8,853 matches
-
Ilie Popescu, pe nume Mina, primește "ideea" acestui cal verde, ca un element compensatoriu al unei stări de frustrație. Dintr-o dată ne situăm într-un alt plan al realului, și piesa își schimbă cheia. Ne interesează mai puțin sau deloc comportările soților Popescu, unul față de altul, ca elemente de psihologie conjugală, și mai mult sau numai starea lor existențială, în speță cea a bărbatului care, după ce i se dărîmă lamentabil precarele certitudini de "șef" căzut în dizgrație, nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de bază privind deformarea plastică Prelucrarea prin deformare plastică la rece a elementelor componente ale utilajelor industriale a fost intens reabordată în ultimii ani, din punct de vedere al îmbunătățirii continue a acestei tehnologii și al argumentării științific fenomenologice, a comportării micro și macrostructurale a stratului superficial modificat în timpul prelucrării. O serie de argumente ce susțin importanța aplicațiilor de deformare plastică, sub calificativul de procedeu modern de tratament mecanic al suprafețelor, sunt enumerate în cele ce urmează. Trebuie avut în vedere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tranzient tipic, trasat pentru diferite distanțe probă - Țintă; se observă divizarea plasmei în două structuri de viteze distincte, acestea fiind caracterizate de timpi de sosire diferiți. Prin urmare, prima parte prezintă un caracter oscilator, iar a doua, o cocoașă. Această comportare corespunde celei aferente imaginilor plasmei obținute prin intermediul camerei de tip ICCD [73, 74]. Vitezele celor două formațiuni de plasmă au fost determinate pentru d = 1.9 cm: v1 = 4.7·10 4 m/s și v2 = 6.9·10 3
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
amprentelor singulare ale capului de indentare și a unirii acestora pe direcția de inscripționare. Rezultatele experimentale obținute pe paleta fabricată din superaliaj bază nichel de tip NIMONIC 86 Aspectul general al paletei supuse inscripționării și detaliu de marcaj. Modul de comportare la inscripționare este în acest caz similar cu situația anterior prezentată. Suprapunerea amprentelor de inscripționare la realizarea indentării a fost, pentru o scriere corectă, tot la o valoare a pasului de circa 140μm. La o mărire a cadenței de inscripționare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
numai prin mărimea asperităților (exprimată printr-unul dintre criteriile ce au fost prezentate) nu poate oferi o imagine completă asupra formei acestora. Asperitățile care au aceeași înălțime medie pot avea forme diferite (exemplu: aplatizate sau ascuțite), forme care permit o comportare diferită în exploatarea suprafețelor. Din aceste motive, este necesară utilizarea unor parametri care să ofere informații asupra înclinării, eventual curburii și a distribuției acestora. Pentru estimarea acestora se folosesc: media aritmetică, dispersia, abaterea standard, etc. Un indicator sintetic al comportării
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
comportare diferită în exploatarea suprafețelor. Din aceste motive, este necesară utilizarea unor parametri care să ofere informații asupra înclinării, eventual curburii și a distribuției acestora. Pentru estimarea acestora se folosesc: media aritmetică, dispersia, abaterea standard, etc. Un indicator sintetic al comportării microgeometriei suprafeței, în special pentru caracterizarea zonei de preluare a unor sarcini exterioare pe zonele investigate, este curba de portanță Abbott Firestone (Fig. 4.11). Aceasta poate fi redată de majoritatea profilometrelor conectate la calculator și se trasează prin deplasarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
supuse inscripționării Caracterizarea rugozității suprafețelor numai prin mărimea asperităților formate în urma procesării laser (exprimată printr-unul dintre criteriile enunțate), nu oferă o imagine completă asupra formei acestora. Asperitățile având aceeași înălțime medie pot avea forme diferite, forme care permit o comportare diferită în exploatarea suprafețelor paletelor marcate. Trasarea profilogramei suprafeței paletei indentate cu laser În Fig. 4.20 se poate observa rugozitatea care apare pe suprafața zonei inscripționate a paletei. Rugozitatea scrierii poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei microneregularităților
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
defecte induse. Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 75 La examinarea probei, apar foarte multe similitudini ale marcajului cu acelea obținute pentru paletele fabricate din aliaj de aluminiu. În cazul acestui tip de marcaj, comportarea materialului în fasciculul femtolaser este relativ similară cu situația prezentată anterior. Fig. 5.70. Imagine SEM a zonei de marcare cu expunere la fascicul de tip femtolaser. Mărire X 100 Fig. 5.71. Identificarea dimensională a marcajului realizat cu femtolaserul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
domeniul 35 45 Modificarea domeniului de testare și înregistrarea unor valori diferite ale intensității de radiații X, în scopul de a evidenția eventuala existență unor noi picuri pe materialul expus pentru unghiuri θ diferite (50-80 θ), nu a arătat o comportare diferită a materialului din titan inscripționat, comparativ cu proba din titan ce nu a fost inscripționată. Prin urmare, nu s-a putut înregistra nici o modificare de tensiuni interne, ca urmare a realizării de inscripționări nanolaser pe suprafața probelor. Fig. 6
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
motive care țin sau nu de persoana salariatului, în următoarele cazuri: salariatul nu corespunde, sub aspect profesional, postului în care a fost încadrat; salariatul săvârșește o abatere gravă sau încalcă în mod repetat obligațiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate, ca sancțiune disciplinară; salariatul este arestat preventiv mai mult de 30 de zile; prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată inaptitudinea fizică și /sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
173 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. 174 Vezi și Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro, pp. 10-11. 175 Morală ansamblul normelor de comportare a oamenilor în societate unii față de alții și față de colectivitate. Vezi www.dexonline.ro 176 "Nimic din ce este substanțial nu i-a fost dăruit omului. El este obligat să-și facă totul". Jose Ortega y Gasset, Omul și mulțimea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se desfășoară în organizații, în raport direct cu particularitățile acționare ale oamenilor. Explicarea se dovedește a fi dificilă, deoarece la stimuli asemănători, fiecare om poate reacționa diferit. Pentru unii, câștigul reprezintă baza motivației și satisfacției lor în muncă, pentru alții, comportarea corectă în organizație este generată de conștiința lor eticoreligioasă. Putem spune că studiul comportamentelor organizaționale oferă managementului resurselor umane, managerilor și echipei de conducere o arie esențială de preocupări, de formulări, de probleme și căutări de răspunsuri adecvate fiecărei organizații
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și pe cele ale publicului larg, pe care serviciile publice trebuie să le satisfacă. Marile deficiențe și dificultăți legate de serviciile publice constau tocmai în relațiile cu publicul și aceste carențe rezultă, în foarte mare măsură, din necunoașterea modului de comportare a diferitelor categorii componente a ceea ce generic denumim „public”. Dar ce presupune o bună cunoaștere a comportamentelor și a atitudinilor? Ne vom referi la orientările de valoare și acțiune (schema 5, punctul 62) care generează o perspectivă esențială în ceea ce privește comportamentul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
viziuni”, „perspective”) de a privi omul, de a înțelege substratul comportamentelor noastre. Ceea ce se cuvine a sublinia se referă la faptul că ceea ce vom prezenta are sensul unei „tipologii”, adică a unei elaborări teoretice menite a diferenția profiluri specifice de comportare. În viața reală, aceste profiluri nu se vor întâlni în forma lor „pură” (ca „tipuri ideale” după terminologia lui Max Weber). Omul real „va prezenta o combinație a unora dintre aceste tipuri, putând a se detașa predominanța unuia sau a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Émile, Le Suicide, PUF, Paris, 1983, p. 333 (a se vedea Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, vol. 1, Editura Antet, București, 1998, p. 178). footnote>. „Omul religios” este un construct elaborat de omul de știință, care surprinde modul specific de comportare a unui individ bazat pe valorile umaniste ale creștinismului și care concepe lumea ca fiind supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a căuta un singur tip sau doar câțiva pentru a-i caracteriza, ci, mai mult, fiecare dintre noi este o personalitate deosebit de complexă, care îmbină (mai mult sau mai puțin armonios) diferitele tipuri prezentate. Este important a cunoaște modul de comportare a fiecărui tip pentru a putea descifra trăsăturile diverse ale diverșilor membri ai organizației și a-i trata în mod adecvat. Evident, am mai putea să ne imaginăm și alte tipologii, Edgar H. Schein a formulat<footnote Ibidem, pp. 183-187
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în orice moment în relația dintre manager și fiecare membru al organizației. Și organizația are o serie de așteptări implicite față de angajat. Gradul în care cele două tipuri de așteptări reciproce determină motivația individului și, prin aceasta, modul său de comportare, se poate modifica, fiind necesară o permanentă renegociere a acestui „contract”. Ideile lui Scheim au o aplicabilitate directă și diversă în managementul resurselor umane, de la însuși modul în care proiectăm aceste resurse (paragraful 1.3), la managementul performanței, managementul recompenselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
particular pe baza unei definiții proprii. footnote> nu trebuie confundat cu termenul asemănător din limbajul comun, „model” desemnând „un caz exemplar” care trebuie luat ca expresie a unei situații optime, dezirabile și urmat de noi (a avea ca model de comportare o anumită persoană, a avea ca model de rezolvare a unei probleme, un caz precedent rezolvat pe o cale demnă de urmat etc.). În teoria și practica științifică avem de-a face cu numeroase idei, teze cu valoare metodologică și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Schema 18. Comunicarea între doi factori<footnote Hall, Jay, „Communication revisited”, California Management Preview, vol. 15, no. 3, 1973, p. 3 (a se vedea și Nica, Elvira, op. cit., p. 213). footnote> Zona deschisă (1) este cazul optim când sursa cunoaște comportarea, cerințele, posibilitățile receptorului (în cazul de față ale diferitelor grupuri ale publicului), iar receptorul (publicul) cunoaște cerințele sursei (ale instituțiilor publice), normele și reglementările după care se și conduce și pe care le aplică în relațiile cu oamenii (ca „public
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
trecerii spre noi realități societale, cu noi mecanisme și noi actori sociali”<footnote Nica, Elvira, Strategii și politici de ocupare a forței de muncă în România, 2007, p. 9. footnote>. Strategiile managementului resurselor umane diferă și în raport cu tipul lor de comportare pe piață, promovându-se tot mai mult strategii de alianțe, de rețele de cooperare eterogenă etc. Conținutul strategiilor din domeniul resurselor umane. Conținutul strategiei în managementul resurselor umane depinde, așa cum am menționat, de viziunea generală asupra activității unei organizații și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
conform organigramei, la structuri flexibile în care posturile se determină prin negociere). În raport cu rolul oferit omului, strategia managementului resurselor umane este de tip tehnocentric sau antropocentric (în care rolul principal este pus pe seama tehnologiei sau al omului). În raport cu modul de comportare a managerului, distingem tipul de strategii în care conducerea este bazată pe sarcină și cea bazată pe om (schema 24). Schema 24. Grila managerială<footnote Blake, Robert R. și Monton,Jane, (a se vedea Steers, Richard M., op. cit., p. 631
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cazul în care se constată că o serie de caracteristici lipsesc (în grade diferite) se vor lua măsurile necesare asigurării lor (tabelul 6). Tabelul 6 Caracteristicile postului în diferite tipuri de management Caracteristica Managementul taylorist Competențe negociate Organizații intensiv cognitive comportare disciplină inițiativă creativitate abilitate preponderent efort fizic preponderent efort mental efort mental de tip cognitiv experiență experiență a sarcinii la locul de muncă experiență de negociere experiență de puneri și rezolvări de probleme responsabilitate față de echipament față de sarcină față de alții
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluarea măsurilor pe care administrația publică ar trebui să le ia și ar avea capacitatea în raport cu ceea ce practic ea realizează (diagnoza „internă”), pe de o parte, și evaluarea a ceea ce publicul dorește de la administrația publică și oferă acesteia (plata impozitelor, comportare, informare etc.) diagnoza „externă”. Situația ne arată gradul de adecvare și de „decalaj” între ceea ce trebuie și se poate realiza și ceea ce se realizează (prin public). Pornind de la aceste considerente (de ordin teoretico-metodologic) vom prezenta câteva aspecte generale privind o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de control tehnic al calității și asigurarea funcționarii acestora, pe activități, în toate fazele de realizare a produselor; ... g) sistarea fabricației de produse în cazul în care se constată abateri de la tehnologiile de execuție; ... h) urmărirea sistematică a modului de comportare în exploatare a produselor și stabilirea măsurilor pentru ridicarea nivelului calitativ a acestora; ... i) organizarea perfecționării pregătirii profesionale a personalului de execuție și de control al calității, instruirea și verificarea periodica a cunoștințelor acestuia; ... j) asigurarea respectării stricte a prețurilor
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
unitățile producătoare în condiții care să asigure realizarea produselor la nivelul calitativ prevăzut în documentații; ... g) elaborarea și realizarea programelor de școlarizare a forței de muncă și de perfecționare continuă a pregătirii profesionale a întregului personal muncitor; ... h) organizarea urmăririi comportării în exploatare a produselor și luarea măsurilor de îmbunătățire a calității acestora; ... i) sistarea fabricației produselor în cazul în care acestea nu întrunesc parametrii tehnico-economici prevăzuți în documentațiile aprobate conform legii. ... Articolul 21 Consiliile de conducere ale ministerelor și celorlalte
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]