7,605 matches
-
incapacitate, sentiment de devalorizare etc.) la următoarea examinare, în ciuda faptului că examinatorul, modul de examinare și nivelul de pregătire al persoanei rămân aspecte neschimbate (adică, în termeni relativi sau funcționali, situația rămâne identică). În acest exemplu, deși „la suprafață” referenții comportamentali enumerați ar sugera aparent o serie de caracteristici diferite, factorul nevrotism ca structură subiacentă lor ar putea explica identitatea acestor indicatori comportamentali. Se constată că pentru consistența de tip C, coordonata temporală poate fi uneori comprimată până la simultaneitatea apariției celor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
aspecte neschimbate (adică, în termeni relativi sau funcționali, situația rămâne identică). În acest exemplu, deși „la suprafață” referenții comportamentali enumerați ar sugera aparent o serie de caracteristici diferite, factorul nevrotism ca structură subiacentă lor ar putea explica identitatea acestor indicatori comportamentali. Se constată că pentru consistența de tip C, coordonata temporală poate fi uneori comprimată până la simultaneitatea apariției celor două momente, întrucât, în măsura în care situația conține triggeri puternici, evidențele comportamentale multiple, eterogene ale unui anumit factor de personalitate pot fi descărcate instantaneu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
factorul nevrotism ca structură subiacentă lor ar putea explica identitatea acestor indicatori comportamentali. Se constată că pentru consistența de tip C, coordonata temporală poate fi uneori comprimată până la simultaneitatea apariției celor două momente, întrucât, în măsura în care situația conține triggeri puternici, evidențele comportamentale multiple, eterogene ale unui anumit factor de personalitate pot fi descărcate instantaneu. Tipul D de consistență constituie de fapt esența demersurilor de validare predictivă, extrem de importante în acreditarea ca disciplină științifică a psihologiei personalității. De pildă, dacă un cercetător aplică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de fapt esența demersurilor de validare predictivă, extrem de importante în acreditarea ca disciplină științifică a psihologiei personalității. De pildă, dacă un cercetător aplică unui eșantion de persoane un chestionar privind altruismul, el va obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate calcula poziționarea medie a fiecărei persoane în raport cu factorul subiacent investigat. Aceste date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1981; Lamiell & Trierweiler, 1986) au atras atenția asupra viciilor metodologice implicate de această schemă logică, demonstrând, că strategia este nu doar eronată ci și extrem de riscantă în practica de verificare a consistenței personalității. Din prezentarea celor patru tipuri de consistență comportamentală emerge faptul că, în cazul oricăreia dintre acestea, în demersurile sale, cercetătorul invocă, mai mult sau mai puțin explicit, subiacența unor factori de personalitate fără de care consistența personalității n-ar putea fi explicată. Suplimentar, fiecare cercetător care operează în investigațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unor factori de personalitate fără de care consistența personalității n-ar putea fi explicată. Suplimentar, fiecare cercetător care operează în investigațiile sale conform acestor scheme creditează implicit mult mai mult factorii de personalitate comparativ cu cei situaționali, în privința determinării consistenței expresive comportamentale. Factorii situaționali, chiar dacă sunt luați în considerare, au o importanță explicativă secundară pentru problema consistenței. Multă vreme s-a presupus că personalitatea dispune de toate aceste forme de consistență. Cercetările efectuate în perioada anilor ’60-’70 au fost convergente în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod exclusiv rolul factorilor externi, situaționali în determinarea comportamentului). Pe de altă parte, nespecificarea exactă, în cadrul acestor dispute, a formei de consistență supusă analizei, a condus de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
utiliza competențele sau a nu le utiliza? Aceasta e întrebarea”. El prezintă succint trei abordări principale ale studiului eficienței managementului: analiza funcțiilor clasice ale managementului, observarea comportamentului și studiul funcționării inteligenței. Sunt introduse trei modele diferite ale competențelor. Abordarea competenței comportamentale, cel mai cunoscut model, este apoi analizată și încadrată în aceste modele fiind explicată relevanța sa în contextul managementului resurselor umane. Autorul încearcă să răspundă mai multor probleme legate de competențe: Sunt competențele valide? Cum poate fi crescută relevanța lor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
domeniul științelor sociale. Printre celelalte metode se numără experimentele, sondajele, istoriile și analizele informațiilor de arhivă. Fiecare strategie are propriile avantaje și dezavantaje, În funcție de trei condiții: (a) tipul Întrebării de studiu, (b) controlul pe care Îl are cercetătorul asupra evenimentelor comportamentale propriu-zise și (c) vizarea fenomenelor contemporane, spre deosebire de cele istorice. În general, studiile de caz constituie strategia preferată atunci când se pun Întrebări de genul „cum” și „de ce”, când cercetătorul are un control redus asupra evenimentelor și când atenția este Îndreptată asupra
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Cornerville În propriile lucrări, deși au studiat alte vecinătăți În alte perioade de timp. Când trebuie folosită fiecare strategie Cele trei condiții sunt: (a) tipul Întrebării de studiu care este adresată, (b) controlul pe care cercetătorul Îl are asupra evenimentelor comportamentale și (c) vizarea fenomenelor contemporane, spre deosebire de cele istorice. Tabelul 1.1 prezintă aceste condiții și arată felul În care fiecare relaționează cu cele cinci mari strategii de cercetare despre care discutăm: experimentele, sondajele, analizele de arhivă, istoriile și studiile de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Întrebarea de studiu. Dacă se Întâmplă acest lucru, asigurați-vă că ați formulat Întrebarea În așa fel Încât să fie În concordanță cu strategia pe care ați fost Înclinați să o adoptați de la bun Început. Gradul de control asupra evenimentelor comportamentale (tabelul 1.1, coloana 2) și gradul de vizare a fenomenelor contemporane, spre deosebire de cele istorice (tabelul 1.1, coloana 3). Presupunând că Întrebările din categoria „cum” și „de ce” vor fi În centrul atenției studiului, o altă distincție Între istorie, studiu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
spre deosebire de cele istorice (tabelul 1.1, coloana 3). Presupunând că Întrebările din categoria „cum” și „de ce” vor fi În centrul atenției studiului, o altă distincție Între istorie, studiu de caz și experiment este măsura În care cercetătorul poate controla evenimentele comportamentale propriu-zise și accesul său la acestea. Istoriile sunt strategia preferabilă atunci când nu există aproape deloc acces sau control. Contribuția distinctivă a metodei istorice este faptul că se ocupă de trecutul „mort”, adică de situații În care nu există persoane În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
considerate „cvasiexperimentale”. Se poate face uz de abordarea cvasiexperimentală chiar și Într-un cadru istoric În care, de exemplu, cercetătorul este interesat de studierea revoltelor sau a linșărilor rasiale (vezi Spilerman, 1971) și alege acest design deoarece controlul asupra evenimentului comportamental nu este posibil. În domeniul cercetării de evaluare, Boruch și Foley (2000) au prezentat motive convingătoare În favoarea caracterului practic al unei forme de strategie cvasiexperimentală, și anume studiile de teren randomizate. Autorii susțin că designul studiilor de teren poate fi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Totuși, o atare modificare a strategiilor tradiționale nu schimbă faptul că utilizarea surselor multiple de probe este inerentă studiului de caz, spre deosebire de celelalte strategii. Sursele multiple Îi permit cercetătorului să abordeze o sferă mai extinsă de aspecte istorice, atitudinale și comportamentale. Însă cel mai important avantaj va fi elaborarea unor linii de investigație convergente, un proces de triangulare menționat În mod repetat În secțiunea precedentă a acestui capitol. În concluzie, orice descoperire sau concluzie a unui studiu va fi mult mai
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Între aceste două colecții a devenit tot mai clară. De exemplu, cercetătorii În domeniile psihologic și economic sau În sondaje pot face schimb de informații electronice și alte fișiere care conțin doar baza de date propriu-zisă - cum ar fi răspunsurile comportamentale sau punctajele de la teste În psihologie, răspunsuri itemizate la diferite Întrebări de sondaj sau indicatori economici. Apoi, baza de date poate face obiectul unei analize secundare separate, independentă de orice rapoarte ale cercetătorului inițial. Pe de altă parte, În studiile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Însemnările lui B. Brănișteanu (din Arhivele „Yad Vashem”) și volumul lui Emil Dorian (editat În limba engleză de Marqueritte Dorian). Cei trei Își Încep notele zilnice la date diferite, Însă jurnalele sînt edificatoare pentru Înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale. Teama și disperarea tulbură mințile oamenilor, Îi Îmbracă Într-o haină dramatică și tristă, le reduc activitățile zilnice. Volovici observă „o stare de extremă incertitudine ce o resimțeau ca sufocantă și umilitoare, dar care era suportabilă și chiar «bună»” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
le propune nu pot fi făcute fără a se folosi forța sau fără a trata natura și pe subiecții umani ca pe niște variabile din cadrul unor proceduri administrative de rutină. Departe de a fi doar regretabile anomalii, aceste efecte secundare comportamentale sunt inerente campaniilor extrem-moderniste de gen. Las aici intenționat deoparte acțiunile brutale, inevitabile ce câte ori o mare putere este pusă În mâinile unor autorități iresponsabile, presate de sus să obțină rezultate, oricâtă rezistență ar opune populația. Vreau să subliniez
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este revelator la nivelul expresiei, ca viziune, personaj, intrigă și construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului de viață (un bătrân își pierde în război cei șapte feciori; într-un lagăr al morții, în atmosfera de teroare și exterminare, încolțește o dragoste nefastă; un fântânar
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
un sistem de acțiune că pe ,,un set de variabile atât de înrudite, în contrast cu mediul s)u, încât relațiile interne reciproce ale variabilelor, și relațiile externe dintre setul de variabile individuale și combinațiile variabilelor externe sunt caracterizate de regularit)ți comportamentale descriptibile”. Un sistem, adaug) el, ,,isi dobândește o identitate de-a lungul timpului” (1964, p. 4). Prin aceast) definiție, care nu este una nereușit), el este, in primul rand, invitat s) defineasc) sistemul, s) indice mediul sistemului, și s) contureze
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de David Feinstein, doctor În medicină, Donna Eden și Gary Craig, vă oferă instrucțiuni pas cu pas pentru a determina schimbări constructive În sistemul dumneavoastră energetic și În chimia creierului dumneavoastră. Aceste schimbări vă pot ajuta să destructurați anumite paternuri comportamentale; să depășiți anumite provocări psihologice, cum ar fi sentimentul de vină inadecvat, rușinea, gelozia și furia; și să vă atingeți cu succes obiectivele provocatoare. DVD-ul care Însoțește cartea, Introduction to Energy Psychology (Introducere În psihologia energetică), explică conceptele esențiale
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
să vină să acopere și să instrumenteze tocmai inexplicabilul sau indecidabilul de care vorbea Doru. Or, dacă transform anarhetipul Într-un concept foarte operațional, atunci el riscă să piardă exact sinapsele indecidabile dintr-un nor de sens, dintr-o nebuloasă comportamentală, imaginară. Miza și pariul ar fi aici dacă s-ar putea elabora un asemenea instrument, ca să nu-i zic concept, care să vină ca un fel de mănușă peste stările alterate, fără să le traducă, fără să le falsifice, fără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
românești. Cine va fi tentat să caute în prozele sale oarecare însemne ale dramaticității o va face zadarnic: în ciuda apetitului pentru scenic, pentru alternanța monologal-dialogal, G. scrie o proză de notație intimă, dominată de vocea interioară a bărbatului singur, analist comportamental și în permanentă căutare de iubire, înțelegere, comuniune, dar eșuând mereu. Un individ parcă prematur condamnat la incomunicare, o psihologie sucită, pe cât de retractilă în fapt, pe atât de agresivă în fond. A fost remarcat interesul prozatorului pentru „efectele formative
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
Întreba cum o putem atinge prin pregătire.» (fr.blgcanada.com/professionals/professionalexcellence.asp). Poate fi citat un vechi raport de cercetare al lui Pierre Bourdieu și al lui Monique de Saint-Martin (1969), o lucrare reunind contribuțiile În sociologie și psihologie comportamentală la un colocviu subvenționat de organizații canadiene, Douglas N. Jackeson și J. Philippe Rushton (1987), sau, În sociologia sportului, Jacques Defrance (1987). Institutul din Princeton se mîndreste cu faptul de a fi reunit pe unii dintre „gînditorii cei mai de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nu dorește să rămână la nivelul statisticilor, al constatărilor cifrice, ci încearcă și explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil la concepte și teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini și intenții comportamentale, teoriile socializării și învățării sociale, teoria disonanței cognitive, teoria procesului atribuțional, factorii motivaționali și luarea de decizii etc. Prognoza demografică este strâns legată de cea a planificării familiale, care, la rândul ei, este și o problemă de sisteme de valori
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asemenea, unii autori acordă în manualele sau tratatele de sociologie a familiei o pondere foarte mare relațiilor de rudenie, descendenței și comparațiilor interculturale. Alții insistă asupra fenomenelor psihosociologice din cadrul familiei, cum ar fi concepția despre educație, reproducerea patternurilor valorico-atitudinale și comportamentale, percepțiile reciproce soț-soție, mamă-copii, tată-copii etc. O temă prezentă frecvent în textele de specialitate este dezbaterea despre valorile familiale, în centrul căreia stă discuția despre familia însăși ca valoare, în condițiile în care tot mai mulți locuitori ai planetei optează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]