10,974 matches
-
deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba de Concerul în la minor, care va deveni
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba de Concerul în la minor, care va deveni mai târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-o formă care exprimă evoluția sistemului metafizic, de la stadiul inițial, prin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică al Bibliotecii
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul Muzicieni români, Cuclin a transformat concertul în Simfonia XV în 1954. Ce l-a determinat pe Cuclin să reconsidere concertul? După ciclul primelor paisprezece simfonii, descris de el însuși în Mes symphonies, compozitorul inserează această simfonie concertantă, scriind apoi încă patru lucrări din același gen, printre care Simfonia nr. 17, închinată memoriei lui Bach, ca o revalorizare a formelor preclasice pe care le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
e uzată - abuzată - necugetat.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, p 92-93 footnote> Cele trei concerte pentru vioară ilustrează evoluția reflecției cucliniene asupra acestui gen: de la etalarea virtuozității și expresivității solistului la cea de imagine a dinamismului uman (caracteristic concepției compozitorului asupra sonatei), interpretat ca o mișcare funcțională de desprindere, apoi de reatașare, ca o sensibilă față de tonica sistemului originar - un răspuns, prin creație, la gestul creator al lumii.
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Suita documentelor se deschide cu scrisoarea autografă a lui George Ștephănescu, ce ne-a semnalat-o regretatul muzeograf al Teatrului Național, George Franga, prin care fondatorul Operei Române confirmă profesionalismul muzical al lui Caragiale. „Pe lângă darul de a scrie - mărturisea compozitorul în 1901 - D-ta mai ai si darul foarte rar, de a înțelege celelalte arte mai bine decât mulți specialiști” (sublinierile aparțin lui George Ștephănescu). Argumentele decisive sunt însă admirabil susținute de fiica scriitorului, Ecaterina Logadi, prin epistola ce mi-
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Studiul violoncelului (1956), profesorul Dimitrie G. Dinicu (1898 - 1964) lucra intens la câteva Contribuții la arta interpretării muzicale ce se doreau un corolar la procesul de tălmăcire al actului creator. Schița acestui text a circulat pe la o serie de mari compozitori și profesori de la Conservator, în speranța obținerii unui verdict de tipar. Așa s-a născut eseul inedit al pianistei Cella Delavrancea (1954), pe care maestrul Dimitrie Dinicu mi l-a încredințat să-l lecturez într-o formă dactilografiată, când eram
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
tine, armoniile nepieritoare care ne apropie de Dumnezeu” (27 august 1955). Cele patru scrisori ale profesoarei Cella Delavrancea către discipola sa, se constituie în documente de siflet peste timp, devenind modele de învățământ artistic pentru dascălii contemporani. Autor: George Ștephănescu Compozitor Destinatar: I.L. Caragiale Locul și data: București, 24 februarie 1901 Limba română Scrisoare autografă, în cerneală Colecția Viorel Cosma (copie) Iubite prietene Dupe triumful de aseară, triumf bine meritat și care te-a răzbunat de multe nedreptăți, dămi (sic!) voie
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
ascultă tata - dar dintr’o dată îi auzeam vocea protestatară din camera de alături: „N’auzi că e fals! E „do” natural, - de ce schimbi tonul?!” Cunoștea perfect intervalele și toate tonurile cu legile lor. Simțea perfect toate stilurile proprii fie cărui compozitor. Într’o zi, persecutat de un pasaj care nu și amintea de unde aparține, i-a scris în grabă prietenului de la Leipzig, Paul Zarifopol, notând acel pasaj și rugându-l să-i răspundă în grabă dacă aparține altcuiva decât lui Haendel
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
tainice ale geniului, desleagă vibrația sonoră, o înalță din noaptea tăcerii, și-i dă drumul în zona de lumină a inteligenții, unde se va echilibra prin logica expresiei și se va împlini în forma ei cea mai justă. La nici un compozitor nu se adeverește acest proces de elaborare ca la Beethoven, iar transfigurarea la care ajunge nu ascunde primul impuls pornit din sensație și stârnit din contemplarea îndelungată a Naturii. De aceea rămân operele sale fragede ca o prezență și impunătoare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
nu dăinuiește, vie, printre secole. Într’o conferință despre Chopin, vrând să caracterizez arta acestui geniu, am spus că „Stilul extrage esența durabilului în expresia unei rase și o conformează ritmului unei epoci”. Acest aforism se aplică la toți marii compozitori. Toți au trăit istoric epoca lor, toți au fost exponenții sociali ai timpului lor, toți s’au adăpat la izvoarele cântecelor populare din țara lor. Dintre artele minore, meseria de interpret muzical este cea mai grea. Nefiind încadrată în cuvinte
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
sine deplină, să adune argumentele muzicale într’un avânt a cărui pulsație se naște în el, dar fără știința lui, dintr’o transă a clipei care desleagă tehnica de judecată și o supune unei vibrații în care tremură chiar sufletul compozitorului. Pentru ca să se realizeze această minunată comuniune, trebue să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală. Prin urmare să-și fi închipuit atmosfera momentului de creație și evenimentele din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
unei vibrații în care tremură chiar sufletul compozitorului. Pentru ca să se realizeze această minunată comuniune, trebue să fi reflectat mult asupra cauzei care a determinat expresia muzicală. Prin urmare să-și fi închipuit atmosfera momentului de creație și evenimentele din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui. Chopin scria unui prieten: „Prefer să-mi scriu în muzică toate sensațiile, decât să fiu mistuit de ele”. Amestecul unui impuls frenetic cu imagini coborâte în suflet formează baza dispozițiunii lirice în spiritul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
fusese cel bun. În mai toate sonatele lui Beethoven prindem firul fanteziei creatoare, dela strigătele primăverii atât de plastic sonorizate în opus 31, Nr. 3, până la cutremurul cataclismal al Appassionatei și măreția opusului 111. Acest drum pe care-l face compozitorul din tehnicile unghere ale sufletului până la exteriorizarea expresiei, interpretul îl va face deandoaselea, întorcându-se dela textul dat, la misteriosul argument creator. Deaceea un profesor trebue să încerce să desvolte imaginația elevului pentru ca interpretarea lui să nu fie o problemă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
stilului autorului, să învețe să închipuie în mod viu, intențiile expresiilor muzicale, să fie bine cântărită pretenția subiectivă a elevului ca niciodată să nu-i treacă prin minte c’ar avea dreptul să modeleze o bucată în afară de indicațiile scrise de compozitor. Toți autorii au precizat minuțios voința lor. Interpretul ideal respectă, în toate nuanțele, textul muzical. Elevul trebue să se afirme, în primul rând, printr’o supunere absolută față de cerințele autorului. Numai astfel încadrat va putea să dea drumul la imaginație
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de o viață în practică muzicală neîntreruptă și totodată drept prestigioasă împlinire a vocației sale de mentor al tinerei generații. Bine gândită, judicios pusă în pagină printr-o exprimare elevată, dar
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
care îmi fac cele mai măgulitoare complimente privitoare la concertul meu. Printre altele, o bătrână principesă îmi declară categoric că sunt cea mai mare pianistă a lumei. Tot atunci cunosc și pe d-na Grabsky, soția cunoscutului ministru polonez. Fratele compozitorului Brzezinsky, care mi-a prezentat toată lumea aceasta simandicoasă și care pare a avea o situație mare în Varșovia, mă invită acasă la dejun, unde cunosc și pe soția sa, o doamnă fină și bine crescută. Cât pe aci să fac
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Grotrian-Steinweg. Un domn, Hensgen, bun muzician, azi organistul bisericii Sf. Cruci de la Postdamm, îmi fu de mare folos pentru aranjament și presă. În seara concertului principalii reprezentanți ai presei asistaseră la recital și fură plini de entuziasm. Bunul meu prieten compozitorul Brzezinsky, acum consul al Poloniei la Breslau, veni expres să mă audă, mai ales că în program figura și Preludiu și Fuga mie dedicată de dânsul și care obținuse premiul Chopin. După mulți ani ne revedem iarăși, nu fără emoție
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
a marelui dirijor și pianist Hans von Bülow. Plină de încântare veni la mine, după concert, felicitându-mă și spunându-mi că interpretarea clasicilor era întocmai în felul interpretărilor marelui său soț. După concert am luat masa în trei, împreună cu compozitorul Brzezinski la un mare restaurant din Berlin, Rheingold. Pe la orele 12 plecăm spre Oranienburg, mulțumite complet și prietena mea, în fine liniștită și bucuroasă, că a scăpat de trac, luându-ne rămas bun pentru a doua zi de la compozitorul Brzezinsky
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
împreună cu compozitorul Brzezinski la un mare restaurant din Berlin, Rheingold. Pe la orele 12 plecăm spre Oranienburg, mulțumite complet și prietena mea, în fine liniștită și bucuroasă, că a scăpat de trac, luându-ne rămas bun pentru a doua zi de la compozitorul Brzezinsky, care era invitatul nostru la dejun. Acest dejun luă proporții hazlii, deoarece neavând cine să se ocupe de menu, prietena mea fiind toată ziua în laborator, nu putuse să pregătească decât un fel de mâncare (azi ar fi la
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Cu toate acestea buna dispoziție nu lipsi, Brzenzinski se așeză la pian și ne cântă mazurci de Chopin, așa cum numai el știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el, pătruns de ritmurile îndrăcite la pian! Pe urmă își aminti de plecare. Mai avea câteva minute și gara nu era aproape. Plecă cu grabă însoțit de mine, însă uitând
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Ohloff, de la care Trudchen lua lecții regulate de canto. Înaintea războiului era răsfățată la curtea imperială, fiind și femee frumoasă și o adevărată artistă, iar acum trăia împreună cu mama sa, într-un cerc format numai din personalități artistice ca Rezniczek, compozitorul german, născut din mamă româncă, pianistul Schnabel cu soția, Flesch marele violonist și mulți alții. După succesul concertului din Berlin sunt hotărâtă a reveni în toamnă spre a da din nou un concert în metropola Germaniei. Revenind în țară după
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
aștepta îngrijată din cauza orei târzii. Nu ne-am culcat până n-am povestit toate impresiile frumoase culese în acea seară. A doua zi am asistat la premiera unei interesante opere de Hugo Wolf, “Il Corregidor” opera neterminată și isprăvită de compozitorul Falla. Cântărețul Erb a făcut o adevărată creație din rolul Corregidorului, iar orchestra condusă de Bruno Walter era la înălțime. Tot în Deutsches Opernhaus am mai auzit un Meistersinger de Wagner minunat interpretat cu același dirijor. Al doilea concert în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
noastră e în ferestre văzînd automobilul regal staționând la poarta casei mele. Regina Maria (Mignon) a Iugoslaviei, Regina Elisabeta a Greciei, Marele Voievod Mihai, Printul Nicolae si Regele Carol al II-lea Societatea “Muzica” sub conducerea d-lui Simion Nicolescu compozitor, organizează un concert unic în felul său, rugându-mă să-i dau concursul meu cu următorul program: Concert în do minor p. pian și orchestră de Mozart, Concert p. 2 piane în mi bemol Mozart, Concertele p.3 și 4
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
la Ateneul Român. În trei săptămâni această rapsodie fu învățată pe dinafară spre uimirea și bucuria lui O. Beu, care deveni cel mai asiduu vizitator al casei noastre. Între timp îmi adusese minunatele jocuri românești de pe Mureș de Z. Kodály, compozitor de frunte maghiar. Și pe acestea, cu toată dificultatea inabordabilă, le-am pregătit în cel mai scurt timp și le-am așezat în memorabilul program din 17 decembrie 1931. Toate ziarele din lume și mai ales cele din țară scriu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]