8,620 matches
-
furnizate de diversele scale de evaluare; printre cele mai recente nu vom aminti decât pe cele realizate de Manchada et al, 1989 și Meltzer, 1993. Ultimul este de altfel și cel mai prudent ca să nu spunem sceptic: studiul său viza compararea între datele furnizate de BPRS și SADS-C pe un lot de pacienți tratați cu Clozapine, iar rezultatele au indicat corelații non semnificative între instrumentele de evaluare a simptomatologiei utilizate. Asemenea studii nu fac decât să sublinieze, în opinia noastră, interesul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu ocupații intelectuale și științifice, manageri etc.); c) alinierea întregului sistem de clasificări și nomenclatoare la sistemele standard internaționale, mai ales la cele din țările din Uniunea Europeană, care devine necesară cel puțin din următoarele considerente: − creșterea posibilităților de cunoaștere, evaluare, comparare și comunicare a indicatorilor de dezvoltare și abordarea lor în mod unitar; − asigurarea unor informații corecte și comparabile după aceleași criterii și principii. Elaborarea noii clasificări a ocupațiilor din România (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea la standardele internaționale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și anume asigurarea de informații și date statistice care să permită caracterizarea și analiza: − nivelului dezvoltării economice; − potențialului economic; − structurii economiei naționale; − evoluției nivelului și structurii economiei; − rezultatelor valorificării potențialului economic și eficiența acestei valorificări; − nivelului de trai al populației; − comparării internaționale a aspectelor menționate. Pornind de la cerințele sistemului de indicatori macroeconomici enunțate anterior, acesta se poate prezenta într-o formă sintetică astfel: 1) Indicatorii potențialului economic: − indicatorii resurselor de muncă; − indicatorii avuției naționale. 2) Indicatorii rezultatelor obținute în economia națională
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
pentru realizarea unor comparații internaționale cu privire la nivelul, structura și dinamica diferitelor economii naționale. Astfel, produsul intern brut pe locuitor, produsul național brut pe locuitor, venitul național pe locuitor, rata brută a capitalului etc. sunt indicatori utilizați frecvent în evaluarea și compararea performanțelor economiilor naționale. O analiză complexă, corectă, realizată cu ajutorul indicatorilor macroeconomici de rezultate permite stabilirea tendințelor ce se manifestă în evoluția proceselor și fenomenelor economice, a interacțiunilor, a corelațiilor dintre acestea. Pot fi analizate așadar, prin intermediul acestora, aspecte de mare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Indicatorii macroeconomici de rezultate sunt utilizați pentru caracterizarea unor aspecte principale ale economiei naționale, cum sunt: 1) analiza dinamicii economiei; 2) analiza structurii și modificărilor structurale ale economiei; 3) calculul și analiza indicatorilor de eficiență și a corelațiilor macroeconomice; 4) compararea nivelului, structurii și evoluției economiei naționale cu cele ale altor țări. Analiza dinamicii economiei Evoluția în timp a economiei unei țări, creșterile sau descreșterile de la o perioadă la alta sunt aspecte ce trebuie analizate în permanență. Acest lucru se realizează
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și diferențial, Saussure opune o piesă de cinci franci altei monezi (un dolar) sau evidențiază lucrurile (diferite de ea) cu care poate fi schimbată (cu o asemenea monedă putem cumpăra o pîine, de exemplu). Valoarea cuvîntului în sistem este rezultatul comparării cu cuvinte similare și opozabile. Cuvîntul francez mouton poate avea aceeași semnificație cu englezul sheep (oaie), nu și aceeași valoare (bucata de carne servită la masă se numește în engleză mutton și nu sheep). Semnificanții sînt deci asociați unor semnificații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
CONTRACT În cadrul unui sistem de valori, propunere a Destinatorului și acceptare de către subiect a programului ce urmează să fie executat COMPETENȚĂ Achiziție a aptitudinii ce va permite realizarea programului sau "proba de calificare" PERFORMANȚĂ Realizarea programului sau "proba decisivă" SANCȚIUNE Compararea programului realizat cu contractul "proba de glorificare" (în ceea ce îl privește pe subiect) și "recunoașterea" (din partea Destinatorului) (J.M. Floch, 1995: 61) Performanța ca actualizare a programului, ca faire presupune competența (modalizată de verbele a trebui, a vrea, a ști, a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la stiluri lingvistice și fizionomice, la formule verbale și structuri sintactice folosite pentru stigmatizarea unui alt subiect considerat diferit și ostil, acela albanez, care a avut loc pe întreaga perioadă a anilor '90. Mai mult: să nu se creadă că, compararea între cele două procese de "ură" împotriva albanezilor, la început, și a românilor, după aceea, are relevanță doar pentru aflarea metodelor de acțiune. Să nu se creadă că fiind folosită aceeași tehnică de stigmatizare, comportamentele sociale ale celor două comunități
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
eroare este și cel mai periculos, cel care produce efecte negative substanțiale. Exercițiul gazetăresc nu presupune doar o documentare exhaustivă, o înțelegere profundă a fenomenului despre se vorbește sau păstrarea obiectivității ci și o prezentare echilibrată a subiectului. Este suficientă compararea următoarelor două exemple: "M.G. a ucis un biciclist și a fugit de la locul accidentului" cu "Românul Nicolae Ion, 24 de ani, născut la Constanța, a violat cu cruzime și a jefuit o italiancă de doar 19 ani. Bestia era beată
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
extragă maximum de informații, înlesnind colaborarea și nu transferuri de informații. Cercul vicios, practicat sub directoratul lui Moruzov, când același informator dădea aceeași informație la mai multe servicii (la Serviciul Siguranței, la Serviciul Jandarmeriei etc.) se eliminase. Acum erau uzitate compararea, interverificarea sau coroborarea informațiilor ca mod de acțiune. Totodată, implementarea noului sistem informativ asigura o centralizare și o evidență a tuturor problemelor informative. Așadar, se putea realiza o încunoștințare rapidă și completă a conducerii statului. Era facilitată luarea și dirijarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
posibilă. ► Identificarea alternativelor paradigmei, pe baza formulării de ipoteze privind posibile alte opțiuni de rezolvare a problemei, ce avantaje și dezavantaje au, care sunt mai eficiente, după cum și ce fel de procese, organizare, factori, metode generează fiecare, în practica nouă. ► Compararea alternativelor paradigmei, după analiza potențialului criterial al fiecăreia: impactul posibil efectiv asupra realizării scopurilor așteptate, eficiența aplicării, gradul de realizare în raport cu dificultățile contextului real, cu consensul necesar de obținut al comunității. ► Selectarea alternativei și adoptarea ei ca paradigmă, prin luarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a promovării diversității, • a verificării alternative, • a interactivității educator-educat, • a facilitării condițiilor pentru cercetarea directă • a focalizării pe procesele învățării, • a învățării contextualizate, • a focalizării pe diversitate și diferențe individuale, • a focalizării pe alternative metodologice ș.a. ► Sau este des citată compararea între paradigma clasei tradiționale și cea a clasei constructiviste, în care sunt manifeste trăsături semnificative, cu rol de microparadigme sau în detalierea paradigmelor prezentate în capitolele acestui demers vom regăsi alte numeroase microparadigme ale practicii efective (apud Joița, 2006). 1
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științei pedagogice și cea prezentă a metodologiei educației. Dar fiecare dintre aceste aspecte ale tratării unei probleme a educației efective poate fi abordată din diverse perspective, ca viziuni semnificative, moduri de interpretare, prin punerea accentului pe altă caracteristică, însă prin comparare se pot formula reflecții generale, concretizate în metaparadigme. În literatura temei, nu este încă o anumită decalare, sistematizare a paradigmelor pedagogice în general și nici o clarificare a metaparadigmelor, dar putem contura o asemenea ordonare: ► prin raportare la criteriul evoluției: metaparadigma
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a contextului favorabil conturat (din alte motive). Este aici o problemă de adaptare strategică rapidă la schimbările realității (favorabile sau nu), se fac alte alegeri, alte adaptări, dar cu respectarea criteriilor de etică, flexibilitate, căutare, consistență internă. Etapa identificării și comparării alternativelor apoi conturate exprimă potențialul de optare în rezolvarea unei probleme, după criteriul oportunității și al avantajelor oferite. Aceasta se face după ce au fost analizate condițiile problemei, ale contextului, care sunt limitele și avantajele la fiecare, care să fie programele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ce câștiguri, ce fezabilitate, care este măsura în care poate efectiv realizată, cum să depășească obstacolele, cum să se adapteze, să fie implementată în contextul real, cum să respecte normele de etică sau interesele exprimate. ► Etapa selecției, ca etapă după compararea alternativelor este simplul proces de alegere după aceasta, indicând care este cea mai bună, dar și ce decizii se vor lua, ce factori vor fi antrenați, ce obiective-sarcini se vor aplica, ce garanții de stabilitate a contextului, care vor fi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bune predări, de tip constructivist, prin micșorarea rolului transmiterii cunoștințelor, prin reconsiderarea rolului învățării și al educatului, prin afirmarea rolurilor manageriale în coordonarea-îndrumarea învățării, pentru a asigura înțelegerea învățării proprii, nu a celei predate. Argumentele de susținere au rezultat din compararea a trei modele ale realității acesteia, ca microparadigme: modelul cu centrare pe educator, modelul cu centrare pe educat și modelul cu centrare pe parteneriatul celor doi. Și ele au facilitat autorilor propunerea unui ghid de co-constructivism în predare, de achiziție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru mai multe dintre cele precizate. Ele pot fi numite "competențe transversale": capacități de argumentare, de aranjare a unui text, de scriere interpretativă, de efectuare a unui rezumat, de folosire a elementelor grafice, de realizare de analize sau sinteze, de comparare, de observare, de coordonare a acțiunilor ș.a. Se constată apoi că ele sunt valabile și pentru celelalte obiective luate împreună, sunt unificabile în situații reale mai generale și realizabile în timp mai îndelungat. La fel, dacă alcătuiesc fundamentele formării, pot
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
personale. Psihologia indică patru principale surse: • acțiunea (în diferite medii și activități, contexte și situații care să verifice în practică diferitele trăsături proprii), • relațiile cu ceilalți (cunoașterea de sine prin cunoașterea de către alții, prin comunicare, prin colaborare și cooperare, prin compararea opiniilor și a manifestărilor, prin raportarea la modele, prin analiza erorilor altora și raportarea la sine), • informația științifică (prin aplicarea de probe psihologice, prin recursul la asistența și consilierea psihopedagogică), • raportarea la mesajul artei (a creației în general). Dar poate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sociale, culturale ale contextului pedagogic. De aceea atenția trebuie îndreptată către procesele autoreglării: perceperea sarcinii și a contextului, utilizarea feedbackului, respectarea succesiunii cunoașterii și managementul timpului, introducerea etapelor de relaxare în diminuarea stresului, raportarea și la alte căi de rezolvare, comparare și verificare, combinarea autoreglării cu autoobservarea, stăpânirea artei de generalizare și modelare a procedurii eficiente și apoi întărirea ei, prin transfer în diferite contexte, implicarea atitudinilor și a corelațiilor cognitive sau a raportării la achiziția variatelor valori sau la linii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
traducere proprie, • de exemplificare, prin aplicarea conceptelor învățate în realitate, • de conceptualizare, de generalizare din diferite cazuri concrete, b) de analiză, de înțelegere a relațiilor: • de stabilire a diferitelor relații în ceea ce învață, • de raportare la criterii (de cercetare, de comparare, de clasificare, de evaluare), • de utilizare a combinațiilor cu alte situații, pentru a evidenția noi elemente, • de structurare, de înțelegere a unei organizări, • de rezumare a ideilor esențiale, de integrare a ideilor din diverse surse, c) de rezolvare a unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
directă, • Observația, • Studiul independent, • Exercițiile de procesare primară • Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a construcțiilor sau în scris sau prin scheme, modele, rețele cognitive, exemple, texte redactate propriu, desene, experiențe, simboluri. Metode pentru generalizări, conceptualizări în mod propriu: • Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Experiențe mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]