6,745 matches
-
de comportament de care pot fi făcute vinovate victimele sunt în special cele de facilitare, precipitare și provocare. În cealaltă categorie se află victimele împotriva cărora nu există dovezi de vinovăție comună cu agresorul. În funcție de poziția și situația victimei după comiterea infracțiunii, putem diferenția următoarele tipuri de victime: victime dispărute, sesizarea organelor judiciare fiind facută de persoane cunoscute victimei sau chiar de infractor; victime decedate dar care nu sunt dispărute, acestea furnizează informații despre autor în funcție de modul în care a fost
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
mediile sociostructurale de proveniență a victimelor, de tipologia valorilor lezate (fizice, morale, religioase, politice), de condițiile socio-economice în care trăiesc victimele, de regulile de conduită acceptate de victime. Factorii de risc relevă și gradul concret de responsabilitate a victimelor în comiterea actului agresional. Factorii de risc conjunctural (economici, politici, culturali), atât la nivel individual cât și la nivelul grupului au ca motivări discordanțele dintre situația economico-socială a individului și tendința modificării imediate a acesteia. Factorii de risc relațional. Caracterul subiectiv al
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente. Pentru mulți dintre acești minori, comportamentul lor deviant nu reprezintă altceva decat forma de manifestarea ”crizei” de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întamplător sau ”ocazional“, din ”teribilism“, ”bravadă” sau ”spirit” de solidaritate de grup cu alți minori. Pentru o mare parte dintre acești minori există șanse reale de resocializare și recuperare în mediul deschis, prin adoptarea unor sancțiuni
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea unor delicte spectaculoase, atât ca ingeniozitate și mod de realizare, cât și ca procedee de organizare și valorificare a ”produselor” delictuale. Pentru mulți dintre acești minori, deși a fost adoptată o întreagă gamă de măsuri educative și pedepse, șansele de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
legislației noastre, atât în Codul penal cât și în Codul de procedură penală, în ceea ce privește traseul procedural și raportul infractor-victimă, atenția este concentrată, în principal, asupra celui ce săvârșește fapta și mult mai puțin asupra celui ce suportă efectele directe de comitere a infracțiunii, mai ales în cazul infracțiunilor contra persoanei, contra libertății de exprimare și de mișcare, contra libertății vieții sexuale, precum și a dezvoltării fizice și psihice corespunzătoare. Codul penal incriminează o serie de infracțiuni care au ca subiect pasiv copilul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sa actuală, care îi atribuie calitatea de victimă, ca fiind cel mai important eveniment din viața sa, alături de decesul tatălui ei. A. se confruntă cu resentimentele legate de faptul că o parte din prietenele și colegele sale au asistat la comiterea infracțiunii de către agresor, fără a interveni și are bănuiala că acestea au avut cunoștință de ceea ce urmează să i se întâmple. Acest aspect îi creează probleme în ceea ce privește frecventarea școlii, simțindu-se etichetată în acest mediu. Situația financiară a familiei a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
a unui tabu) instituit de Dumnezeu creaturii sale. Călcarea interdicției divine va fi momentul „trezirii acelui germene de angoasă care dormitează în inocența originară” a omului și de care el nu are nici o cunoștință. 2) Etapa păcatului este legată de comiterea păcatului ca violare a interdicției divine și care va declanșa angoasa. Apariția angoasei va reprezenta sentimentul care conștientizează comiterea păcatului. Din acest moment inocența originară este înlocuită de păcat, iar puritatea de impuritate. Omul este pus în fața unei noi situații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care dormitează în inocența originară” a omului și de care el nu are nici o cunoștință. 2) Etapa păcatului este legată de comiterea păcatului ca violare a interdicției divine și care va declanșa angoasa. Apariția angoasei va reprezenta sentimentul care conștientizează comiterea păcatului. Din acest moment inocența originară este înlocuită de păcat, iar puritatea de impuritate. Omul este pus în fața unei noi situații de viață. I se deschide o nouă perspectivă ontologică, un nou „drum”. Angoasa va reprezenta „vertijul libertății” care i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factor de evaluare: am făcut bine?, am greșit?, trebuia să mă abțin?, am prejudiciat pe altul?, m-am dezonorat pe mine prin actele comise?. Dacă am greșit, voit sau involuntar, conștiința morală mă va sancționa prin remușcări. Abținerea ca și comiterea actelor sunt urmate de consecințe morale pentru Eul personal. Trebuie ca tot ceea ce fac, să fie conform cu conștiința morală. Dar acest lucru este greu și se dobândește după o îndelungată experiență, după un lung exercițiu. A fi perfect este ținta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de realizat. Este necesar tactul. 2) Cenzura morală Actele Eului personal sunt normate de conștiința morală. Ea acționează ca un factor cenzurant care însoțește actele Eului. O putem asimila cu acel daimon socratic care-l oprea pe filosoful atenian de la comiterea unor acte. Conștiința morală din mine este vocea interioară care apare când trebuie, sau când vreau să fac ceva. Ea mă oprește sau mă îndeamnă. Este cenzura morală. Dar nu numai atât. Conștiința morală este concomitent oglinda Eului. În care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eul în totalitatea sa. Fiecare individ este personal și direct responsabil de actele sale. Răspunde atât de intenții, cât și de consecințele actelor sale. Este sancționat pozitiv, prin succes de reușita unor acte pozitive și este sancționat negativ, pedepsit de comiterea unor acte negative, reprobabile. Consecințele actelor unei persoane sunt multiple. Ceea ce ne interesează în studiul nostru, sunt consecințele psiho-morale. Ele pot fi, cum spuneam pozitive sau negative. Ceea ce ne interesează în mod deosebit sunt consecințele negative, întrucât acestea duc la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
părut să aibă înfățișarea pe care a avut-o în realitate (neștiind ce să căutăm, nici nu am găsit!), iar mecanismul declanșării aparențelor sugerate era unul foarte simplu. Ce-i poate uni pe oameni mai puternic decât infracțiunea, fărădelegile și comiterea împreună a unor fapte interzise? Fără a intra în psihologia manipulării și sugestibilității dintr-o relație, vreau doar să precizez că nici o sugestie nu-și atinge scopul fără sprijinul unui proces de reluare mentală a unei informații. Nu este suficient
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
zgomot despre succesele înregistrate, ceea ce contribuie la prinderea lor cu ușurință. În unele materiale, ei sunt cunoscuți și sub numele de script kiddies. 14. Respingerea constă în indisponibilizarea resurselor sistemului de către angajați, prin sabotaj. 15. Folosirea frauduloasă a calculatoarelor pentru comiterea de crime, păstrarea unor evidențe a materialelor interzise sau pornografice. 16. Violarea copyrightului prin difuzarea ilegală a copiilor programelor. 17. Infracțiuni economice sau legislative, cum sunt violarea legilor antitrust, corupție, mituire de către companiile producătoare de hard, soft, servicii. Dintr-un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
penale comune, destinată să protejeze societatea împotriva criminalității informatice. Rădăcinile acestui act sunt schimbările profunde determinate de digitalizarea, convergența și globalizarea continuă a rețelelor de calculatoare și preocuparea că rețelele de calculatoare și informația electronică pot fi utilizate și pentru comiterea de infracțiuni. Convenția urmărește prevenirea actelor îndreptate împotriva confidențialității, integrității și disponibilității sistemelor informatice, a rețelelor și a datelor, precum și a utilizării frauduloase a unor asemenea sisteme, rețele și date, prin asigurarea incriminării unor astfel de conduite și prin adoptarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
infracțiunile prevăzute în alin. 1 și 2 se sancționează cu pedeapsa arătată în acele alineate. Tentativă se pedepsește. Articolul 2 Faptele prevăzute în art. 1, săvîrșite pînă la data adoptării prezentului decret-lege, se pedepsesc potrivit prevederilor în vigoare la data comiterii lor. Articolul 3 Urmărirea și judecarea infracțiunilor prevăzute în art. 1 și 2 se fac de urgență, potrivit procedurii privind infracțiunile flagrante. PREȘEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAȚIONALE ION ILIESCU -----------------
DECRET-LEGE nr. 15 din 11 ianuarie 1990 privind urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni de specula. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106808_a_108137]
-
inclusiv a unor delicte violente care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma comiterii asupra lor a unor delicte cu violență chiar În mediul intrafamilial (figura 8). Fig. 8. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). În perioada analizată, au fost Înregistrate un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e singura explicație oferită de exegeți. E bine cunoscut obiceiul lui Chandler de a croi narațiunea în jurul unor femei criminale. De data aceasta, scenariul e spectaculos răsturnat: deși e înfățișată de la început până aproape de final drept suspecta numărul unu în comiterea a diferite infracțiuni, Betty se dovedește victima unor circumstanțe împotriva cărora nu poate face nimic. E necesară intervenția providențială a lui Marlowe pentru ca adevărul să fie restabilit. Un adevăr asupra căruia planează, totuși, câteva semne de întrebare. Comportamentul lui Betty
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prezintă anumite particularități, cum ar fi (Banciu et al., 2002): 1. Persoanele care comit asemenea delicte cu violență cedează, de regulă, unor impulsuri de moment sau unor stări explozive, neavând capacitatea să-și controleze echilibrul emoțional în asemenea momente. 2. Comiterea delictelor cu violență este potențată de un nivel scăzut de instrucție și cultură al agresorilor, ca și de o integrare deficitară a lor în familie, profesie sau comunitate. 3. Factorii de personalitate sunt implicați, de multe ori, în comiterea delictelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2. Comiterea delictelor cu violență este potențată de un nivel scăzut de instrucție și cultură al agresorilor, ca și de o integrare deficitară a lor în familie, profesie sau comunitate. 3. Factorii de personalitate sunt implicați, de multe ori, în comiterea delictelor cu violență, comportamentul agresiv fiind adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea acțiunii violente, unele victime pot fi întâmplătoare sau accidentale (fără să fi avut relații anterioare cu agresorul), altele pot fi provocatoare, precipitând declanșarea acțiunii violente (prin ținută, limbaj, comportament etc.), în timp ce altele sunt slabe sub raport fizic, biologic și constituțional
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri și tâlhării. c) Mediul de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din societate ce favorizează apariția climatului de abuz și neglijare asupra copiilor; legislație săracă în privința protecției copilului sau neaplicarea adecvată a legilor. Abuzul instituțional se referă la abuzul fizic, emoțional și psihologic exercitat în instituțiile de protecție socială. Pe lângă responsabilitatea comiterii abuzului fizic, emoțional și psihologic, instituției îi revine și răspunderea pentru mesajul transmis indivizilor sub următoarea formă: dacă educatorii nu pot să educe copiii decât rercurgând la bătaie, atunci pedeapsa fizică trebuie să se aplice și în familie. Abuzul familial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]