4,120 matches
-
în , în ), cu excepția secolului al XVIII-lea, cănd capitala a fost la Lučenec (în , în ). se învecina la vest cu Comitatul Honț, la nord cu Comitatul Zvolen ("Zólyom"), la est cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și Heves și la sud cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. El era situat aproximativ de-a lungul liniei care unea localitățile Poltár, Losonc (azi Lučenec), Szécsény și Vác. Râul Ipeľ/Ipoly curgea pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 4.133 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
Zvolen ("Zólyom"), la est cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și Heves și la sud cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. El era situat aproximativ de-a lungul liniei care unea localitățile Poltár, Losonc (azi Lučenec), Szécsény și Vác. Râul Ipeľ/Ipoly curgea pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 4.133 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Nógrád este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
la est cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și Heves și la sud cu Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. El era situat aproximativ de-a lungul liniei care unea localitățile Poltár, Losonc (azi Lučenec), Szécsény și Vác. Râul Ipeľ/Ipoly curgea pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 4.133 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Nógrád este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1541-1595
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. El era situat aproximativ de-a lungul liniei care unea localitățile Poltár, Losonc (azi Lučenec), Szécsény și Vác. Râul Ipeľ/Ipoly curgea pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 4.133 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Nógrád este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1541-1595 și 1605-1686, ca parte a Provinciei Budin și a Provinciei Egri. În
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
lungul liniei care unea localitățile Poltár, Losonc (azi Lučenec), Szécsény și Vác. Râul Ipeľ/Ipoly curgea pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 4.133 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Nógrád este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1541-1595 și 1605-1686, ca parte a Provinciei Budin și a Provinciei Egri. În secolul al XVIII-lea, capitala comitatului a fost
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1541-1595 și 1605-1686, ca parte a Provinciei Budin și a Provinciei Egri. În secolul al XVIII-lea, capitala comitatului a fost stabilită remporar la Lučenec (în , în ), astăzi în Slovacia. La sfârșitul Primului Război Mondial, partea comitatului Nógrád aflată la nord de răul Ipeľ/Ipoly a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia (că regiunea Novohrad), aceste modificări de granițe fiind
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1541-1595 și 1605-1686, ca parte a Provinciei Budin și a Provinciei Egri. În secolul al XVIII-lea, capitala comitatului a fost stabilită remporar la Lučenec (în , în ), astăzi în Slovacia. La sfârșitul Primului Război Mondial, partea comitatului Nógrád aflată la nord de răul Ipeľ/Ipoly a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia (că regiunea Novohrad), aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). Partea de sud a rămas pe teritoriul Ungariei. Ca urmare
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
au fost restaurate granițele stabilite în urmă Tratatului de la Trianon. În 1993, Cehoslovacia s-a dizolvat și regiunea Novohrad a devenit parte a Slovaciei independente. Din 1996, aceasta face parte din regiunea Banská Bystrica a Slovaciei. Partea ungară a fostului comitat Nógrád a fuzionat cu partea ungară a fostului comitat Honț și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
Trianon. În 1993, Cehoslovacia s-a dizolvat și regiunea Novohrad a devenit parte a Slovaciei independente. Din 1996, aceasta face parte din regiunea Banská Bystrica a Slovaciei. Partea ungară a fostului comitat Nógrád a fuzionat cu partea ungară a fostului comitat Honț și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
a dizolvat și regiunea Novohrad a devenit parte a Slovaciei independente. Din 1996, aceasta face parte din regiunea Banská Bystrica a Slovaciei. Partea ungară a fostului comitat Nógrád a fuzionat cu partea ungară a fostului comitat Honț și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Honț, a format județul Nógrád
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
Banská Bystrica a Slovaciei. Partea ungară a fostului comitat Nógrád a fuzionat cu partea ungară a fostului comitat Honț și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Honț, a format județul Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 261.517 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Nógrád
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
Nógrád a fuzionat cu partea ungară a fostului comitat Honț și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Honț, a format județul Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 261.517 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Nógrád" (Novohrad) erau următoarele: Orașele Lučenec și Halič se află
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
comitat Honț și a format comitatul Nógrád-Hont. Între 1939 și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Honț, a format județul Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 261.517 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Nógrád" (Novohrad) erau următoarele: Orașele Lučenec și Halič se află în prezent în Slovacia; restul se află pe
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
și 1945, acesta a fost unit cu jumătatea ocupată a părții slovace a fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Honț, a format județul Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 261.517 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Nógrád" (Novohrad) erau următoarele: Orașele Lučenec și Halič se află în prezent în Slovacia; restul se află pe teritoriul Ungariei.
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
fostului comitat Nógrád. Începând din 1950, partea ungară a fostului comitat Nógrád, împreună cu o mică parte a fostului comitat Honț, a format județul Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 261.517 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Nógrád" (Novohrad) erau următoarele: Orașele Lučenec și Halič se află în prezent în Slovacia; restul se află pe teritoriul Ungariei.
Comitatul Nógrád () [Corola-website/Science/299765_a_301094]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Maramureșului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în , în ), azi Sighetu Marmației. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea ("Ugocsa") și Sătmar ("Szatmár") și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca ("Szolnok-Doboka") și Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"). În părțile de nord-est și
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Maramureșului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în , în ), azi Sighetu Marmației. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea ("Ugocsa") și Sătmar ("Szatmár") și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca ("Szolnok-Doboka") și Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
Varmeghia Maramureșului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în , în ), azi Sighetu Marmației. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea ("Ugocsa") și Sătmar ("Szatmár") și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca ("Szolnok-Doboka") și Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Sighet (în , în ), azi Sighetu Marmației. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea ("Ugocsa") și Sătmar ("Szatmár") și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca ("Szolnok-Doboka") și Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
Sighet (în , în ), azi Sighetu Marmației. se învecina la nord-vest cu Comitatul Bereg, la vest cu comitatele Ugocea ("Ugocsa") și Sătmar ("Szatmár") și la sud cu comitatele Solnoc-Dăbâca ("Szolnok-Doboka") și Bistrița-Năsăud ("Beszterce-Naszód"). În părțile de nord-est și de est, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul Galiției și Lodomeriei (ținut aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în partea de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
aparținând în acea vreme coroanei Austriei, în prezent împărțit între Polonia și Ucraina), iar în partea de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina). Comitatul Maramureș era situat în Munții Carpați și pe ambele maluri ale râului Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Maramureș a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
de sud-est forma granița între Regatul Ungariei și Ducatul Bucovinei (ținut care aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina). Comitatul Maramureș era situat în Munții Carpați și pe ambele maluri ale râului Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Maramureș a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului Ungariei a fost schimbată. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul comitatului Maramureș a fost împărțit
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
aparținea tot de coroana Austriei, în prezent împărțit între România și Ucraina). Comitatul Maramureș era situat în Munții Carpați și pe ambele maluri ale râului Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Maramureș a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului Ungariei a fost schimbată. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul comitatului Maramureș a fost împărțit între România și Cehoslovacia. Partea de nord a teritoriului său a intrat
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
râului Tisa ("Tisza"). Suprafața comitatului în 1910 era de 9.716 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Maramureș a fost înființat în anul 1876, când structura administrativă a Regatului Ungariei a fost schimbată. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul comitatului Maramureș a fost împărțit între România și Cehoslovacia. Partea de nord a teritoriului său a intrat în componența noului stat Cehoslovacia, iar partea de sud (incluzând Sighetul) a revenit României. În timpul celui de-al doilea război mondial, partea cehoslovacă a
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]
-
nord a teritoriului său a intrat în componența noului stat Cehoslovacia, iar partea de sud (incluzând Sighetul) a revenit României. În timpul celui de-al doilea război mondial, partea cehoslovacă a fost ocupată de Ungaria prin Primul arbitraj de la Viena (1938). Comitatul Maramureș a fost reînființat cu capitala la Hust. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat a fost ocupată și ea de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena. Astfel, întregul teritoriu al vechiului comitat a ajuns din nou sub stăpânire ungurească
Comitatul Maramureș () [Corola-website/Science/299789_a_301118]