer a trecut de cometa Giacobini-Zinner, în timp ce primele zboruri pe deasupra asteroizilor au fost realizate de sonda spațială Galileo, care a „vizitat” asteroizii 951 Gaspra (în 1991) și 243 Ida (în 1993), în calea spre Jupiter. Nici-un obiect din centura Kuiper nu a fost încă vizitat
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
De atunci, planete din ce în ce mai îndepărtate au fost vizitate, cu ajutorul sondelor de aterizare sau impactare pe suprafețele lui Venus în 1966 (Venera 3), Marte în 1971 (Mars 3), asteroidului 433 Eros în 2001 (NEAR Shoemaker) și lunei saturniene, Titan (Huygens) și cometa Tempel 1 (Deep Impact) în 2005. Orbitatorul Galileo a coborât, de asemenea, o sondă în atmosfera lui Jupiter în 1995; deoarece Jupiter nu are nici o suprafață fizică, nava a fost distrusă datorită creșterii temperaturii și presiunii pe măsură ce a coborât. Până în
Descoperirea și explorarea sistemului solar () [Corola-website/Science/333637_a_334966]
-
Cometele din centura principală sunt corpuri cerești din centura de asteroizi, situată între orbitele planetelor Marte și Jupiter, și care prezintă o activitate cometară pe o porțiune a orbitei lor. Jet Propulsion Laboratory definește aceste obiecte drept asteroizi a căror semiaxă
Cometă din centura principală () [Corola-website/Science/333875_a_335204]