6,555 matches
-
cu bolovan. Puștii ăștia sunt într-o permanentă vacanță de vară. Își zic c-o să-i împuște pe toți țăranii și-o să salveze somonul dintr-o singură lovitură. Nici n-au putut să mă privească în ochi când mi-au confiscat primul generator. Bah ! Am adus altul imediat, chiar pe sub nasul lor, și l-am ascuns aici. Nu-l folosesc decât ca să-mi pun filmele. Și Ellis a zâmbit din nou. Și, din când în când, pe Helena o apucă dorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Alice înăuntru. Ei, a zis Irene când cele au două au dispărut în cabană. Mary era îmbrăcată într-un costum lejer din satin. Irene n-ar fi bănuit că prietena ei poseda asemenea îmbrăcăminte. Pe lângă că era înaltă, Mary îi confiscase și postura. Stătea cu umerii trași în spate și cu abdomenul supt. A meritat-o, a comentat ea. Finalmente, Ahmad a revenit dinspre Mecca. Cu toate că Irene știa că bărbatul ar fi trebuit să se deconecteze de lume atunci când se ruga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
orizontul să semene cu un câmp de maci - flori și culori mult prea intense ca să fie credibile. Irene abia dac-a aruncat o privire către cer. Stătea turcește pe plajă, lângă Naji. Terrierul își îndesase nasul în poala ei. Irene confiscase Game Boy-ul lui Danny, pentru că jocul nu mai interesa pe nimeni, și-aproape toată noaptea jucase Mario Kart așteptând-o pe Jina să se întoarcă. În timp ce apăsa butoanele micuțe, femeia schița tot felul de grimase, încât câinele a ridicat ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
reabilitare a „trivialului”. Doar la origini Trivia însemna Arborele vieții și se află la originea simbolică a altor forme trinitare ale sacrului. Eh, dar asta era pe vremea când sacrul mai era și femeiesc, nu doar așa cum a fost el confiscat cu vremea, doar de către nepurtătorii și nedătătorii de viață (notă cultă: Mary Daly). Am cam scăpat caii în păpușoi cu satul. Dar eu nu cred că putem să izolăm țăranii care suntem de toate celelalte percepții. De exemplu, de percepția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pădure. În cea din urmă ne adunam ca să cântăm cu Rolling Stones, să fumăm, să inventăm poezii și texte muzicale protestatare, mai ales cu prietenii mei Dana, Co și Jeni, și eventual să râdem crunt de directoarea liceului, care ne confisca periodic insignele cu chipul lui Hendrix. Când îl acompaniam pe Jacques Brel cu „Les bourgeoises, comme les cochons”, nu înfieram Occidentul, ci un mod de viață axat pe valori materiale (nici la noi nu erau frustrările atât de mari ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai sfârșea. Crede-mă, dacă știa cineva ce se întâmpla în oraș în noaptea aceea, acela eram eu. Întâi am trimis una dintre mașinile miliției în patrulare, dar au văzut-o oamenii pe stradă și au răsturnat-o. Atunci am confiscat un taxi, cu taximetrist cu tot, am pus pe el o stație radio, un milițian în civil care știa să o folosească și doi oameni de-ai mei; umbla prin tot orașul și la fiecare 10 minute îmi raportau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
destinele lor și timpul acelui loc. Dar nimeni nu observa. - Unde-ai găsit sania asta, Lung? - E a primăriei, că eu tot acolo lucrez, n-au găsit altul mai bun. Cât despre sanie, au luat-o cu japca adică „au confiscat-o” cum spuneți dumneavoastră, nu știu de unde și-au ținut-o aruncată până acum doi ani când au scos-o din rugină și au pus-o pe picioare. Vroiam să-l mai întreb ceva, nu știu ce, dar Ana care stătuse până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mai bine. Librarii sustraseră privirilor lucrările care puneau la îndoială dogmele și tradițiile, culegerile de poeme în care erau slăvite vinul și plăcerile, la fel și tratatele de astrologie și de geomanție. Într-o bună zi, niște cărți chiar fură confiscate și arse mai apoi în curtea Marii Moschei. Treceam pe acolo din întâmplare, când micul rug da să se stingă, iar diverșii gură-cască se împrăștiau o dată cu fumul. O foaie care zbura mă informă astfel că în grămadă se afla opera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prind în această pagină, acum. Atunci, în urmă cu ani, îmi stârnise un fel de admirație disprețuitoare. Stătea acolo, la fereastră, și-și privea, spunea el, casa. O parte din clădirea de peste Bulevard o moștenise de la răposata soție. Îi fusese confiscată. Făcuse pușcărie, iar când se întorsese nu mai avusese unde să stea. Își înjghebase o cămăruță, într-o fostă boxă de cărbuni, în curtea interioară a clădirii și reușise să ajungă fochist. Părea împăcat cu ale lui. Venea la „Tic-Tac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ascunde repede În valiză. „Ce-ai acolo, Șfăraru?“ „Nimic.“ „Cum nimic, mă, de ce i-ai pus dop de cocean?“ „E țuică, tov pedagog, da’ trebuie să i-o duc lu’ unchiu În oraș.“ „Ce vorbești? Ia dă-o Încoa! Se confiscă până vine unchiul tău s-o ceară. Ce, el nu știe că n-ai voie cu băutură În cămin?“ „Ba știe, da’ trebuie s-o dea la un doctor, tov pedagog, zău!“ Grințu scoate dopul și duce sticla la nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ai voie cu băutură În cămin?“ „Ba știe, da’ trebuie s-o dea la un doctor, tov pedagog, zău!“ Grințu scoate dopul și duce sticla la nas. „Poșircă d’asta duceți voi la doctori, mă?“ Cei din cameră se amuză. „Confiscat!“ - zice Grințu și ia sticla cu el. * (CHIOȘC PENTRU ȘEDINȚE DE VARĂ) Domnule profesor, așa cum dumneavoastră mi-ați prezis Încă de când eram mic, nu sunt deloc un tip care să facă mulți purici În locul În care i-e bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tov pedagog, că m-ați și speriat, zău!), toate acestea l-ar amuza pe Grințu dacă el nu și-ar aminti chiar acum că scenariul lui are o lacună. A pierdut pe drum, undeva, sticla de țuică pe care o confiscase el, Grințu, din camera 33. Deci autorul fictivului scenariu nu se amuză și se preface sever În continuare. — Păi, dacă dormi la ora-sta, Axente! Te-ai boierit sau ți-a intrat democrația În cap? Ia pune-ți boarfele pe tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cap, dar primeai și o dispensă. Puteai să-ți faci datoria cum trebuie, dar nu-i dădeai în gât pe cei care nu și-o făceau. Și dacă tu însuți nu-ți făceai datoria, atunci dădeai un procent din ce confiscai direct coloraților sau celor din mafie, care vindeau doar la barosani: Jack Dragna, Benny Siegel, Mickey C. Și te fereai de ambițioșii corecți din alte divizii, tipi care urmăreau să te înfunde și să-ți ia locul. În ’44, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dacă mălaiul e ca lumea”. Se zvonea că Satterlee fusese exclus din Brigada Allen pentru că încercase să pună la punct un sistem de mită: chitanțe de plată de la japonezii americani din lagărele de detenție în schimbul protejării proprietăților ce le fuseseră confiscate până în momentul eliberării din lagăr. Concluzia agentului Cathcart: Ed Satterlee era un bezmetic, dar unul foarte bogat și foarte eficace, extrem de versat când era să prezinte teorii ale conspirației care să sune bine în fața justiției, foarte abil în strângerea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
puțin timp înainte ca Mal să fie trecut în rezervă, neamțul a fost capturat în Cracovia și ținut prizonier în barăcile Poliției Militare. Mal s-a dus la Cracovia doar ca să-l vadă. Ofițerul de serviciu i-a arătat bunurile confiscate de la nazist, inclusiv niște bucle de păr care-i aparținuseră, fără îndoială, Celestei. Mal s-a dus direct la celula lui Franz Kempflerr și a golit întreg încărcătorul pistolului din dotare în figura nazistului. Un văl gros a fost tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
până să sosească ceilalți profesori, nu știu! Într-o zi, pe la sfârșitul iernii, când vremea dulce ne îngăduia să deschidem ferestrele clasei noastre, care da în Cișmigiu, tot la ora Tânărului s-a întîmplat una boacănă de tot! Tată-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niște broscuțe de tablă, din acelea pe care le păcăni în degete și imită orăcăitul broaștelor. El le pusese pe birou, iar eu le trecusem în buzunarul meu, cu gândul de a le folosi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
aceasta... Majestatea Sa se uită la mine: Îi știi numele? — Împuternicitul Lin? Majestatea Sa mă privește cu adorație, în timp ce eu îi povestesc partea mea favorită din povestea lui Lin Tse-shu, care a arestat sute de traficanți de opiu și a confiscat mai mult de o sută de mii de livre de marfă de contrabandă. Și nu că Majestatea Sa n-ar ști asemenea detalii, ci pur și simplu simt că i-ar face plăcere să retrăiască momentul. — În numele împăratului, Lin a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de țărână Înmuiată și de venin de albine. Militarilor le puțeau bocancii a seu de oaie rânced. „Pe lângă că ați călcat frontiera, vă faceți vinovați și de braconaj la pește În sezon interzis și de foc deschis În pădure. Vă confisc plasa și bicicletele și pe voi vă duc la Pichet, pe urmă la Comandament, ca să dați declarații și voi, și părinții. Pe urmă o să ajungeți la școala de corecție, iar alde tac-tu o să ia câte un an de pușcărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mă obișnuisem să am mereu la mine Într-un buzunar câțiva mărunței luați de acasă. Mă mândream, apoi, În spatele bisericii, cu ceea ce, chipurile, culesesem de pe jos. De multe ori ne prindea educatoarea și ne ardea cu bățul la palmă. Ne confisca averile și, din suma adunată, cumpăra bomboane cu lapte pe care le Împărțea la toți copiii. De sărbători sau când se făceau parastase, așteptam cuminți la intrarea În biserică. Când ieșeau babele cu colivă, ne dădeau direct În palmă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și fazani, ba chiar și căprioare. Până la urmă, boierul s-a plictisit, a lăsat pământurile În seama arendașilor și norocul lui cel mare a fost că a plecat În străinătățuri nu cu multă vreme Înainte de venirea comuniștilor. Ăia i-au confiscat averea, iar el a scăpat cu bine și s-o fi prăpădit demult prin țările Apusului. A rămas de pe urma lui numai vorba cu pianul, căci proștii veniți la putere nechemați de nimeni au pus de i-au dărâmat conacul Încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spre ceilalți Însetați gălăgioși și afumați de tutun ieftin. Când era Încă În putere, Tatapopii deschisese o cârciumă În chiar mijlocul satului, Într-o casă cu ziduri groase, de cărămidă, ce aparținuse cândva unui chiabur poreclit Ovreiu și care fusese confiscată de reprezentanții dictaturii proletariatului și folosită, de-a lungul vremii, drept sediu al Miliției, magazin sătesc, sediu al poștei și telefoanelor. Tatapopii Îi dăduse Întrebuințarea de crâșmă cu doar câțiva ani Înainte de căderea faimoasei dictaturi a proletariatului și de propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
poartă, apoi se repezise spre casa surorii sale, se rățoise la nepot până acela scosese pușca din ascunzătoare, o făcuse praf, patul cel frumos Împodobit Îl pusese pe focul ce ardea sub niște pirostrii, Îndoise țeava, azvârlise mecanismele cât colo, confiscase capsele și, cu un ciocan, le bubuise pe toate, iar tuburile turtite de alamă roșiatică le aruncase Împreună cu alicele În hazna. Se repezise acasă, cotrobăise În fundul prăfuit și plin de lucruri inutile al unui dulap din magazie și scosese - spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sprijinul lui Hideyoshi. Oricât ar fi perseverat Katsuie, în cele din urmă fură aplicate condițiile lui Hideyoshi. La amiază s-a luat o pauză, iar la Ora Berbecului, hotărârile le-au fost prezentate tuturor generalilor. Teritoriul distribuit era reprezentat pământurile confiscate de la clanul Akechi, precum și la domeniul personal al lui Nobunaga. Primul de pe lista pentru împărțirea provinciilor clanului Oda era Seniorul Nobuo, care primi toată provincia Owari, urmat de Seniorul Nobutaka, căruia i se dădu provincia Mino. Prima era leagănul clanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Angliei și Germaniei, ori poate de aceea nu a izbutit însă”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 105 footnote>. Domnia lui Duca începe în liniște. Noul domn încearcă și aproape reușește să fie plăcut tuturor. A restituit celor mai mulți proprietățile funciare confiscate pentru atitudinea lor față de acțiunea lui Eustratie Dabija, Ștefăniță Lupu, pe alți boieri i-a înălțat în ierarhia administrativă. Ion Neculce nota că în această domnie ,,le era tuturor cu bine (...) cât nu se plângea nime nice de o strâmbătate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>. Pe urmă lucrurile s-au lămurit, spre bucuria lui Duca, care își păstrează capul, dar înlocuirea deja se consumase<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 105 footnote>. Luat cu familia și bunurile, care după obiceiul turcesc i-au fost confiscate, Gheorghe Duca a fost dus la Constantinopol și închis. Trebuia condamnat la moarte pentru înaltă trădare, dar a fost eliberat în schimbul a 15000 taleri. Alexandru Ilieș (1666 mai 211668, după noiembrie 8)<footnote Nicolae Iorga, op. cit., p. 458 footnote> nu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]