1,949 matches
-
a interlocutorului la contextul comunicativ și la locutor, inclusiv prin prisma relației cu acesta și a finalităților urmărite prin implicarea în situația de comunicare respectivă; actualizarea diferitelor tehnici verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, utile în decodarea optimă a actului comunicativ al locutorului; oferirea de feedback (vezi supra multiplele modalități în care poate face acest lucru, de exemplu, un ascultător activ). Important este, finalmente, câștigul pe care îl poate aduce pentru interlocutor plasarea sa în oricare dintre situațiile de comunicare invocate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplu, un ascultător activ). Important este, finalmente, câștigul pe care îl poate aduce pentru interlocutor plasarea sa în oricare dintre situațiile de comunicare invocate anterior, inclusiv din perspectiva îmbogățirii experienței ca locutor având în vedere caracterul dinamic al oricărui schimb comunicativ, jocul rolurilor, jocul instanțelor comunicative. * * * Sintetizând cele prezentate supra, poate fi utilă pentru orice locutor/interlocutor în încercarea de optimizare a spectacolului comunicării de orice tip parcurgerea creativă a propunerilor de tehnici vizând formarea și dezvoltarea limbajului teatral din Tabelul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este, finalmente, câștigul pe care îl poate aduce pentru interlocutor plasarea sa în oricare dintre situațiile de comunicare invocate anterior, inclusiv din perspectiva îmbogățirii experienței ca locutor având în vedere caracterul dinamic al oricărui schimb comunicativ, jocul rolurilor, jocul instanțelor comunicative. * * * Sintetizând cele prezentate supra, poate fi utilă pentru orice locutor/interlocutor în încercarea de optimizare a spectacolului comunicării de orice tip parcurgerea creativă a propunerilor de tehnici vizând formarea și dezvoltarea limbajului teatral din Tabelul nr. 14. Tabelul nr. 14
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pregătirii pentru comunicare și a spectacolului comunicării, în general... O invitație de a transforma post-discursul sau post-incursiunea în spectacol(ul) comunicării în premise pentru noi și noi dezvoltări în planul relaționării (artistice sau non-artistice) cu potențiali locutori/interlocutori, în contexte comunicative dintre cele mai diverse... Bibliografie selectivă Abric, J.-C. (2002). Psihologia comunicării: teorii și metode. Traducere de Luminița și Florin Botoșineanu. Iași: Polirom. Academia Română. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan Al. Rosetti" (2005). Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul. București
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Artes". Turchet, P. (2005). Sinergologia: de la limbajul trupului la arta de a citi gândurile celuilalt. Traducere de Luminița Botoșineanu și Florin Botoșineanu. Iași: Polirom. Țuțea, P. (1993). Lumea ca teatru. Teatrul seminar. București: Editura Vestala. Vasilescu, A. (2007). Negocierea rolurilor comunicative prin intermediul semnalelor de recepție ("back channels"). O perspectivă (inter)culturală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (15-43). București: Editura Universității din București. Vasilescu, A. (2010). Distribuția contribuțiilor conversaționale în cultura română. In Ionescu-Ruxăndoiu, L.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tipuri și trăsăturile acestora (accesibilitate, mobilitate pentru utilizatori, personalizare, socializare etc. Agarwal, 2011; Watermeyer, 2010; Dalsgaard & Paulsen, 2009; Dalsgaard, 2008 etc.). 8 Pentru principiile și funcțiile comunicării, vezi și Puiu, 2001, pp. 22-24. 9 Pentru nuanțări și exemplificări ale ritualurilor comunicative raportate la diferite tipuri de context, vezi Hobjilă, 2008a. 10 Vezi, de exemplu, pentru contactul interpersonal, funcții precum: a iniția (o interacțiune, o temă de discuție...); a intensifica o anumită relație/legătură de ordin interpersonal; a reduce rezistența, revolta, opoziția
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și ce pot aștepta la rândul lor de la el. Înarmați cu aceste informații, ceilalți vor ști cum să acționeze pentru a provoca răspunsul pe care îl doresc de la el" (Goffman, 2003, p. 29). 15 În asociere cu variabilele interpersonale, comportamentul comunicativ presupune și: (a) o anumită manieră de raportare la interlocutor și la ceea ce-l caracterizează pe acesta, în condițiile în care "fiecare partener într-o relație are un sistem propriu de semnificații (o "personalitate", valori, opinii, atitudini) și o cunoaștere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al românilor, vezi lucrarea Andrei Vasilescu (2010) în care autoarea punctează, ca particularități ale acestui stil de comunicare (versus cel al altor popoare): "elaborarea discursului pe baza unor strategii ale implicitului, rolul crescut al elementelor nonverbale în comunicare, exteriorizarea anxietății comunicative prin exprimarea adesea conflictuală a emoțiilor negative, tendința spontană de constituire a unor ierarhii în discurs în baza statutului atribuit interlocutorilor, activitate susținută de negocierea imaginii publice prin strategii duale ale politeții pozitive și negative" (Vasilescu, 2010, p. 177). Autoarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la "statutul ingroup/outgroup al interactanților" (Vasilescu, 2010, p. 178); astfel, interlocutorii incluși în categoria "străini"/inamici sunt mai degrabă excluși dintr-o situație de comunicare (sau ignorați), față de cei considerați nesau "mai puțin cunoscuți" se manifestă, în general, deschidere comunicativă, iar cunoscuții/prietenii au un grad mare de libertate în negocierea (sau acceptarea) dreptului la cuvânt (Vasilescu, 2010, pp. 178-189). 20 "Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte, reacții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pozitive care sunt însușite de copii prin exercițiu devenind părți integrante a personalității lor sub forma trăsăturilor, atitudinilor, credințelor si valorilor personale ce vor forma identitatea psihologica și socială a viitorului adult. Pornind de la interpretarea relației logoped-logopat ca o relație comunicativă de tipul emitator-receptor, este posibil ca mesajele psihoterapeutice transmise să fie respinse sau receptate secvențial dacă sursa/emițatorul nu inspiră încredere, căldura, siguranța, iar canalul de comunicare, respectiv metodele psihoterapeutice, educaționale și didactice să apăra ca inadecvate, chiar inutile. Este
Rolul psihoterapiei ?n corectarea tulbur?rilor de limbaj by Valentin Daminescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84064_a_85389]
-
devenit idolul a milioane de fani. Propun în acest text o lectură în cheie mitologică a celebrului personaj. În mod cert, Michael Jackson a fost o personalitate unică, puternică și controversată. A fost deopotrivă fascinant și respingător, deschis și misterios, comunicativ și discret. Omul electriza milioane de fani, dar era "bolnăvicios, fragil, vulnerabil". A fost o apariție stranie, "nici bărbat, nici femeie, nici copil, nici adult, nici negru, nici alb, la limită, cum ar spune basmul românesc, și om și ne-
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ar putea să-l imite. Dimineața, dacă mă-ntâlnesc cu el în lift, cu vântul bucurii, rostit de Paul, îmi dă energie pentru toată ziua. Roxana e mai tăcută. Uneori zâmbește discret și pare că ar vrea să devină mai comunicativă. De câteva ori am surprins-o legând niște fraze lungi, care s-au transformat într-o poveste fără ca ea să bage de seamă. Sunt cu Paul, Roxana și Mara, la casa de la țară a unui prieten de-al lor. Nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și dezvoltarea flexibilității gândirii, a capacitații lor de a aplica diverse cunoștințe în practică. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică și asigură formarea sistematică și progresivă a unei culturi comunicative necesare elevului în învățare, pentru interrelaționarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare în învățare, pentru învățarea permanentă. Realizarea obiectivelor de ordin informativ și mai ales a celor de ordin formativ, în cadrul procesului de învățământ, presupune, printre alte
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
a se comporta, a relaționa factori ce duc în final la formarea personalității elevilor. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică și progresivă a unei culturi comunicative necesară elevului în învățare, pentru interrelaționarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare de învățământ. De exempu la religie conținiturile care asigură conexiunea interdisciplinară sunt numeroase: pildele, poezii religioase proverbe, legende, lecturi morale. Acestea au ca activități de
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
exclusivă de către elevi a fost intermediată direct de către un reprezentant din cele două grupe, profesorii devenind parte integrată între membrii grupurilor. Prin reducerea rolului pasiv al elevilor și stabilirea jocului de rol al fiecăruia, s-a urmarit crearea de atitudini comunicative la elevi, responsabilizarea acestora pentru fiecare gest și cuvânt rostit, completarea personalității creative a fiecăruia. în final, minimul de cunoștințe cu caracter unitar în cazul temei studiate a fost atins, chiar dacă la nivel individual elevii au contribuit cu informații secvențiale
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
forța pe care o are cuvântul său asupra celuilalt... cea mai prețioasă șansă de a ne păstra ființa spirituală în contextul istoric actual o reprezintă limba maternă...Într-o epocă a uniformizării și a unei excesive tehnicizări, pregătirea lingvistică și comunicativă reprezintă șansa pe care profesorul cel de limba și literatura română, în special o poate da tânărului, de a-și reconsidera atitudinea față de cuvânt și față de „virtuțile demiurgice” ale acestuia, față de comunicarea reală ca alternativă la cea virtuală. Pe de
CATEDRA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1832]
-
o șansă acordată gândirii creative, performanței și afirmării în condițiile unei competiții autentice. Asumându-și de-a lungul anilor această „misiune”, membrii catedrei de limba și literatura română, au găsit calea optimă de a le asigura elevilor nu doar competențe comunicative de bază, ci, dincolo de munca de la catedră, numeroase contexte care să le permită manifestarea creativității, a imaginației și a spiritului critic. Priceperea și abnegația dascălilor, efortul continuu al acestora s-au concretizat în rezultate meritorii atât la examenele naționale, cât
CATEDRA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1832]
-
se grăbea să-mi răspundă. Doar târziu, ca student poate, și apoi până la moarte, am putut s-o sărut în voie, fără ca ea în schimb să simtă un reciproc îndemn, deși nu era o ființă rece, distantă și rigidă, ci comunicativă și prietenoasă, o soție și o mamă sensibilă și extrem de devotată.“ Reținerea afectivă a mamei îi dă copilului un sentiment dramatic de nesiguranță, care va persista apoi, în mod obscur, și în psihicul său deplin conturat, tânărul Negoițescu fiind torturat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu se grăbea să-mi răspundă. Doar târziu, ca student poate, și apoi până la moarte, am putut s-o sărut în voie, fără ca ea în schimb să simtă un reciproc îndemn, deși nu era o ființă rece, distantă, rigidă, ci comunicativă și prietenoasă, o soție și o mamă sensibilă și extrem de devotată, făcându-și din inimă datoria. Îmi sărutam, în schimb, cu foc mătușile amuzate. Oricât îmi era de dragă, știindu-mă și de ea răsfățat, nu-mi plăcea ca tanti
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
contemporane abordate de mine (poate Cezar Petrescu, poate altcineva) și cum experiența mea cuviincioasă era cvasinulă, nu izbuteam să imaginez altă pereche de eroi decât tinerii căsătoriți din familia noastră, unchiul meu Coriolan, model de eleganță pentru mine, și drăgălașa, comunicativa lui soție, Noruca. Ei îi găsisem alt nume, dar lui i-l lăsasem pe cel de Coriolan, neputând găsi ceva mai frumos. Imaginația literară îmi era total nerodnică, probabil din cauză că, în general, imaginația mea era absorbită în domeniul sexual experimental
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se întorsese în țară și poate că tot în surghiun se afla și el la Aiud, dar din cealaltă tabără extremistă. Legionar era și prozelitul lui, înaltul, bucălatul și părosul, preocupatul dascăl de filosofie, nu atât de simpatic și de comunicativ ca celălalt, deși am impresia că politică și idei am discutat îndeosebi cu dânsul. Legionar era și profesorul de religie, tânăr ca și comilitonii lui, scund și prietenos, atribuind „vastele“ mele cunoștințe împrejurării că mă trăgeam dintr-un venerabil protopop
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
electorat și liderii săi prospectivi, iar jurnaliștii, în loc să o amelioreze, au contribuit la menținerea și amplificarea ei. Așa cum au argumentat Habermas și alți cercetători, unul dintre principalele momente din istoria democrației a fost dezvoltarea unei sfere publice moderne un spațiu comunicativ în care persoanele private se reunesc sub forma unui public, revendicând spațiul discursului public și cerând ca statul sa îi angajeze într-o dezbatere legată de chestiuni de legitimitate politică și interes public (Habermas, 1989/ 2005). Spațiului public habermasian, fondat
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a prefața acest volum. Capitolul 1 Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități Fapt social și politic, parte structurantă a vieții și ordinii sociale și, în același timp, obiect al cunoașterii, fenomenul comunicativ se definește prin trei dimensiuni fundamentale: dimensiunea socială, dimensiunea culturală și dimensiunea politică. Asupra celei de-a treia dimensiuni vom insista în capitolul de față, urmărind criteriile de delimitare a comunicării politice și specificul parametrilor care o circumscriu. Dacă la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și al discursului, ca realizare individuală a vorbirii în texte sau mesaje concrete. Într-o interpretare mai precisă, limbajul se delimitează de limbă, cu care este uneori cvasiechivalent, alteori în opoziție: amândouă desemnează ansambluri semnificante utilizate mai ales în scopuri comunicative"21. "capacitate specifică ființei umane de a comunica prin intermediul unui sistem de semne verbale (limba) antrenând o tehnică corporală complexă și presupunând existența unei funcții simbolice și a centrilor corticali specializați. Utilizarea de către un grup social (sau comunitate lingvistică) a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajul artistic este în esență locul de manifestare a finalităților poetice. Limbajul politic are prin excelență o finalitate pragmatică, vizând persuadarea receptorului, modificarea atitudinii acestuia, iar specificul acestui tip de limbaj este conferit de parametrii situației de comunicare: protagoniști/roluri comunicative, spațiu, timp, finalități, modalități de expresie. Pe lângă criteriul domeniului de cunoaștere în care sunt folosite, limbajele se diferențiază prin: * caracterul monosemic, respectiv polisemic (există în principiu două căi de constituire a semnificației globale: una monosemică, atunci când delimitarea și jocul câmpurilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]