191,608 matches
-
decăderii morale a intelectualității care a pariat pe "progres", pe occidentalizare, pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a fost doar aceea
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
sesizează cu modestie filosofică statutul de parte dintr-un întreg. Ea se consideră o entitate totdeauna complementară, iar acest destin și-l suportă cu seninătate. Poemul se clasicizează chiar în timp ce-l citim. Versul "Ca de propria sa etimologie, un cuvânt" conține o comparație care poate fi citată în manualele școlare. Iar ultimul vers al poemului, " Numai tu, cititor nenăscut, ca un fiu..." este un posibil motto pentru orice volum de poezie și chiar pentru poezie, ca gen. Gloria de a vorbi
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
și în alte spații teatrale și e departe de a fi lipsit de interes. În formula finală am găsit și amprenta prezentului - și nu neapărat unul românesc -, dar și o dimensiune universală, de circulație, pe care tema în sine o conținea. Cu o singură rezervă: dorința exhaustivității tarelor societății! Spațiul de întîlnire a personajelor, predominat feminine, și a poveștilor de iubire obsedante, cu gust amar și prezentare comică este o cafenea amplasată în mare. Iubirea, dragostea și moartea se întîlnesc într-
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
primim și noi o finanțare cât de mică. Cine are bani din sponsorizări private, aceștia nu pot fi decât bani nespălați. Nu ne interesează cum cheltuim banul public, nici publicul, nici piața, facem reviste; suntem ctitori culturali. Revistele altora au conținut de "rahat": cronici, eseuri, interviuri, anchete; le desființăm din postura de administrator al banului public; atâta timp cât avem legea de partea noastră și o operă în spate, ne permitem să nu avem tact, stil, eleganță sau, după caz, bun-simț. Când angajații
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
trăim, câte o imagine ți se blochează pe retină și nu mai scapi de ea. Pentru mine, o astfel de imagine a fost aceea a mamei studentului schilodit de mineri. Imaginea era cu atât mai șocantă cu cât ea îl conținea, în sala de tribunal unde se desfășura, și pe autorul - nu numai moral - al întregii, hidoase, întâmplări, Miron Cozma. Era, ce-i drept, un alt personaj decât cel cu care, în cincisprezece ani de nebunie fesenisto-pesedistă, ne-au obișnuit televiziunile
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
le arunci pe mozaic o bucată de pâine or de mămăligă. Nu! La felul întâi, nenea paznicul sau nenea îngrijitorul de câini le pune-n farfurie un fel de "mărgele" - în fapt niște alimente vitaminizate, mari ca aluna, dar care conțin carne, margarină sau chiar și unt, că și-acela-i hrănitor pentru câini. La felul doi, le pui în altă farfurie lapte praf, dar nu "praf", ci îl prepari cu apă de zici că atunci l-ai muls de la vaca Joiana. După ce
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
-se, loc de echivoc) "desenează", printr-un soi de "frotaj", portretul lui Marcel Raymond, critic și universitar. Erudit, dar nu sec, este, în primul rînd, un iubitor de poezie, de suplețe, de corespondențe. Știe că, servită în porții mici, poezia conține aromele unei întregi istorii de reverie, imposibil de redus la compartimente care să nu comunice între ele. De la Baudelaire și pînă la suprarealiști circulă "flogisticul" aceleiași arderi, într-o ștafetă a recuperărilor prin afinități. Cu Marcel Raymond, critica franceză se
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
ca alte figuri, din muchii și unghiuri, echilibrează perfecta simetrie și perfecta spontaneitate. E, practic, expansiunea unui proiect de autor. De aceea, critica lui Poulet ignoră forma, îndreptîndu-și atenția spre motivațiile "centrului" care a generat-o. Aruncînd coaja, cu tot cu experiențele conținute în ea, refuză, de fapt, imanentismul. Opus va proceda Jean-Pierre Richard, despre care Mircea Martin scrie aproape entuziast. E vorba, de fapt, despre aceeași adecvare foarte fin reglată la felul de-a comenta al autorului comentat. Jean-Pierre Richard obligă, compunînd
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
cu cât acest "personaj profund, spectaculos și, de multe ori, incomod" cum o caracteriza Pavel Șușară, a plecat, de curând, dintre noi. Fără a cuprinde elemente de spectaculoasă noutate, cele două scrisori contribuie la precizarea unor detalii din biografia artistului, conținând totodată indicii prețioase istoricului de artă, în configurarea unui portret interior al acestuia. Nu în ultimul rând "epistolarul" publicat acum, contribuie și la cunoașterea dr. Alexandru A. Sturdza și a Eugeniei Iftodi, fidelă cercetătoare și prietenă a artistului. Cătălin Davidescu
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
frumoase cărți de poezie din România. Nu cred că e vreun poet care să nu-și viseze publicate poemele în eleganța grafică de la Brumar! În fine, volumul lui Radu Andriescu, Punțile Stalinskaya, beneficiază și de grafica lui Dan Ursachi și conține și un ciclu în care cei doi poeți își răspund în e-mail-uri pre versuri tocmite. Nu știu cum se face dar publicarea acum trei ani a antologiei oZone Friendly (Editura T), care își propunea, în câteva cuvinte, scoaterea din anonimat a unor
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
nu suplinește deficitul artistic. Căci, în ciuda demersului poetic (destul de) inteligent construit, tocmai comunicarea suferă: e fragmentară, rebarbativă, nefamiliară și, lipsită de emoție, nu creează empatie cu cititorul. Un fel de bip liric precum un "ultim contrafort al comunicării". Multe poeme conțin fragmente excelente (secvența cu mama din psi este tare de tot) și câteva imagini și metafore scăpate strălucesc în aluviunile textelor delexifiate deși foarte lungi. Respirația acestor momente e însă scurtă. Recuperarea afectului? Radu Andriescu își răspunde singur chiar în
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
sub semnul efemerului, are doar menirea să rotunjească atmosfera plăcută a unei seri petrecute la teatru: distribuția, câteva informații minimale despre piesa jucată, câteva ilustrații, de obicei cam asta este tot. Acesta este însă diferit. Broșura, editată în condiții excelente, conține pe lângă libretul operei (în original și în italiană) ilustrat cu schițe de costume, nu mai puțin de 8 articole - unele adevărate studii ample pe diverse teme legate de semnificațiile filozofice și artistice ale mitului lui Oedip, cu accent, bineînțeles asupra
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
a promiscuității. Un element particular al volumului îl constituie caracterul hibrid, la intersecția dintre proză, subtila biografie, studii culturale și variații pe genul eseului istorico-ideologico-politic, prin care Aldulescu regăsește urmele lui Orwell. Cheia de lectură pe care autorul o propune conține neapărat și o componentă comică. Pentru a înțelege cum se cuvine textul, cititorul trebuie să fie familiar cu realitatea personajului, cu realitatea cartierelor, a vieții ante și post-decembriste, ceea ce face ca un astfel de roman destul de greu traductibil, nu la
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
în afara constrângerilor de natură așa-zis ideologică. Urmărind narațiunea îndeaproape, explicitând-o la tot pasul și expunându-i mesajul fără nici o reținere - totul e susceptibil de a fi concept, simbol, marcă -, ideologia concurează inutil carnația literară a textului. Romanul își conține propria hermeneutică, dar nu prin asimilare, ci prin parazitare. Nimic nu e de povestit, totul e deja de interpretat; lumea există nu pentru a ajunge într-o carte, dar pentru a valida constructul hermeneutic. Substratul ideologic al cărții nu mai
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
Amintirea splendorii ei îmi dă necontenit dorința s-o recitesc". Se pare că "splendoarea" regulii de trei compusă stă și la baza materialului limbii pe care scriitorul îl prelucrează în scopuri vădit estetice. Sorin Alexandrescu observă că frazele lui Mateiu conțin în medie trei propoziții, de regulă atributive. Întregul text este structurat pe ritmuri duale cu puternice tendințe spre ritmul ternar, grupul de trei elemente fiind propriu tuturor procedeelor poetice folosite de autor, indiferent că este vorba de nivelul fonetic, morfologic
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11919_a_13244]
-
prețioasă, figura auctorială. Varietatea modalităților convocate în vederea acestui țel trădează o anume nervozitate explicabilă prin miza mare a țelului, dar poate și - aci atingem deja miezul moral al cărții - printr-o ambiție delicios ținută-n frîu de temperamentul ce-o conține, însă mereu zgîndărită de circumstanțe, silită prin chiar natura lor la o înfățișare mozaicată. Neliniștea sufletească se conjugă cu o neliniște formală. Cu toate că nu ea alcătuiește facultatea de bază a ființei scriitorului ce-și narează viața cu un scrupul nu
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
bunul lor plac ce să declare și ce nu. Iar dacă presa mai amintea unuia sau altuia ce a uitat să menționeze, nu se întîmpla nimic, tocmai din cauză că în vechea variantă nu se stipula în detaliu ce anume trebuie să conțină aceste declarații. Ne-am găsit noi acum să fim mai catolici decît Papa ! exclamă, pe la colțuri, demnitari nemulțumiți că la noi declarațiile de avere vor fi mai detaliate decît în unele țări occidentale. Cum o să dea asta în Europa ? Noi
Exerciții de memorie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11942_a_13267]
-
dialectică. Adică, a afirma ceva, înseamnă a nega tot ce nu este. Să nu arăți cumva ce este un lucru, fără a-l lipsi de toate celelalte posibilități de a fi... Orice teză a ceea ce există la un moment dat, conține în ea, implicit, ceea ce nu există... Să nu afirmi prea răspicat un lucru, că, de fapt, îl negi; după cum, negându-l, îl afirmi cu o vehemență ce nici nu-ți stă în fire... Ce porcărie a mai ieșit până la urmă
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
Tautou), al cărei logodnic, Manech (Gaspard Ulliel) a fost condamnat la moarte pentru automutilare. El și alți patru soldați, vinovați de aceeași crimă, au fost lăsați pe zona de front dintre tranșeele franceze și cele germane. Cu ajutorul unei cutii care conține obiectele și scrisorile celor cinci soldați, Mathilde, convinsă că Manech e în viață, încearcă să-i dea de urmă. Scenariul e bazat pe romanul lui Sebastien Japrisot, un scriitor ale cărui cărți au mai fost ecranizate, una chiar de Costa-Gavras
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
lui Hans (Editura Moldova). Privind și mai în perspectivă, Andrei Bodiu a publicat la finele anului trecut romanul Bulevardul eroilor (Editura Paralela 45), iar Florin Iaru anunță și el un roman, Negru, în colecția Polirom-ului a cărei singură listă mai conține Sexagenara și tânărul, micul roman al Norei Iuga, Exuviile Simonei Popescu, Visul copilului... de Gabriel Chifu sau Caloriferistul și nevasta hermeneutului de Carmen Firan, ultimii doi scriitori, ce-i drept, publicând constant în ultimii ani atât poezie cât și proză
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune există într-un text poetic, Nichita Danilov se arăta preocupat de halucinație ca modalitate de cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad? Cine ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers. Trecem dincolo de lumea perceptibilă. Timpul capătă o altă dimensiune și spațiul o altă configurație". Pierderea contactului cu realul este la Bikinski o obișnuință
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
de munte și de flori de grădină/ și de imagini alb-negru și color/ ale chipului tău fermecător// de sorginte divină fără nici o îndoială/ fără de veste și fără de pricină". Procedeul favorit îl reprezintă o descripție inocent-insidioasă, iluzoriu-plană care sugerează însă tainele conținute în tot ce alcătuiește lumea fenomenală, așadar, o a treia dimensiune a sa. Fizica deschide perspectiva metafizică ascunsă în straturile mai adânci ale trăirii: "pete de culoare se-aprind și se sting dincolo de rîu/ în aerul de deasupra �naltei ierbi
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
ierbi/ sînt văile terasele și colinele unui chip interzis// ora spartă își soarbe clipele dincoace de rîu/ o/ de pripeala din lucruri pe cine faci răspunzător". în fond, aderența la peisaj e aderența la un dincolo de suprafețe, la un orizont conținut în frămîntarea formelor și în jocurile cromatice pe care poetul le consemnează drept aluzii ale unei transcendențe. Platitudinea aparențelor se mistuie în funcția ce-o îndeplinesc, de agent al esențelor. Dar reciclarea înglobează și un impuls purificator. Modestia, simplitatea "omului
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
Cu intuiția ei de poetă, Marta Petreu are ceva în plus față de intervievatorii de profesie. Ea nu se străduiește se pună întrebări insolite sau să se tragă de șireturi cu cei cu care discută. Marta Petreu știe că întrebarea își conține răspunsul. Așa că înainte de a intervieva pe cineva, ea își cunoaște interlocutorul. Nici una dintre întrebările ei nu e pusă la întîmplare. Ea știe ce vrea să stoarcă de la interlocutorii ei. Dar face asta cu o grație care n-o transformă nici
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
în străinătate, prin intermediul traducerilor în diverse limbi), faptul real este un fenomen social frecvent și îngrijorător din actualitatea spaniolă: depopularea și chiar abandonarea completă a zonelor rurale în urma exodului populației la oraș, cu speranța unei vieți mai bune. Dar cartea conține monologul interior al ultimului locuitor, Andrés de Casa Sosas, din Ainielle, un sat părăsit din Pirineii aragonezi. Scriitorul a mărturisit în diverse împrejurări că a avut curiozitatea de a afla ce putea fi în mintea unui posibil ultim locuitor al
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]