1,801 matches
-
inițial (124) că insulina poate activa rapid transcripția propriei gene (grație acțiunii sale mitogene). Într-adevăr, Kulkarni și col. (115) au realizat un model interesant de șoarece denumit „BIRKO” („B-cell-specific Insulin Receptor Knockout”), în care, prin tehnica zisă de invalidare condițională, o genă anume poate fi înlăturată specific numai într-un anumit tip de celule; în cazul de față, în celulele β pancreatice. Acești șoareci dezvoltă un defect insulinosecretor de tipul alterării „fazei precoce”, similar celui întâlnit în T2DM uman. Autorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
plămâni, sânge. În literatura de specialitate, este considerat a fi un aminoacid neesențial, pentru că poate fi produs în organism din acidul glutamic (alt aminoacid), dar, datorită efectelor sale Dan Iulian Alexe 20 importante, specialiștii îl consideră a fi un aminoacid condițional esențial, pentru că în perioadele de stres (cum este și efortul aerob specific antrenamentelor de anduranță / rezistență), organismul nu ar face față numai prin sinteza proprie, existând posibilitatea ingerării suplimentelor alimentare care conțin și acest aminoacid. Datorită proprietăților sale, glutamina este
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ipotezei. Din prima categorie fac parte obligativul ca mod al unei propoziții ce trebuie să se întîmple în maniera reprezentărilor colective constrîngătoare (reprezentînd legea societății) și optativul cores-punzînd acțiunilor dorite de personaj. Din cea de-a doua categorie fac parte condiționalul ca mod al implicației dintre două propoziții, astfel încît subiectul celei de-a doua propoziții și cel care pune condiția să fie unul și același personaj și predictivul cu structură similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Din cea de-a doua categorie fac parte condiționalul ca mod al implicației dintre două propoziții, astfel încît subiectul celei de-a doua propoziții și cel care pune condiția să fie unul și același personaj și predictivul cu structură similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice și subiectul celei de-a doua propoziții. Suscitînd atît acceptări entuziaste (adoptarea modelului la studiul Heptameronului Margaretei de Navarra), cît și critici (C. Bremond inter alii privind categoria eterogenă a verbului), acest
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Narațiunea de tip „predictiv“ (de tip „profeție“, cum o numește Tzvetan Todorov), în care axa temporală este orientată spre viitor, apare în secvențe narative inserate în narațiunea anterioară ori simultană. Modurile și timpurile verbale specifice sunt: indicativ viitor/prezumtiv, conjunctiv, condițional cu valoarea viitorului/prezentul oni ric (ca viziune): După vreo zece metri veți merge și mai repede, cuprins de anxietate; nu se zărește ieșirea. Și în sfârșit veți sta pe loc puțin obosit, întro penumbră roșiatică, pătruns de aerul rece
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de dobândire a tehnicii și, implicit, a tacticii. În aceste condiții vom constata diferențe în nivelul de pregătire al subiecților, întrucât diferite sunt și calitățile lor motrice. După Gundlach (citat de Manno, 1996, p. 76), calitățile motrice pot fi: calități condiționale și calități coordinative (de coordonare). Calitățile condiționale sunt determinate de nivelul funcționării aparatelor și sistemelor organismului, precum și de eficiența metabolică. Din această grupă fac parte: calitatea motrică forța, calitatea motrică rezistența, calitatea motrică viteza. Calitățile de coordonare (coordinative) sau de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
tacticii. În aceste condiții vom constata diferențe în nivelul de pregătire al subiecților, întrucât diferite sunt și calitățile lor motrice. După Gundlach (citat de Manno, 1996, p. 76), calitățile motrice pot fi: calități condiționale și calități coordinative (de coordonare). Calitățile condiționale sunt determinate de nivelul funcționării aparatelor și sistemelor organismului, precum și de eficiența metabolică. Din această grupă fac parte: calitatea motrică forța, calitatea motrică rezistența, calitatea motrică viteza. Calitățile de coordonare (coordinative) sau de îndemânare sunt condiționate de capacitatea individului de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de a organiza și ajusta mișcările corpului și/sau segmentelor sale. Constatăm că această calitate este determinată de posibilitatea dirijării și prelucrării tuturor informațiilor provenite de la analizatorii implicați în actul motric voluntar (tactil, chinestezic, vestibular, optic, acustic), contribuind, împreună cu cele condiționale, la manifestarea calităților motrice combinate. Calitățile de coordonare au o valoare deosebită în învățarea și perfecționarea tehnicii. Diferența dintre cele două forme de manifestare a calităților motrice are doar valoare didactică, între ele neexistând frontiere. Într-o altă clasificare (Cârstea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Apariția acestor zone de activitate opusă este foarte importantă, deoarece se delimitează iradierea atât a excitației, cât și a inhibiției, care altfel s-ar răspândi pe toată suprafața scoarței. d. Stingerea - apare în cazul când încetează asocierea (întărirea) dintre excitantul condițional și cel necondițional. Stingerea are un rol deosebit de important (are valoare adaptativă) deoarece permite să se elaboreze reflexe în număr nelimitat, perfect acordate la condițiile mereu schimbătoare ale existenței. La formarea deprinderilor motrice concură componente chinestezice, vestibulare, tactile, vizuale, formându
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cât mai corect și eficient acea mișcare, dar și să identifice rapid situația în care va utiliza mișcarea, precum și momentul acțiunii. Legile (principiile) învățării motrice (după Albu, 1971, p. 151-155) Prin legi ale învățării motrice înțelegem practic acele elemente/factori condiționali fără de care nu se poate realiza învățarea. Acestea sunt: 1. Repetiția 2. Motivarea 3. Transferul 1. Repetiția Repetiția reprezintă factorul esențial în învățarea motrică, permițând manifestarea așa-numitului control chinestezic. În plus, îndeosebi în activitatea sportivă, repetarea unor acțiuni după
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
principii specifice care vor fi realizate în mod progresiv. După Manno (1996, p. 26), obiectivele generale și specifice sunt: educarea calităților volitive; întărirea sănătății și consolidarea unei dezvoltări corporale corecte, ca mijloc de prevenire a accidentelor; dezvoltarea aptitudinilor motrice fundamentale, condiționale și coordinative (calități motrice); perfecționarea abilităților motrice fundamentale; dezvoltarea aptitudinilor motrice specifice, care sunt de cea mai mare importanță pentru sportiv; dobândirea cunoștințelor practice și teoretice care permit evaluarea propriului nivel de antrenament; capacitatea de a realiza, într-o sinteză
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Cu toate acestea, aspectul cel mai important în contextul actual este că toate aceste legi ale naturii conțin, chiar în consecințele lor cele mai îndepărtate, numai o mică parte a cunoștințelor noastre privind lumea neînsuflețită. Toate legile naturii sunt afirmații condiționale care permit predicția unor evenimente viitoare pe baza cunoștințelor din prezent, cu excepția faptului că unele aspecte ale stadiului actual al lumii, practic majoritatea covârșitoare a determinanților stadiului prezent al lumii, sunt irelevante din punctul de vedere al predicției. Irelevanța este
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o situație în care sunt cunoscute toate coordonatele relevante, astfel încât comportamentul mașinii să poată fi prezis. Exemple de asemenea mașini sunt radarele și reactoarele nucleare. Scopul principal al discuției precedente a fost să arătăm că toate legile naturii sunt afirmații condiționale și se referă doar la o foarte mică parte a cunoștințelor noastre despre lume. Astfel, mecanica clasică, prototipul cel mai cunoscut de teorie fizică, dă derivatele secunde ale coordonatelor de poziție ale tuturor corpurilor, pe baza cunoașterii pozițiilor etc. ale
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
corpurilor, pe baza cunoașterii pozițiilor etc. ale acestor copuri. Acest lucru nu oferă nicio informație privind existența, poziția prezentă sau viteza acestor corpuri. De dragul exactității, ar trebui menționat că acum aproape treizeci de ani am descoperit că nici chiar afirmațiile condiționale nu pot fi în întregime precise, că afirmațiile condiționale sunt legi de probabilitate care ne permit doar să facem pariuri inteligente în privința proprietăților viitoare ale lumii neînsuflețite, bazate pe cunoașterea stării actuale. Ele nu ne permit să facem declarații categorice
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Acest lucru nu oferă nicio informație privind existența, poziția prezentă sau viteza acestor corpuri. De dragul exactității, ar trebui menționat că acum aproape treizeci de ani am descoperit că nici chiar afirmațiile condiționale nu pot fi în întregime precise, că afirmațiile condiționale sunt legi de probabilitate care ne permit doar să facem pariuri inteligente în privința proprietăților viitoare ale lumii neînsuflețite, bazate pe cunoașterea stării actuale. Ele nu ne permit să facem declarații categorice, nici măcar declarații categorice condiționate de starea actuală a lumii
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a fizicii, ar trebui să ne aflăm într-o postură mai favorabilă pentru revizuirea rolului matematicii în teoriile fizice. Desigur, folosim într-adevăr matematica în fizica de zi cu zi pentru a evalua rezultatele legilor naturii, pentru a aplica afirmațiile condiționale la condițiile particulare care se întâmplă să predomine sau să ne intereseze. Pentru ca acest lucru să fie posibil, legile naturii trebuie să fie deja formulate în limbaj matematic. Cu toate acestea, rolul de a evalua consecințele teoriilor deja stabilite nu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în privința acestui exemplu: în primul rând, legea în special deoarece în ea apare o a doua derivată este simplă doar pentru matematician, nu și pentru bunul-simț sau pentru mintea neformată matematic a începătorilor; în al doilea rând, este o lege condițională cu un domeniu de aplicare foarte limitat. Ea nu explică nimic despre pământul care atrage pietrele lui Galileo, sau despre forma circulară a orbitei lunare, sau despre planetele sistemului solar. Lăsăm explicarea acestor condiții inițiale în seama geologului și a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru a evita indicarea subiectului nedorit), a formelor necategorice ale actelor de vorbire, pe întrebuințarea frecvență a modurilor condițional, imperativ și conjunctiv. Ezitarea, așteptarea și reticența sunt modalități pentru a ocoli un verdict negativ categoric [Hoffet, 1953, p.30-31]. Acolo unde anglo-saxonii insistă să pună toate punctele pe i, francezii preferă să se eschiveze de la o conversatie penibilă și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
arhetipală dintre ființa lumii și ființa umană este reliefat prin prezența corelativă a planului nominal ilustrat de vocative sau de microtextul descriptiv cu planul verbal, reprezentat de imperativul implorativ, în tandem cu notația incertitudinii și posibilității, prin utilizarea conjunctivului și condiționalului optativ: "Munte, munte, brad frumos, / Apleacă-ți crengile-n jos, / Să mă sui în vârful tău, / Să-l văd pe bădița-l meu; De-ar veni drăguța vară, / Să mă duc cu badea iar, / În mijlocul codrului, / Să sting focul dorului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și strigă că s-o-necat."170; De-ar fi dragostea ca noru / N-ar mai îmbătrâni omu; / Dragostea nu-i călătoare / Te usucă pe picioare."171 Uneori, însă, destinul cosmic, jinduit de ființa umană, stă sub semnul posibilului (propoziții condiționale, verbe la condițional optativ), prezentificarea acestuia /verbe la indicativ prezent trăiesc, mi-e dor) anulând puterea comparațiilor de a realiza complementaritatea inițială om univers: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca atâta jale; / De-aș trăi ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-o-necat."170; De-ar fi dragostea ca noru / N-ar mai îmbătrâni omu; / Dragostea nu-i călătoare / Te usucă pe picioare."171 Uneori, însă, destinul cosmic, jinduit de ființa umană, stă sub semnul posibilului (propoziții condiționale, verbe la condițional optativ), prezentificarea acestuia /verbe la indicativ prezent trăiesc, mi-e dor) anulând puterea comparațiilor de a realiza complementaritatea inițială om univers: "De-aș trăi ca plopu-n vale, / Nu m-ar mânca atâta jale; / De-aș trăi ca plopu-n munte, / N-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
viață. / Din tinerețile mele / Am petrecut multe grele, / Să le strâng aș face-un munte, / Or peste mare o punte: / Să trec calea dorului / La curțile binelui / Și norocu omului."300 Alternanța planurilor verbale, trecut (perfect compus) prezent (indicativ și condițional), transformă liricul în confesiune directă obiectivă: "S-o pus cucu pe-o răchită / Ș-om bătut dintr-o aripă, / Și când o prins a cânta / Mi-era drag a-l asculta. Aș fi spus și n-aveam cui, / C-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te-ai dus / Fără ca să te aud. Primăvara cucu vine și se petrece-n pădure, / Da eu am îmbătrânit / Și nu-ntineresc mai mult, / Numai tot cucu-l ascult."302 Tensiunea lirică, exprimată prin cumularea enunțurilor cauzale și a enunțurilor condiționale, este transfigurată prin intermediul paralelismului analogic, destinul uman fiind transpus imaginar în plan cosmic: Tot mă mustră cucuțul, / De ce n-am glas ca dânsul, / Dar cum să am glas de cuc, / Că tot plâng până mă culc, / Și cum să am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este un element esențial În frază: „Ca să ajungem la epoca instituirii ei, trebuie să suim până aproape de leagănul bisericii (I.L. Caragiale); Se duce drept la frate-său, ca să-i ducă bucuria (I.L. Creangă)”; „Veniseră la Călifar ca să-l pedepsească”; - circumstanțiala condițională se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de poziția pe care o are, cu excepția cazului când se insistă În mod deosebit asupra condiționalei (caz În care nu se desparte prin virgulă): „În caz că mergi la seminar, te Însoțesc și eu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la frate-său, ca să-i ducă bucuria (I.L. Creangă)”; „Veniseră la Călifar ca să-l pedepsească”; - circumstanțiala condițională se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de poziția pe care o are, cu excepția cazului când se insistă În mod deosebit asupra condiționalei (caz În care nu se desparte prin virgulă): „În caz că mergi la seminar, te Însoțesc și eu” vs „Te Însoțesc și eu, În caz că mergi la seminar”; „Mergem la cursuri dacă timpul este frumos”; - subordonata concesivă se desparte Întotdeauna prin virgulă de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]