7,702 matches
-
productivitatea fiecărui factor, luat separat sau într-o combinație anume. Munca produce capitalul, dar capitalul e decisiv în producția de bunuri. Dar capitalul nu este considerat de către autorul nostru drept factor de producție, aceștia fiind munca și timpul. În regim concurențial, repartiția e decisă de egalizarea ofertei și cererii pe piața muncii și pe piața capitalurilor. 1.4. Alfred Marshall sau sfîrșitul utilitarismului marginalist Alfred Marshall este cel care introduce un termen ce va face carieră, în special în spațiul anglo-saxon
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ani decît foarte puțin. Plecînd de la analiza psihologică a conceptelor de utilitate și de valoare, ei aplică analiza utilității marginale la studiul prețurilor și al costurilor de producție, al proceselor de repartiție și al alocării resurselor rare, al problemelor economiei concurențiale, al politicilor economice și al relațiilor economice internaționale. Lor le lipsește analiza principiilor unei psihologii utilitariste, neglijează conceptul de dezutilitate ș.a. Bohm-Bawerk îl critică pe Marshall deoarece explica valoarea muncii cu ajutorul principiului producti vității marginale. Metoda marginalistă rămîne pentru austrieci
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ordinea în care ele produc satisfacerea nevoilor, făcînd abstracție de elementul timp. Austriecii utilizează noțiunea de "valoare de schimb subiectivă", ceea ce ne trimite la aprecierile fiecărui subiect economic. În analiza sa privind formarea prețurilor, Bohm-Bawerk pleacă de la o piață strict concurențială, pe care părțile își oferă bunurile pentru schimbul de "valori subiective", exprimate cu ajutorul unor numere alese în mod arbitrar, numere, sau valori numerice mai corect, ce exprimă aprecierile subiective ale actorilor vînzători și cumpărători și care nu reprezintă variabile psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în mod arbitrar, numere, sau valori numerice mai corect, ce exprimă aprecierile subiective ale actorilor vînzători și cumpărători și care nu reprezintă variabile psihologice pure, cum o cere principiul utilității marginale, ci traduc mai curînd rezultatele fixării prețurilor anterioare. Prețurile concurențiale sunt obținute analizînd "comportamentele raționale" ale părților. O contribuție importantă la dezvoltarea Școlii austriece a avut și economistul suedez Knut Wicksel. El a înlocuit expresia "funcție de utilitate marginală", folosită pentru a desemna creșterea utilității totale prin adăugarea unei unități suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe niște creaturi pasive care reacționează mecanic la stimuli exteriori. Aceste doctrine, susține Veblen, au redus toate motivațiile umane la nevoi de cumpărare exprimate în termeni monetari și au dezvol tat o credință într-o credință imuabilă de ordin economic concurențial, chiar dacă acesta nu ar fi decît o etapă a creșterii naturale. Ostilitatea față de această doctrină l-a condus pe Veblen să considere locul special al economiei ca rezultatul unui mod de gîndire depășit. El respinge orice abordare cantitativă a analizei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un mod de viață bazat pe transhumanță în regiuni unde acesta era inexistent. De pildă, azerii reprezintă o populație turcofonă de origine iraniană. Explicația reușitei acestor triburi constă în faptul că modul lor de viață nu a avut un sistem concurențial în mediul autohton. Astfel triburile azere au monopolizat resurse naturale care le-au permis nu doar să supraviețuiască, ci chiar să se dezvolte de-a lungul timpului. În schimb, în partea europeană, din Balcani până în Iberia, a existat o străveche
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
complicate pentru acasă. Sunt unii învățători și profesori care par să testeze cunoștințele părinților, și nu ale copiilor. Așa poate fi anihilat respectul fața de demnitatea persoanei și valori precum onestitatea, tenacitatea și perseverența. Se profilează riscul creării unui mediu concurențial artificial în care părinții și copii sunt tentați să facă orice pentru a fi premianți. Așadar, reformarea școlii trebuie să asigure educarea generațiilor în spiritul cooperării, al consensului și al respectului reciproc. Să începem cu dărâmarea cultului pentru performanță, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
țări nu sunt consideră autorul ciclice și temporare, ci reprezintă "restructurări fundamentale ale sistemului global de afaceri și o repoziționare a componentelor sale cheie. Suntem pe punctul de a ne trezi în fața unui mediu nou de afaceri, cu noi reguli concurențiale de bază, noi condiții de angajare și modele inedite de consum un mediu de afaceri care va redefini linia frontului în domeniul politic, în cel economic și în cel social și va ridica noi provocări în fața națiunilor, a companiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
retragerea durabilă a Uni-unii Europene, redistribuirea sferelor de influență, creșterea rolului hidrocarburilor și apariția unor noi puteri emergente. Toate acestea repre-zintă un mediu plin de oportunități, în care Ru-sia poate participa activ la întocmirea agendei internaționale, o agendă tot mai concurențială. Creșterea prețurilor la hidrocarburi a constituit un element decisiv în renașterea Ru-siei. După anul 1999, creșterea economică medie înregistrată a fost de 6%. Ceea ce a permis noilor țari de la Kremlin să ridice tonul în relațiile externe și să marcheze numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din faza II se definește ca un câmp de simboluri distincte, actorii căutând nu atât să se bucure de o valoare de utilizare, cât să afișeze un rang, să se claseze și să se surclaseze într-o ierarhie de semne concurențiale 1. Din această perspectivă, cursa spre bunurile de piață nu este inepuizabilă decât în măsura în care se sprijină pe lupte simbolice în vederea dobândirii de semne diferențiale. La originea giganticei excrescențe a consumului și a imposibilității de a ajunge la un prag de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu este inepuizabilă decât în măsura în care se sprijină pe lupte simbolice în vederea dobândirii de semne diferențiale. La originea giganticei excrescențe a consumului și a imposibilității de a ajunge la un prag de saturație a nevoilor se află strategiile distinctive și luptele concurențiale dintre clasele sociale 2. De la consumul ostentativ la consumul experiențialtc "De la consumul ostentativ la consumul experiențial" S-o spunem fără înconjur: sociologia care se voia critică s-a dovedit a fi în întârziere cu un război asimilând „efectul Veblen” cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
competiție majoră și care câștigă zilnic tot mai mult teren. Nu văd un termen mai potrivit decât cel de hiperconsum pentru a denumi o epocă în care motorul cheltuielilor nu mai este sfidarea, diferența, confruntările simbolice dintre oameni. Atunci când luptele concurențiale nu mai sunt cheia de boltă a achizițiilor comerciale, începe civilizația de hiperconsum, acest imperiu în care soarele mărfii și al individualismului nu apune niciodată. Miza principală consta odinioară în a fi afiliat la un grup și în a crea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
subiecților. Basculăm în universul hiperconsumului atunci când gustul schimbării este o realitate cu răspândire universală, când dorința de a fi „la modă” trece și dincolo de sfera vestimentară, când patima înnoirii a dobândit un fel de autonomie, împingând în planul secund lupta concurențială pentru statut, rivalitățile mimetice și celelalte manifestări conformiste. De unde și noile funcții subiective ale consumului. Spre deosebire de consumul de modă veche care făcea vizibilă identitatea economică și socială a persoanelor, actele cumpărării în societățile noastre exprimă, înainte de toate, diferențele de vârstă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
-și reînnoiască permanent produsele și serviciile. Cea de-a doua trimite la orânduirea socială democratică bazată pe indivizi egali între ei și pe dreptul lor la fericire. La rădăcina socială a cererii nelimitate de consum se află nu atât luptele concurențiale pentru clasamentul social, cât homo democraticus întors spre sine însuși, liber să se construiască și să se conducă. Tocqueville a arătat cum trebuie legată patima crescândă și universală pentru satisfacții materiale de vârsta egalității: aceasta dă naștere refuzului fatalității apartenenței
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li se cere să se comporte ca niște întreprinderi din sectorul concurențial, până și pensiile sunt încredințate (sau pe cale de a fi) companiilor de asigurări și fondurilor de pensii în numele interesului consumatorilor, utilizatori ai serviciului și pensionari. Un lucru e cert: odată cu dezvoltarea societății de piață, universul clientului sau al utilizatorului serviciului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
emoțional care caută, pe căile cele mai diverse, să se „drogheze”, să-și intensifice raportul cu timpul, să trăiască senzațiile clipei. Trupuri performante și trupuri leneșetc "Trupuri performante și trupuri leneșe" Sportul constituie o altă sferă deosebit de importantă a universului concurențial hipermodern. În prezent, atleții, competițiile sportive, recordurile exprimate în cifre sunt omniprezente în mass-media; tot mai multe sporturi extreme, sporturi bazate pe aventură, performanțe solitare: „extremul” este pe prima pagină a informației: prin sport, faza III apare ca o societate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
legate de reproducerea umană este și mai mult îngreunată de schimbările petrecute în structura socială și de reorganizarea relațiilor de putere existente. După cum s-a arătat mai înainte, statul nu mai funcționează conform logicii keynesiene, ci e condus de rațiunea concurențială. Aceste schimbări au produs o reorganizare fundamentală a însuși aparatului de stat. Departamentele care gestionau chestiunile asociate cu statul providențial al lui Keynes, cum sunt serviciile sociale, de ocupare a forței de muncă sau de sănătate, s-au demonetizat în favoarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
1984, pp. 19-21). Această feminizare a industriilor exportatoare era rezultatul direct al strategiilor de industrializare orientate spre export, iar muncitoarele tinere și necăsătorite, cu un nivel de educație scăzut, erau exploatate agresiv pe piața muncii, pentru a se obține avantaje concurențiale în cadrul diviziunii internaționale a muncii. Femeile erau preferate bărbaților la angajare datorită disponibilității lor de a lucra pentru salarii mai mici (Choxe "Cho", 1993, pp. 96-97) și, într-adevăr, ele lucrau mai multe ore pentru mai puțin de jumătate din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
își are originea în numeroase fabrici. Mai întâi, s-a produs feminizarea industriilor exportatoare. Pentru un regim bazat pe exporturi și sensibil la caracterul fluctuant al pieței internaționale a forței de muncă, acest lucru era necesar pentru a menține avantajul concurențial al Coreei de Sud prin controlul asupra salariilor sau restricționarea sindicalizării. Situația aceasta le-a „semiproletarizat” pe muncitoare, ele devenind mai vulnerabile la schimbările structurale ale economiei mondiale, iar statutul profesional instabil le-a situat la periferia societății (Changxe "Chang", Kyung-Sup, 1995
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
anuală a investițiilor străine directe în România, după anul 1990, a fost determinată de un complex de factori interni și externi economico sociali și politici, care au acționat sub imperativul trecerii României de la economia socialistă centralizată la economia de piață concurențială, liberalizată, al integrării în Uniunea Europeană și în procesul globalizării (Zaman, Vasile, 2005, p. 201). Investițiile străine directe (ISD), ca formă complexă de manifestare a globalizării piețelor externe, constituie o componentă importantă a activităților corporațiilor multinaționale și transnaționale pe plan mondial
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
capital autohton. Potrivit analizelor existente, întreprinderile cu capital străin înregistrează performanțe de productivitate și competitivitate net superioare față de cele autohtone. Acest decalaj de productivitate provine din utilizarea unor metode de organizare și producție, dar și tehnologie superioară, precum și din capacitatea concurențială mai mare. În plus, diferența de mărime avantajează întreprinderile cu ISD de talie mică și mijlocie care, în multe situații, generează concurență loială/neloială întreprinderilor autohtone, aspect care în multe situații este complet neglijat. Productivitatea muncii în perioada de precriză
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ONU, FMI; relații diplomatice cu peste 177 de state; acorduri bilaterale privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor; România oferă facilități deosebite pentru navigația maritimă și fluvială, Constanța fiind cel mai mare port la Marea Neagră; cunoașterea mecanismelor economico-financiare ale pieței concurențiale; țara noastră dispune de o rețea națională de comunicații din fibră optică și echipament digital de mare capacitate; posibilități de cooperare cu firme din alte țări în cadrul sistemelor de lanțuri ale valorilor (value chains) și rețele de afaceri (business networking
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
riguroasă a acestora, privind acordarea de preferințe acelor investitori care au un impact favorabil major pe termenele scurt, mediu și lung asupra economiei românești. În acest sens, milităm pentru ISD complementare cu producția națională și nu pentru investițiile străine directe concurențiale, care subminează și dezavantajează producția românească; elaborarea unor studii de fezabilitate, care să pună accent mai mare pe analiza cost beneficiu la nivel macroeconomic, în ceea ce privește efectele pe termen scurt, mediu și lung ale ISD, avându-se în vedere la calculul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cele În care ambii parteneri se implică În gestionarea societății mixte); gestionarea conflictelor de interese este mai problematică atunci când cooperarea are la bază crearea unei societăți mixte. Într-adevăr, de multe ori, firmele partenere nu renunță la intențiile oportuniste sau concurențiale. În anumite cazuri, cooperarea poate chiar să reprezinte o formă de competiție deghizată, o armă concurențială destinată să atragă partenerul Într-o capcană. Această situație este mai puțin problematică În cazul unei operațiuni de fuziune sau achiziție când, În cazul
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
mai problematică atunci când cooperarea are la bază crearea unei societăți mixte. Într-adevăr, de multe ori, firmele partenere nu renunță la intențiile oportuniste sau concurențiale. În anumite cazuri, cooperarea poate chiar să reprezinte o formă de competiție deghizată, o armă concurențială destinată să atragă partenerul Într-o capcană. Această situație este mai puțin problematică În cazul unei operațiuni de fuziune sau achiziție când, În cazul apariției unor probleme, autoritatea de drept a achizitorului se exercită (Meier și Schier, 2006, p. 13
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]