KorAP: Find »[drukola/base=constituționalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...66 67 68 ...619 >

15,474 matches

Corola-llms4eu/Law/261394

de 3 zile de la data la care comisia de specialitate avizează prin raport legea până la dezbaterea acesteia în ședința Camerei Deputaților sau a Senatului. ... 6. Aceste dispoziții imperative au fost încălcate cu privire la legea supusă controlului de constituționalitate, deoarece aceasta a fost avizată de comisia specială raportoare în data de 17 octombrie 2022 și în aceeași zi a fost dezbătută și aprobată în ședința Senatului. Aplicarea procedurii de dezbatere în ședința Senatului în privința Legii privind Consiliul Superior

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
exercita un mandat imperativ, dând curs strict indicației partidelor din coaliția de guvernare. Termenul de 3 zile este imperativ, indiferent dacă este aplicată procedura ordinară de dezbatere sau procedura de urgență. ... 7. Totodată, se susține că legea dedusă controlului de constituționalitate contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție în ceea ce privește desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. Astfel, adoptarea celor trei noi legi ale

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. ... 10. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că dispozițiile privind procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (art. 8-18), denumit în continuare CSM, din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 133 alin. (2) lit. a) din Constituție, potrivit cărora 14 dintre membrii CSM sunt aleși în adunările generale ale magistraților. Se susține, în primul rând, că prevederea alegerii separate, pe niveluri de instanțe și parchete, prin faptul

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
din 2 noiembrie 2022, prin care consideră, în esență, că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin raportare la dispozițiile constituționale invocate, precum și la deciziile Curții Constituționale. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, arată că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată în procedură de urgență, motiv pentru care termenele au putut fi scurtate, iar modul în care acestea au fost comprimate și intervalele de timp rezultate reprezintă aspecte legate de aplicarea regulamentelor parlamentare, sens în care invocă deciziile

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
Curtea Constituțională cu nr. 7.730 din aceeași dată, prin care consideră, în esență, că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 31. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, consideră că susținerile autorilor sesizării nu pot fi reținute, deoarece legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată în procedură de urgență, la cererea Guvernului, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (3) din Constituție, sens în care se invocă, în esență, deciziile Curții Constituționale nr. 307 din 28 martie 2012, nr. 137 din 20 martie

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
nu încalcă dispozițiile constituționale, fiind posibilă derogarea de la termenele regulamentare, temporalitatea fiind o trăsătură de bază a procedurii de urgență. ... 32. În ceea ce privește invocarea unei pretinse încălcări a prevederilor art. 148 din Constituție, arată că, în analiza constituționalității unei legi, Curtea se raportează la texte și principii constituționale pretins încălcate, iar avizele Comisiei de la Veneția nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate, similar cu normele de drept europene. Cu

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
148 din Constituție, arată că, în analiza constituționalității unei legi, Curtea se raportează la texte și principii constituționale pretins încălcate, iar avizele Comisiei de la Veneția nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului de constituționalitate, similar cu normele de drept europene. Cu privire la susținerea că Parlamentul nu ar fi așteptat un aviz din partea Comisiei de la Veneția și a procedat la adoptarea legii, apreciază că această critică nu este raportată la niciun text

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
la art. 8-18 din legea contestată autorii sesizării nu indică în mod concret motivele pentru care Curtea Constituțională ar putea reține neconstituționalitatea prevederilor invocate, astfel că, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, critica de constituționalitate raportată la art. 133 din Constituție ar urma să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 35. Mai arată că legile justiției consacră, cu valoare de principiu, la nivel normativ, separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, judecătorii și procurorii trebuind să fie

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017), aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012). ... 46. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează sistemul de alegere a membrilor CSM, se apreciază, în esență, că

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
dreptul în discuție astfel încât să afecteze esența acestuia. Acest sistem de alegere a membrilor CSM de la nivelul curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, respectiv a procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe nu ridică probleme de constituționalitate, în absența unor prevederi exprese ale Legii fundamentale în materie legiuitorul având deplina libertate în stabilirea sistemului electoral, soluția pentru care acesta a optat încă din anul 2004 înscriindu-se în marja sa de apreciere. Nici sistemul de alegere a

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
electoral, soluția pentru care acesta a optat încă din anul 2004 înscriindu-se în marja sa de apreciere. Nici sistemul de alegere a membrilor CSM, judecători și procurori, cu cel mai mare număr de voturi obținut nu comportă probleme de constituționalitate, câtă vreme textele constituționale relevante în această materie nu impun sub aspectul modalității de desfășurare a alegerilor un anume fel de majoritate pentru asigurarea reprezentativității (simplă, absolută ori calificată). În plus, preferința pentru un singur tur de scrutin se explică

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
ai secțiilor pot fi cuprinse în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii. ... 51. Referitor la critica potrivit căreia atribuțiile Plenului CSM sunt preluate de secțiile CSM, se arată, în esență, că prevederile legii supuse controlului de constituționalitate consacră o separare a competențelor celor două secții ale CSM în ceea ce privește gestionarea carierei judecătorilor și procurorilor, menținând sub acest aspect soluția adoptată în anul 2018. Delimitarea competențelor celor două secții nu afectează rolul constituțional al CSM, ținând

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 63. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. Având în vedere că autorii sesizării de neconstituționalitate aduc critici de neconstituționalitate extrinsecă

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. Având în vedere că autorii sesizării de neconstituționalitate aduc critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum și critici de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că obiect al controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. 8 alin. (3), art. 14 alin. (3) și (4), art. 22 alin. (3), art. 27 alin. (2), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
146 lit. a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
obiecția, care formează obiectul Dosarului nr. 2.349A/2022, îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, aceasta fiind formulată de 57 de deputați, care au dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori. ... 67. Sub aspectul termenului de sesizare, Curtea reține că obiecția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională la data de 20 octombrie 2022. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată de Senat, în calitate de

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022, în procedură de urgență [solicitată de către Guvern conform art. 76 alin. (3) din Constituție și aprobată], a fost depusă la secretarul general al Senatului pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității sale la aceeași dată, iar la secretarul general al Camerei Deputaților la data de 19 octombrie 2022 și, ulterior, la data de 21 octombrie 2022, a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare. Potrivit art.15 alin. (2) din Legea nr.

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este de 2 zile.“ Ținând cont de dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că legea care formează obiectul controlului de constituționalitate a fost adoptată în procedură de urgență, a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 19 octombrie 2022, fiind trimisă la promulgare la data de 21 octombrie 2022, iar

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că legea care formează obiectul controlului de constituționalitate a fost adoptată în procedură de urgență, a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității la data de 19 octombrie 2022, fiind trimisă la promulgare la data de 21 octombrie 2022, iar sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 20 octombrie 2022, Curtea constată că este îndeplinită cerința privind termenul

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
întrunite condițiile cu privire la termenele stabilite de lege și de Constituție, sesizarea Curții va fi respinsă ca inadmisibilă. Având în vedere că legea criticată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității sale la data de 19 octombrie 2022, iar Curtea Constituțională a fost sesizată la data de 20 octombrie 2022, Curtea constată că obiecția a fost formulată în interiorul termenului prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aspect

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
cu amendamente, proiectul de lege fiind înscris pe ordinea de zi din aceeași zi și adoptat de către Senat, în calitate de Cameră decizională. Ulterior, legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității acesteia, iar la data de 21 octombrie 2022 a fost trimisă la promulgare. ... 71. În ceea ce privește modificările și completările legislative aduse prin legea criticată, Curtea reține, cu titlu prealabil, că în expunerea de motive a proiectului de lege

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
data de 21 octombrie 2022 a fost trimisă la promulgare. ... 71. În ceea ce privește modificările și completările legislative aduse prin legea criticată, Curtea reține, cu titlu prealabil, că în expunerea de motive a proiectului de lege supusă controlului de constituționalitate se precizează că, „prin Programul de guvernare 2021-2024, Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
a legilor justiției (legile privind statutul judecătorilor și procurorilor, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii) constituie jalon în Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României“. ... 72. Față de cadrul legislativ actual, legea supusă controlului de constituționalitate aduce următoarele modificări și completări principale: în ceea ce privește alegerea membrilor judecători și procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), se elimină soluția conform căreia, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
septembrie 2005, prin care s-a aprobat Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. ... 74. Analizând obiecția de neconstituționalitate, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că autorii acesteia susțin, în esență, că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 69 alin. (2), ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și ale art. 148 din Constituție, deoarece, pe de o parte, a fost avizată de comisia

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]
și procedurile parlamentare de adoptare a legii. Or, în măsura în care dispozițiile regulamentare invocate în susținerea criticilor nu au relevanță constituțională, nefiind consacrate expres sau implicit într-o normă constituțională, aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). ... 77. Aceste considerente menționate la paragraful

DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261394]