2,314 matches
-
deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu voi fi terminat deja lucrul. până = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
provenită din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit la ședința cu părinții.; Scrie / și citește cu spor.; * raportul de subordonare în frază: Speră / că va reuși., * modul conjunctiv: Să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două enunțuri în care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
colectiv cu funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de timp. Alcătuiți opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
opt enunțuri în care prepoziții care cer cazul dativ să preceadă pronume care îndeplinesc funcții sintactice diferite. Conjuncție Exemplificați o conjuncție compusă prin alăturare fără cratimă, o conjuncție compusă prin contopire și una formată prin conversiune. Precizați tipul și rolul conjuncțiilor din textele de mai jos: (a) "Ba n-am viclenit asupra tatălui tău, ci totdeauna m-am luptat în luptă dreaptă. Dar cu tine nu m-oi bate. Ci mai bine-oi spune lăutarilor să zică și cuparilor să umple
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii., tipul propoziției subordonate introduse prin conjuncția de și formulați enunțuri cu alte valori morfologice ale acestui cuvânt. IV. Nivelul sintactic al limbii române Repere teoretice IV.1. Concepte operaționale Sintaxa este partea gramaticii care studiază îmbinarea cuvintelor/ a anumitor elemente din planul paradigmatic al limbii, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ceva. * verb la modul gerunziu: Se aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest lucru printr-un document scris
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul infinitiv: A vrea înseamnă a putea. * verb la modul supin: Este de înțeles că va încerca. * verb la modul gerunziu: Eșarfa era fluturând. * adverb: Este bine cum ai procedat. * interjecție: Este vai de ei. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Întrebarea lui este/ dacă va primi o recompensă pentru efortul său.; * pronume relativ: Problema este/ cine își va asuma răspunderea.; * adjectiv pronominal relativ: Problema este/ care coleg își va asuma răspunderea.; * pronume nehotărât: Meritul este/ al oricui atinge performanța într-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul gerunziu: S-a speriat foarte tare de câinii lătrând. * verb la modul supin: Problema de rezolvat acasă nu era foarte dificilă. * adverb: Venirea ta aici îl bucură. * interjecție: I-a dat o prăjitură yummy. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Avea convingerea/ că va fi bine. * pronume relativ: I-a plăcut felul/ în care a tranșat lucrurile. * adjectiv pronominal relativ: E dificilă întrebarea/ ce cadou să luăm. * pronume nehotărât: Este receptiv față de opinia/ oricui este de specialitate. * adjectiv pronominal nehotărât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Pe al doilea dintre frați îl striga Andi. * verb la modul infinitiv: El poate repara orice. * verb la modul supin: A terminat de reparat mașina. * verb la modul gerunziu: El aude bătând. * interjecție: El aude cioc-cioc. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: El crede/ că va reuși. A susținut/ cum că totul este rezultatul muncii lui. * pronume relativ: A aflat/ cine a câștigat. * adjectiv pronominal relativ: A aflat/ care premiu a fost cel mai disputat. * pronume nehotărât: Crede/ orice îi spui. * adjectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
activitate. * verb la modul supin: Se apucase de citit. * verb la modul gerunziu: Se săturase ascultând sfaturi fără aplicabilitate. * adjectiv: Din cauza prafului, din alb a devenit gri. * adjectiv pronominal posesiv precedat de prepoziție: Complotaseră împotriva ta. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Nu și-a dat seama/ dacă răspunsul era cel așteptat. * pronume relativ: El locuiește aproape/ de cine-i e drag. * adjectiv pronominal relativ: El locuiește aproape/ de care prieten îi este cel mai drag. * pronume nehotărât: Spune vestea/ oricui s-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb la modul infinitiv: A fost sancționat pentru a nu-și fi realizat target-ul. * verb la modul gerunziu: Obosind, a preferat să amâne finalizarea proiectului. * adverb: Ninge, de aceea a preferat să nu plece cu mașina. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: A plecat repede,/ pentru că era grăbit. * pronume relativ: A întârziat/ din cauza cui i-a dat ceasul cu o oră în urmă. * adjectiv pronominal relativ: A întârziat/ din ce motive știai deja. * pronume nehotărât: Poate fi sancționat/ din cauza oricui nu-și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
două articole de scris și muncește mult pentru a le finaliza. * verb la modul supin: Se pregătește pentru cules. * adverb: De aceea a procedat astfel, pentru a nu-i implica și pe ceilalți în problemele lui. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Pleacă mai devreme/ pentru ca ceilalți să aibă un exemplu. * pronume relativ: Se străduiește mult/ pentru ceea ce și-a propus. * adjectiv pronominal relativ: Se străduiește mult/ pentru ce obiective și-a propus. * pronume nehotărât: Ar munci astfel/ pentru orice are importanță
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
procedat altfel. * verb la modul gerunziu: Intervenind, ar fi reușit să aplaneze conflictul. * adjectiv: Mai atentă, ar fi reușit să-i decodeze corect reacțiile. * adverb: Încet, ar fi avut mai multe șanse să nu se rănească. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: De n-ar fi fost el,/ echilibrul nu ar fi fost același. * pronume relativ: În locul cui a intervenit,/ eu n-aș fi spus asta. * adjectiv pronominal relativ: În locul cărui coleg a intervenit,/ eu n-aș fi spus asta. * pronume nehotărât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul gerunziu: Alergând, tot n-ar fi reușit să prindă trenul. * adjectiv: Super-atent, și tot n-ar fi reușit să rețină totul. * adverb: Încet-încet, și tot ar fi ajuns la final la un moment dat. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: A venit,/ deși nu era obligat. * pronume relativ: Și-a susținut părerea,/ în ciuda cui a susținut contrariul. * adjectiv pronominal relativ: Ce eforturi ar face/, nu este de ajuns pentru a-i convinge. * pronume nehotărât: Orice ar spune,/ nu-l poate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Muncește atât de mult, până la extenuare. * verb la modul infinitiv: Era prea atentă pentru a o păcăli. * verb la modul gerunziu: S-au certat atât de tare, ajungând până la despărțire. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Este atât de frig,/ de poate îngheța apa din vază. * adverb relativ: Este atât de rece/, cum nu-ți imaginezi. Aplicații Unități sintactice Indicați părțile de propoziție principale și părțile de propoziție secundare din textele de mai jos și precizați
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întreb, spuse el, dacă stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care propozițiile subordonate să fie introduse, pe rând, prin: conjuncție subordonatoare, locuțiune conjuncțională subordonatoare, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ, pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zi, când o porni la drum, văzu sicriul din creștetul muntelui și pe frumoasa Albă-ca-Zăpada" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată subiectivă să fie introdusă prin: (a) pronume nehotărât; (b) adverb relativ; (c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
rămâne la modul infinitiv; (b) verbul copulativ a însemna la modul indicativ, timpul perfect compus; (c) verbul copulativ a deveni. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată predicativă să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ ce; (b) adverbul relativ cum; (c) conjuncția subordonatoare dacă; d) un adjectiv pronominal relativ precedat de prepoziție. Atribut propoziție subordonată atributivă Transcrieți atributele din textele de mai jos, precizând felul lor și caracteristicile părților de vorbire în care se concretizează: (a) "Era odată un împărat puternic și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplificați, în fraze, dependența propoziției atributive de un regent de tip nominal (substantiv, pronume, numeral). Formulați enunțuri în care propoziția atributivă să fie introdusă prin: (a) conjuncția că; (b) pronumele relativ care în cazul genitiv; c) adverbul relativ cum; (c) pronumele relativ care în cazul acuzativ. Construiți fraze în care propoziția atributivă să aibă ca termen regent: (a) substantivul felul; (b) pronumele demonstrativ de depărtare acela; (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gândit / Să o ia la picior, nu e de îndoit." (Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica) Construiți enunțuri în care propoziția completivă indirectă să fie introdusă prin: (a) conjuncția subordonatoare că; (b) pronumele relativ compus cei ce precedat de prepoziție; (c) adverbul relativ unde; (d) pronumele relativ cine în cazul dativ; e) adjectivul pronominal relativ câte. Complemente circumstanțiale Transcrieți complementele circumstanțiale din textele de mai jos, precizând felul lor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]