342,888 matches
-
formei decît conținutului." Că și cînd aș începe prin a decide stilul în care o să fac viitorul film! Nu, încep prin a defini ceea ce vreau sa spun și, doar după aceea, mă gîndesc la felul în care o voi spune. Conținutul și bugetul hotărăsc stilul filmului meu, si nu invers".(...) Artiștilor nu le plac, bănuiesc, definițiile, pentru că văd în ele un fel de a impune legi și reguli care sfîrșesc invariabil prin a-i încadra într-un spațiu precis, în care
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
pentru prima oară, cîteva expoziții naționale și cel mai consistent segment dAPERTutto au fost așezate în vechile spații ale Arsenalului venețian, într-un ambient fizic și moral cu totul ieșit din comun; deopotrivă prin plastică să nemijlocita și prin imponderabilul conținut psihologic. Dacă prin substanță lor, pavilioanele tradiționale și celelalte spații ale expoziției sînt mai curînd referenți ai istoriei (ai istoriei generale, ai istoriei artei, ai istoriei mentalităților), iar scopul lor nemijlocit este acela de a delimită verosimil contemporaneitatea, prin distribuție
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
iluzia că Arta este un concept transcendent, care umblă pe deasupra vremurilor schimbîndu-și din cînd în cînd doar vesmintele, va avea șocuri greu de amortizat la Veneția. Artă este aici un concept dinamic, ce-și dobîndește nu doar vesmîntul, ci chiar conținutul prin contactul direct cu reprezentarea și este perfect sinonim cu alte concepte, cum ar fi: denunț, atitudine, angajare morală sau activism social. Sfîrșitul de secol, ca, de altfel, și începutul lui, trăiește alert și ultimativ și operează schimbări fundamentale atît
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
încurcături sînt în primul rînd un exercițiu de pronunție e însă ușor idealizata: în foarte multe cazuri, jocul e doar o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
Gheorghe Grigurcu (Urmare din nr. trecut) Olimpiu Nusfelean e un solitar care transformă proza cotidianului într-o lirica neoromantica, ce nu ocolește procedeele antipoeziei: "Carte tristă de versuri/ în vitrina economiei de piață -/ în frigul lumii conținutul tău/ devine o simplă coperta.// Suflîndu-si nasul, vînzătoarea te îmbie/ alături de o cutie cu praline./ Absența se cuibărește otrăvita/ în palmă nopții, în irisul luminii.// Aștepți tăcută; unde e poetul?/ Între stele și el a fost așezat/ un vitraliu înfricoșat
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
Declarația cu pricina, și atunci înseamnă că e o simplă marionetă în mîna unor forțe obscure, fie a citit-o, și atunci e un provocator josnic. Cum altfel să definești pe cineva care, din interese personale, răstălmăcește cu atîta rea-voință conținutul unui înscris despre care nu se știa decît că ar putea fi proiectul unei scrisori menite să marcheze aniversarea a zece ani de la Declarația de la Budapesta? Cum își permite un șef de stat, fără a face o analiză cît de
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
în adîncuri/ doar aici flăcările rănesc/ ling și scurma un ținut al fărădelegilor/ se dezagreghează concluzii/ trec în catastife legi nerespectate/ din cauza căldurii facerea geme/ nici un embrion nu răsare/ doar tendoane vechi și ispite/ minereuri tandre se desprind/ dintr-un conținut ce nu tinde/ spre ceva anume, ci spre destrămare: (Stele amare). Un pesimism futurologic prelungește infernalul "peste miliarde de ani", cînd "în locul acesta unde scriu/ va fi o nebuloasa/ o stafie poate/ un mormoloc/ o gaură neagră o cometă/ alergînd
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh. Tohăneanu se chema Creșterea limbii românești. Cele vreo optzeci de texte astfel scrise formează conținutul volumului recent. Editură Timpul a reînnoit, cum s-ar zice, ocazia. Anul trecut, comentînd "bătălia" din jurul lui Eminescu provocată de cîteva comentarii din Dilemă și România literară, îmi exprimăm convingerea că nu-l sărbătorim că lumea pe poet doar prin
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
au bucurat de spații muzeale greu accesibile, inclusiv de acelea ale Muzeului Național de Artă. Exemplul lui Emil Ciocoiu, rezident în Germania, este unul pe cît de convingător, pe atît de jenant. Alături de artiștii deja amintiți, un loc special prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc și prin implicarea directă în dinamică acestuia, îl are pictorul George Tzipoia, stabilit de șaptesprezece ani în Elveția, la Geneva. El a revenit în România de nenumărate ori după 1989, atît pentru a se
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
mod firesc, după citirea unor asemenea lucrări (ai căror autori, fatalmente, nu au ajuns studenți) trebuie să ne uităm și către manualele acelor ani"; "cu asemenea probleme se confruntă profesionistul și cînd i se cere să explice concepte al căror conținut semantic este fatalmente vag". Suficient de complex din punct de vedere semantic și stilistic (presupunînd oare și o autoironică aluzie la toposul mioritic?), fatalmente poate candida, cel puțin în anumite registre ale limbii, la statutul unui cuvînt la modă.
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
pretenția țărăniștilor de a folosi și azi un limbaj ce-și va fi având șarmul și eficiența pe vremea lui Maniu și Mihalache, un limbaj contemporan cu sămănătorismul și păsunismul, începe să irite. Nu numai prin formă, ci și prin conținut: e destul să pui alături de cuvântul "fruntaș" (adevărată marota a țărăniștilor!) nume precum Diaconescu, Galbeni, Lupu, Tepelea, Dejeu - ca să nu mai vorbesc de Opriș ori Vasile - pentru că efectul comic să se stârnească de la sine. La așa partid, așa "fruntași"! Nu
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
sine, de sinteză a modernismului, o putem considera, practic, sub unghiul ultimelor (?) consecințe ale acestuia. Modernismul a însemnat libertate, libertatea poeziei de a fi ea însăși. De-a se întemeia exclusiv pe șine, iar nu pe un mesaj, pe un "conținut" exterior ce ar trebui slujit, disponibilă unor experiențe de program sau (și) formale, care să-i tatoneze cu temeritate limitele, precum dadaismul, suprarealismul lettrismul etc. Dar contrariile se atrag. "Excesul" de libertate duce la un soi de spaimă de libertate
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
transcende în spațiul misterios al poeziei. În viziunea lui Dodds, pentru antici individul conta mai puțin ca entitate decît ca instrument al "inspirației", al suflului dăruit de muze. În cadrul poeticii moderne, C. Abălută se supune ritualului ei specific. Șovăind asupra "conținutului" personal, se plasează sub semnul condițiilor acute ale poeziei care se răsfrîng în ființă să existențiala, si anume distanțarea, riscul, reificarea, hazardul: "pe scurtătură acestei zile/ pe străzile ce duc în altă parte/ sînt oare același om care pînă mai
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
de Suceava". În ciuda formelor variate de relief, înfățișarea "Continentului" e sobra, aproape monotona, cele 120 de pagini fiind machetate invariabil pe două coloane, cu același corp de litera și aproape fără ilustrații. Dar austeritatea prezentării grafice e compensata de calitatea conținutului care, prin selecția autorilor, subiecte și stil, amintește oarecum de ceea ce era odată Secolul 20. În Editorial, Constantin Pricop (care și-a rezervat și paginile de cronică literară și e prezent și în secțiunea Repere teoretice cu un lung fragment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
vedere, mult deosebită de orice demers omagial așa cum apar nenumărate în urbea în care scriitorul și-a petrecut ultima parte a vieții. Deși cartea a apărut la sfîrșitul anului trecut, ecourile au întîrziat să apară și asta din motive exterioare conținutului cărții, care este, după cum voi încerca să demonstrez în continuare, unul cu adevărat spectaculos. Cauzele discreției nemeritate sînt cel puțin trei. În primul rînd o autoare tînără, cu un nume încă fără sonoritate proprie. Apoi o editură craioveană mai puțin
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
Radu Dumitriu și fundația ,,Ion Dumitriu," spre a rememora acel eveniment, au organizat în același spațiu cea de-a doua expoziție postumă a pictorului. Dincolo de circumstanțele omagiale și de încărcătura emoțională care însoțesc orice moment evocator, actuala expoziție are, prin conținutul ei, o semnificație specială în lungul șir al expozițiilor lui Dumitriu, iar prin raportare strictă la expoziția de acum doi ani, valoarea unui element de echilibru și de contrapondere într-o construcție simetrică. Mai exact, în intervalul dintre cele două
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
continuă. Conștiința acută a morții îl va fi făcut să persevereze în insuportabil, să trăiască într-o exacerbare și trepidație nervoasă continuă, lăsând impresia că și-a legat direct poezia de artere, de viscere, de senzorii trupului. De aici, tragicul conținut în poemele sale, în ciuda idilismului lor declarat, în ciuda umorului de atâtea ori debordant." Foarte sugestive sunt și fotografiile realizate de Dora Stănescu la lansarea cărții lui Cristian Popescu, Arta Popescu, în 1994, în Piața Universității. Autoarea fotografiilor a știut să
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
descrie după aparența lor, după fizionomia lor. Pe cât de bizar pe atâta de adevărat că - despre ei știu de fapt mai mult decât despre mine însumi. Și atunci mă umplu cu prezența lor. Ei din afara mea pătrund în interiorul meu, devin "conținutul" meu. Toată lumea asta străină este acum singura mea realitate pentru că pare a avea un sens pe când eu, n-am decât un singur rost, acela de a fi. Lumea poate fi privită, eu nu. Ea se mișcă, curge, eu rămân locului
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
Și mai mult chiar - aceste fapte pot fi și ale mele, le pot face și chiar doresc să le pot făptui. De ce? Pentru că altceva n-am de făcut. Sunt de fapt în ceea ce mă privește un nonsens, o voință fără conținut. Pentru a mă amăgi că sunt trebuie să imit pe ceilalți. Să fiu ca ei. Să învăț de la ei chiar și voința, - de a fi cum sunt ei. Astfel viața capătă un conținut și un program!! Verbalizarea Evident, nu poate
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
mă privește un nonsens, o voință fără conținut. Pentru a mă amăgi că sunt trebuie să imit pe ceilalți. Să fiu ca ei. Să învăț de la ei chiar și voința, - de a fi cum sunt ei. Astfel viața capătă un conținut și un program!! Verbalizarea Evident, nu poate exista un singur program pentru toată lumea. Această imposibilitate devine însă o realitate prin faptul acceptării ei, necondiționate. Adică cum se petrece asta? Prin forța cuvintelor, noțiunilor... Ele se instalează în spațiul interior pe
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
moldo-ucrainiene însărcinată a îndepărta victima de la postul parcă gata apucat? În limbajul acelui partid în sânul căruia dl Iliescu a petrecut cei mai fremătători, mai frumoși, mai fructuoși ani ai vieții, mai deslușim expresiile, a lichida, a elimina, cu același conținut. Dacă, bunăoară, Kamenev, Zinoviev, Buharin s-ar fi îndepărtat singuri și la timp, nu i-ar mai fi îndepărtat alții, la modul știut. La noi chiar, care adoptasem din zbor aceste moravuri, un secretar general de partid, Foriș, a sfârșit
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
Mimetismul de care ne dovedim capabili este, uneori, năucitor. Nu vreau să spun că ar trebui neapărat să avem propriile noastre comedii TV de situație, deși nu văd vreun motiv evident pentru care acestea nu pot exista. Ce-i drept, conținutul (dacă se poate întotdeauna vorbi despre un conținut) anumitor talk-showuri are un cert specific național, cu toate conotațiile (inclusiv negative) pe care le presupune termenul. Mi se pare însă de domeniul evidenței faptul că în România nu există o tradiție
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
năucitor. Nu vreau să spun că ar trebui neapărat să avem propriile noastre comedii TV de situație, deși nu văd vreun motiv evident pentru care acestea nu pot exista. Ce-i drept, conținutul (dacă se poate întotdeauna vorbi despre un conținut) anumitor talk-showuri are un cert specific național, cu toate conotațiile (inclusiv negative) pe care le presupune termenul. Mi se pare însă de domeniul evidenței faptul că în România nu există o tradiție culturală echivalentă celei care peste Ocean produce filmulețe
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
încercare metaforică de implicare a lui Dumnezeu în lupta dintre confuzia de valori din cadrul sistemelor sociale. Drumul tezei este însă aleator pentru simplul fapt că experiența se centrează pe valoarea poetică a evenimentului. Originală, proza înregistrează o ușoară scădere de conținut în favoarea formei pentru că pînă la urmă biografia lui Don Juan rămîne fără importanță. Ce-l interesează pe scriitor este doar jocul dintre sintagme prin care personajele pot scăpa de o filosofie parodiindu-se reciproc. Pe dimensiunea cotidianului genialul constă în
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
asistenței captivate cum se produce această țigară de foi exemplară. Ia negresa, muncitoare, despuiată, în soarele cubanez, - ia tutunul, îl plimbă și-l răsucește pe pulpa ei fierbinte, asudată, dezgolită, care sudoare, proletară! atenție! să se știe că intră în conținutul respectiv și, așa tratat, tutunul capătă forma precum și gustul imbatabil al faimoaselor țigări de foi fără concurență în lume. Nu-mi amintesc, exact; și nu aș vrea să exagerez; dar, dacă au fost, nu ar fi rău să spun că
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]