3,668 matches
-
Descrierea experimentului și a modului de aplicare a probelor. Prezenta cercetare s-a efectuat pe un lot format din 62 elevi. Cercetarea s-a desfășurat cu preponderență la Liceul X din localitate Y. Au fost aplicate un chestionar asupra situațiilor conflictuale elev/elev, testul Thomas Kilmann privind modurile de abordare a conflictelor și un chestionar de agresivitate. Am utilizat două loturi de elevi (respectiv 2 clase). Asupra primei clase s-a aplicat chestionarul asupra situațiilor conflictuale elev/elev și după o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
aplicate un chestionar asupra situațiilor conflictuale elev/elev, testul Thomas Kilmann privind modurile de abordare a conflictelor și un chestionar de agresivitate. Am utilizat două loturi de elevi (respectiv 2 clase). Asupra primei clase s-a aplicat chestionarul asupra situațiilor conflictuale elev/elev și după o perioadă de timp (respectiv o săptămână) un chestionar de agresivitate. Asupra celui de-al doilea lot s-a aplicat același chestionar asupra situațiilor conflictuale elev/elev. Ulterior elevii au participat la un curs de mediere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
2 clase). Asupra primei clase s-a aplicat chestionarul asupra situațiilor conflictuale elev/elev și după o perioadă de timp (respectiv o săptămână) un chestionar de agresivitate. Asupra celui de-al doilea lot s-a aplicat același chestionar asupra situațiilor conflictuale elev/elev. Ulterior elevii au participat la un curs de mediere a conflictelor,(3 ședințe a câte 3 ore). La finalul cursului s-a aplicat testul Thomas Kilmann privind modurile de abordare a conflictelor și într-o următoare ședință s-
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
real de consens la care s-ar putea ajunge pe baza acestor proceduri. S-ar putea ca un astfel de sistem să nu ducă decât la adâncirea dezacordurilor între cetățeni. Democrația deliberativă în acțiune va exprima aproape cu certitudine principii conflictuale ale dreptății, la fel ca și alegeri diferite în privința principiilor potrivite în contexte particulare. Drept urmare, suspiciunea profundă cu privire la strategiile pur procedurale de stabilire a priorităților este întemeiată"42. 1.5. Egalitarianismul idealist versus egalitarianismul realist Este momentul să ne reîntoarcem
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
asigură un nivel mai înalt de obiectivitate și calitate pe nuanțe dialogul devenind mai bogat CARE AR FI OBIECTIVELE UNEI MEDIERI LA NIVEL SCOLAR? asigurarea promovării relațiilor de colaborare dintre elevi, profesori și părinți în spiritul toleranței. rezolvarea unor situații conflictuale între membrii comunității școlare, situații care, dacă ar fi ignorate, s-ar transforma în situații grave, cum ar fi abandonul școlar, violența cu consecințe de ordin penal. ajutarea elevilor de a obține o imagine mai clară despre ei înșiși și
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3131]
-
mai redus nivel al relațiilor politico-diplomatice bilaterale. din 1990 în grupul statelor cu cea mai intensă relaționare diplomatică externă nu se mai regăsește Libanul, care “cade” în rândulstatelor cu valori medii, ca o consecință a instabilității instalate în urma prelungitei crize conflictuale interne. Clasele mijlocii s au consolidat prin “urcarea” emiratelor din Golful Persic (Bahrain, Qatar, E.A.U.), iar statele cele mai paupere (Mauritania, Djibouti, Yemen) rămân și cele mai puțin active în domeniul raporturilor externe bilaterale. după anul 2000 se definitivează
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stagnare a acestui indicator, în condițiile creșterii numărului statelor independente de pe Glob într-un ritm mai accelerat decât cel al stabilirii noilor raporturi diplomatice oficiale de către statele arabe în cauză, aspect datorat de regulă, conjuncturii interne nefavorabile generată de stări conflictuale sau implicarea în confruntări militare 135. Într-o asemenea situație s-a aflat Irakul după 1990, când aventurile militare la care s-a dedat regimul Saddam Hussein au împins țara într-o relativă izolare pe plan internațional, cuantificabilă printr-o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
unor delegații oficiale de experți. Iordania oferă exemplul unuistat “tăcutși liniștit”, dar deosebit de activ pe arena internațională, bazînduse pe tradiționala și longeviva stabilitate internă a monarhiei hașemite. Și poziția geografică este avantajoasă, sub forma unei oaze de stabilitate între ariile conflictuale de la vest (teritoriile palestiniene) și est (zona Golfului Persic). Totodată, statul iordanian a știut să profite cu abilitate de războiul civil intern din Liban între anii 19751990, în urma căruia republica levantină a pierdut în favoarea regatului hașemit o mare parte din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se asociază un coeficient cu valori-standard pentru fiecare categorie de state astfel stabilită (a - pentru dinamica ponderii relațiilor politico-diplomatice, b - pentru dinamica ponderii relațiilor comerciale, c - pentru dinamica ponderii integrării în organizațiile internaționale) - Tabelul nr. 27. 3.2. Spațializarea relațiilor conflictuale în lumea arabă Fenomenele conflictuale, sub toate formele lor de manifestare (tensiuni diplomatice, crize regionale, locale, latente, confruntări armate) reprezintă unul din principalele subiecte de lucru ale analizei geopolitice. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
valori-standard pentru fiecare categorie de state astfel stabilită (a - pentru dinamica ponderii relațiilor politico-diplomatice, b - pentru dinamica ponderii relațiilor comerciale, c - pentru dinamica ponderii integrării în organizațiile internaționale) - Tabelul nr. 27. 3.2. Spațializarea relațiilor conflictuale în lumea arabă Fenomenele conflictuale, sub toate formele lor de manifestare (tensiuni diplomatice, crize regionale, locale, latente, confruntări armate) reprezintă unul din principalele subiecte de lucru ale analizei geopolitice. Oricare ar fi forma sau intensitatea conflictului, acolo unde acesta se produce există substanță pentru un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dificile, generatoare de conflicte civile prelungite și situații tensionate cu statele vecine. Totodată, complexitatea tabloului etnic și confesional a contribuit la potențarea conflictelor interne din Sudan, Ciad, Liban, Irak, precum și a celor interstatale dintre Sudan-Ciad, Libia-Ciad, Sudan-Eritrea ș.a. Unele stări conflictuale au avut la bază diferențe ideologice (deseori alimentate din afară), care au determinat cronicizarea pentru lungi perioade de timp a divergențelor interarabe, semnificative fiind raporturile tensionate dintre Siria și Irak și dintre cele două state yemenite. Mizele economice au determinat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
deseori alimentate din afară), care au determinat cronicizarea pentru lungi perioade de timp a divergențelor interarabe, semnificative fiind raporturile tensionate dintre Siria și Irak și dintre cele două state yemenite. Mizele economice au determinat de asemenea derularea unor importante episoade conflictuale, multe nesoluționate nici până în prezent, așa cum sunt diferendele frontaliere de uscat ori maritime dintre monarhiile peninsulei arabe, al căror principal mobil îl reprezintă controlarea unor segmente teritoriale deosebit de bogate în hidrocarburi. Aceiași dimensiune economică este responsabilă și pentru implicarea activă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
moștenirilor istorice (din perioada franceză sau britanică) rezidă tocmai în faptul că oferă multiple strategii, în care alianțele și reașezările sunt întotdeauna posibile, dar și generatoare de tensiuni. Dar toate aceste probleme sensibile ce constituie cauze/premise reale pentru stările conflictuale active, latente, înghețate, cronicizate sau gestionate din lumea arabă, prezintă particularități specifice și nu se aseamănă deloc cu cele din alte areale “fierbinți” ale planetei. Și aceasta datorită în primul rând situării geografice a spațiului arab, la scară mondială. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
continental antiamerican. Pe aceste coordonate, spațiul arab este fragmentat în arii loiale, respectiv ostile centrului de putere american, fapt ce configurează o nouă serie de relații tensionate în perimetrul lumii arabe. La scară spațială, materializarea tuturor acestor premise în stări conflictuale a avut loc la diferite scări de amplitudine regională: conflicte/tensiuni interne (intrastatale), interstatale (interarabe) și stări conflictuale cu state nearabe din ariile de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fapt ce configurează o nouă serie de relații tensionate în perimetrul lumii arabe. La scară spațială, materializarea tuturor acestor premise în stări conflictuale a avut loc la diferite scări de amplitudine regională: conflicte/tensiuni interne (intrastatale), interstatale (interarabe) și stări conflictuale cu state nearabe din ariile de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce le determină. De remarcat că, prin modul contextual de combinare a premiselor favorizante, același tip de cauze a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de proximitate, între care cele arabo-israeliene reprezintă o categorie aparte prin specificul, evoluția și resorturile cauzale ce le determină. De remarcat că, prin modul contextual de combinare a premiselor favorizante, același tip de cauze a determinat în areale diferite, fenomene conflictuale la scări teritoriale diferite. Spre exemplu, diferențierile spațiale etno confesionale au generat în Sudan și Ciad conflicte interne prelungite între comunitățile din nordul și sudul celor două state, în timp ce, în principal același tip de diferențieri, au determinat conflictele interstatale arabo
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
unele conflicte asemănătoare au fost cauzate de factori diferiți de la o regiune la alta: tensiunile interyemenite au avut la bază factori ideologici, în timp ce conflictul intern sudanez a avut ca premise diferențele etno-confesionale. La scară temporală, însemnătatea evenimentelor cu potențială încărcătură conflictuală poate fi comensurată prin impactul la nivel statal sau regional, iar în funcție de “ecoul” propagat, procesele în cauză capătă conotații dimensionale diferențiate, prin raportare la anumite scări de timp luate ca reper. În acest context, evenimentele care prin amploarea consecințelor induse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
un rolul de sistem de referință în periodizarea timpului geopolitic. În tipologia megaevenimentelor poate fi inclusă crearea statului Israel în 1948, moment decisiv pentru evoluția ulterioară a raporturilor de forțe în spațiul arab și cu consecințe dramatice în planul relațiilor conflictuale regionale ce au avut loc în deceniile ce au urmat. Tot din categoria megaevenimentelor face parte semnarea acordului de pace egipteano-israelian din 1979, ca prim tratat araboisraelian, ce a deschis perspectiva reașezării raporturilor dintre Israelși lumea arabă pe coordonate nonconflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Arabia Saudită, Iordania și Maroc în ultimii ani, constituie microevenimente ce nu au adus modificări esențiale contextului geopolitic în care au avut loc, nu au schimbat conduita politică directoare a statelor în cauză și nu au adus ameliorări/agravări în economia conflictuală a regiunilor respective. Raportate însă la un interval de timp scurt, la o arie spațială restrânsă și la perspectiva din care sunt analizate, o serie de procese geopolitice, în special din categoriile inferioare (mezoevenimente și microevenimente), pot săși schimbe rangul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a lui Saddam Hussein în Irak în 1979 și a colonelului Moammer el-Ghadaffi în Libia în 1969 erau privite drept megaevenimente din perspectiva apologiei propagandistice din statele respective, în timp ce la scară regională pot fi catalogate ca mezoevenimente (prin evaluarea stărilor conflictuale pe care le-au creat cu vecinii), iar la scară globală drept microevenimente regretabile care au deranjat, sau după caz, au aranjat traiectoria evolutivă a timpului geopolitic contemporan. Conflictele arabo-israeliene constituiau pentru statele arabe implicate, la momentul producerii lor, niște
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
niște megaevenimente, deși astăzi la scară mondială și la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a Israelului și statelor arabe vecine, în perimetrul aceluiași areal geopolitic. În continuare vom trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabe vecine, în perimetrul aceluiași areal geopolitic. În continuare vom trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale, războaie de eliberare Focare de conflictualitate între diferite comunități locale și autoritățile puterilor stăpânitoare au existat pe tot cuprinsul spațiului arab, din perioada medievală și până în contemporaneitate, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2.1.1. Puteri hegemonice, arii conflictuale, războaie de eliberare Focare de conflictualitate între diferite comunități locale și autoritățile puterilor stăpânitoare au existat pe tot cuprinsul spațiului arab, din perioada medievală și până în contemporaneitate, dar manifestarea lor sub forma luptelor de eliberare organizate, sub conducerea unei forțe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Încă din perioada stăpânirii otomane lumea arabă a cunoscut revolte și răscoale împotriva administrației turcești, atât în lumea arabă asiatică, cât și în cea nord-africană. Dacă diferențierile culturale majore în raport cu puterile hegemonice europene de mai târziu, explică în parte stările conflictuale apărute, se pune în mod firesc întrebarea care era mobilul acestor disensiuni cu puterea otomană, în contextul existenței unei matrici culturale comune cu civilizația turcă (religie comună, alfabet, habitudini sociale, concepții și mod de viață). Pentru o atare explicație trebuie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în 1830, a generat un puternic război anticolonial între 1832-1847, în care comunitățile locale sub conducerea emiruluiAbd el-Kader au opus o dârză rezistență autorităților coloniale. Sfârșitul hegemoniei franceze în Algeria a fost, din păcate, identic cu începutul sub aspectul raporturilor conflictuale. După 1950, mișcarea de eliberare algeriană ia forma luptei armate conduse de Frontul de Eliberare Națională, între 1954 1962, finalizată prin proclamarea independenței Alegeriei la 03.07.1962. Aventura conflictului algerian a fost pentru Franța, alături de cel din Indochina (1946-1954
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]