6,847 matches
-
sa o constituie legătura dintre modul de organizare socială, dintre comportamentul social, și rădăcinile sale de tip cultural-religios. Iată cum o enunță însuși Weber: ,,O examinare, fie și sumară, a statisticii profesionale a unei țări mixte din punct de vedere confesional, pune prea adesea în evidență un fenomen viu dezbătut în presa și literatura catolică și la reuniunile catolice din Germania: caracterul predominant protestant al posesiunii de capital și al patronatului, ca și al muncitorimii de înaltă calificare și mai cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și al muncitorimii de înaltă calificare și mai cu seamă al personalului cu pregătire superioară tehnică și comercială din întreprinderile moderne"144. Încă de la început, Weber avertizează că explicațiile la această stare de lucruri nu țin în întregime de apartenența confesională, ci dimpotrivă apartenența confesională poate fi socotită la un moment dat ca efect al dezvoltării economice. Cu alte cuvinte, faptul că oamenii bogați se vor declara ca fiind de partea Reformei nu înseamnă că averile lor au fost dobândite datorită
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înaltă calificare și mai cu seamă al personalului cu pregătire superioară tehnică și comercială din întreprinderile moderne"144. Încă de la început, Weber avertizează că explicațiile la această stare de lucruri nu țin în întregime de apartenența confesională, ci dimpotrivă apartenența confesională poate fi socotită la un moment dat ca efect al dezvoltării economice. Cu alte cuvinte, faptul că oamenii bogați se vor declara ca fiind de partea Reformei nu înseamnă că averile lor au fost dobândite datorită apartenenței la protestantism. Cel
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este oficial destrămată; în perioada 1558-1603, odată cu Regina Elisabeta I, un protestantism temperat, anglicanismul, se va impune și dincolo de Canalul Mânecii; în anul 1555, cu ocazia Păcii de la Augsburg, se recunoaște existența catolicismului și protestantismului în Imperiul Romano-Germanic, pe baza unității confesionale a fiecărui teritoriu; în anul 1618, ostilitățile se declanșează din nou în Boemia; în anul 1648, are loc Pacea de la Westfalia, care pună capăt Războiului de Treizeci de Ani; în Anglia la 1640, conflictul dintre rege și parlament duce la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în raport cu totalul populației, a protestanților la posesia capitalului, la conducere și la treptele superioare ale muncii în marile întreprinderi industriale și comerciale moderne, se datorează în mare parte unor cauze istorice situate într-un trecut îndepărtat și la care apartenența confesională apare nu drept cauză a fenomenelor economice, ci până la un anumit grad drept urmare a acestora". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 23-24. 146 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
2006, p. 6. 76 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006, p. 6. 77 Iată ce spune Weber: ,,O examinare fie și fugară a statisticii profesionale a unei țări mixte din punct de vedere confesional pune prea adesea în evidență un fenomen viu dezbătut în presa și literatura catolică din Germania: caracterul predominant protestant al posesiunii de capital și al patronatului, ca și al muncitorimii de înaltă calificare și mai cu seamă al personalului cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bază și trăiește. Proiectul de lege derivă din necesitatea de a conferi substanță juridică concretă unei obligații constituționale a statului român, aceea de a sprijini întărirea legăturilor cu românii care trăiesc în afara frontierelor țării, astfel încât identitatea lor etnică, culturală, lingvistică, confesională să fie păstrată, să fie întreținută și să se poată dezvolta. Credem că proiectul de lege pe care îl avem astăzi în dezbatere încearcă, cu destul de multă libertate, să acorde un maximum de drepturi și de facilități pentru românii din afara
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
vă spun pe ce motiv ne întemeiem și noi delicatețea cu care trebuie tratată această temă. În primul rând, pe faptul că statul român are datoria să aplice câteva hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la restituirea proprietăților confesionale. Este o chestiune căreia, evident, trebuie să-i răspundem fără întârziere; dacă ei îi vom da replica printr-un produs legislativ de felul celui anunțat aici sau prin valorificarea legislației prezente, pentru că avem un corpus destul de consistent de legi care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
corpus destul de consistent de legi care privesc restituirea proprietăților, rămâne de văzut. E o decizie politică, finalmente. Dar trebuie făcută dreptate tuturor celor care n-au primit-o încă. Asta este evident, tot așa cum trebuie, în măsura corespunzătoare, păstrată armonia confesională. Mircea Zamfir: Și, în fine, ultima chestiune. De la partid de la dumneavoastră ați fost avertizat, ați spus că a fost o decizie luată sub imperiul unei emoții mai degrabă. Nu intenționez să deschid o discuție pe teme de partid... Mihai-Răzvan Ungureanu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de obicei în română prin filieră slavă, sau pur și simplu slav; în schimb, cel catolic e un împrumut latino-romanic dintr-o fază mai tîrzie din evoluția limbii. în unele cazuri, specializarea e clară, termenii evocînd fără ezitare cadrul lor confesional; în altele e posibilă folosirea a cel puțin unul din cuvinte în ambele contexte; evident, o bună parte din termeni (slujbă, preot, episcop etc.) sînt valabili pentru ambele discursuri. Analiza lexicală ar trebui să distingă între diferitele situații (rozariu e
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
preface pîinea și vinul în trupul și sîngele lui Isus Hristos". Pentru noile ediții ale dicționarelor noastre, termenii bisericești ar trebui reluați cu atenție, pentru a primi definiții din care să rezulte cu mai mare precizie și finețe identitățile și diferențele confesionale.
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
nu este surprins de licențiozități, de portativul înjurăturilor prea des întâlnite. Autorul dă impresia unei revolte contra artificialității prozei, a caracterului ei de convenție literară și solicită o lectură deschisă spectacolului tuturor încercărilor de a găsi o fantă optimă fluviului confesional. Spovedania aceasta "fără frontiere", "mazochistă" este făcută, mai totdeauna, sub imboldul unor "diavoli-la-purtător" care-l împing pe "panta băloasă" a povestirii irezistibile: "...mor să v-o zic și pe-aia cu...". "Trufia" auctorială nedisimulată, cu o întreagă gamă de ironii
Un document "mazochist" by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14373_a_15698]
-
nevoilor cetățenilor, inclusiv elaborarea manualelor școlare, conform dezideratelor comunităților, tradițiilor democratice și reperelor europene; - crearea condițiilor instituționale prin elaborarea cadrului legal, privind înființarea unor facultăți de stat în limbile minorităților naționale; - asigurarea cadrului legal de organizare și finanțare a învățământului confesional, la toate profilurile și nivelurile; - extinderea educației celei de a doua șanse, a reconversiei profesionale sistematice, precum și a educației adulților și crearea unui sistem eficient de formare continuă și de pregătire antreprenorială; - transformarea școlilor, liceelor și universităților în centre de
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
în vedere următoarele aspecte majore: - aplicarea principiilor și legislației internaționale privind respectarea drepturilor și libertăților religioase pentru toți cetățenii României, indiferent de etnia sau confesiunea acestora; - adoptarea legislației privind dezvoltarea vieții religioase în țara noastră; - formularea politicii în domeniul vieții confesionale românești, avându-se în vedere 4 mari coordonate: - relația stat-culte sau asociații religioase; - relația dintre culte; - relația dintre culte, asociații religioase și indivizi; - relația dintre culte, asociații religioase și viața socială. În politica sa, Guvernul României va sprijini demersurile unităților
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
în limba maternă la nivel național; în acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio și televiziune finanțate din buget pentru ca acestea să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei; - asigurarea condițiilor pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertății de conștiință și al pluralismului religios. Pentru a se realiza eficient aceste obiective, este necesară orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. În acest sens se vor avea în vedere: - promovarea valorilor ce decurg din
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor institutionalizati, în condițiile legii." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii." 15. După articolul 32 se introduce un nou articol, 32^1, cu următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Accesul la cultura" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 32^1 (1) Accesul la cultura este garantat, în condițiile legii
LEGE nr. 429 din 23 octombrie 2003 de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153212_a_154541]
-
potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor institutionalizati, în condițiile legii." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii." 15. După articolul 32 se introduce un nou articol, 32^1, cu următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Accesul la cultura" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 32^1 (1) Accesul la cultura este garantat, în condițiile legii
LEGE din 18 septembrie 2003 de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152319_a_153648]
-
pot fi dispuse de judecător și pot fi efectuate numai în formele prevăzute de lege." 11. Alineatul (5) al articolului 32 se modifică și are următorul cuprins: "(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii." 12. Articolul 41 se modifică astfel: - Denumirea este: "Dreptul de proprietate privată" - Alineatul (2) se modifică și are următorul cuprins: "(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
că instituțiile de învățământ, inclusiv cele particulare, se înființează și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Nouă reglementare are în vedere următoarea redactare a textului constitu��ional: "(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii." Această nouă redactare a dispozițiilor art. 32 alin. (5) nu este de natură să aducă vreo modificare în actuala ordine constituțională privitoare la învățământ. Astfel, învățământul poate fi de stat sau particular, instituindu-se pe această cale
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
profunde construcții juridice. Introducerea unui nou criteriu, cel confesional, nu ține seama de logică dihotomiei, adăugând unui criteriu logic o nouă determinare, inadmisibilă prin faptul că ea se regăsește în cele două, definite la ora actuală de Constituție. Astfel, învățământul confesional nu este exclus din învățământul privat și nici din cel de stat. Există deci un învățământ confesional atât privat, cât și public, ceea ce nu justifică modificarea, sub acest aspect, a Legii fundamentale. Curtea consideră că normă examinată devine coerentă dacă
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
criteriu logic o nouă determinare, inadmisibilă prin faptul că ea se regăsește în cele două, definite la ora actuală de Constituție. Astfel, învățământul confesional nu este exclus din învățământul privat și nici din cel de stat. Există deci un învățământ confesional atât privat, cât și public, ceea ce nu justifică modificarea, sub acest aspect, a Legii fundamentale. Curtea consideră că normă examinată devine coerentă dacă se introduce în textul supus revizuirii perechea logică a învățământului confesional, respectiv laic. Astfel, noul text constituțional
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
de stat. Există deci un învățământ confesional atât privat, cât și public, ceea ce nu justifică modificarea, sub acest aspect, a Legii fundamentale. Curtea consideră că normă examinată devine coerentă dacă se introduce în textul supus revizuirii perechea logică a învățământului confesional, respectiv laic. Astfel, noul text constituțional ar urma să prevadă că învățământul de toate gradele poate fi laic sau religios și se desfășoară în unități de stat ori particulare, în condițiile legii. C. Optimizarea procesului decizional al autorităților publice Examinând
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
de stat, pe de o parte, și cele particulare, pe de altă parte, se află în situații juridice diferite. Astfel, potrivit art. 32 alin. (5) din Constituție, republicată, învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii. În același timp, Legea fundamentală garantează, în art. 32 alin. (6), autonomia universitară. Prin urmare, potrivit legii și autonomiei universitare, se pot stabili condiții diferite în ceea ce privește desfășurarea învățământului în unitățile de stat și cele particulare, autorizate sau
DECIZIE nr. 165 din 1 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995 , republicată, precum şi a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 441/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157792_a_159121]
-
Roma (Greco - Catolică): a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Catehism (Teologie dogmatică și morală) 5. Biserica Reformată: a. Studii Biblice (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Istoria Bisericii Reformate 6. Biserica Unitariană: a. Studii Biblice b. Studii Confesionale (Dogmatică - Etică) 7. Biserica Baptistă: a. Studiul Bibliei (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Doctrine Biblice 8. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea: a. Studiul Bibliei 1. Unitatea I 2. Unitatea II b. Dogmatică 9. Biserica Penticostală: a. Pneumatologie b
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală, supranaturală, catafatică și apofatică; cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții); 4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre ființa și lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]