2,265 matches
-
atît propagandă comercială și guvernamentală, cît și dezinformare, de vreme ce democrația poate prospera numai dacă cetățenii sînt informați și activi. În acest capitol, voi folosi metoda studiului cultural și o voi aplica scenariului și efectelor Războiului din Golf (el însuși un construct media, un produs al mijloacelor de informare în masă, după cum vom vedea). De asemenea, voi exemplifica modelul meu referitor la studiile culturale prin abordarea a diverse perspective, studiu ce combină cercetarea modului de structurare politică, cu analiza și interpretarea textului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nu poate ști niciodată cu siguranță dacă a făcut alegerea corectă, dacă a optat pentru "adevărata" sa identitate sau dacă a fost măcar în cele din urmă capabil să-și construiască o identitate. Sinele modern este conștient de caracterul de construct al identității și știe că identitatea poate fi schimbată sau modificată după voință. Individul este, de asemenea, dornic ca identitatea să-i fie recunoscută și validată de alții. În plus, modernitatea presupune și un proces de inovație, de permanentă răsturnare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
percepem, ne interpretăm și ne prezentăm pe noi nouă înșine și altora. Așa cum s-a observat, pentru anumiți teoreticieni identitatea înseamnă o descoperire și o afirmare a unei esențe înnăscute care determină substanța individului în vreme ce pentru alții, identitatea reprezintă un construct și o creație din materialul și rolurile sociale disponibile la un moment dat. Gîndirea postmodernă contemporană a respins, în general vorbind, noțiunea esențialistă și raționalistă de identitate și se bazează mai degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
determină uniformizarea individualităților într-o societate de consum, raționalizată și birocratizată și în cultura media 2. La rîndul lor, poststructuraliștii au lansat un atac la adresa noțiunilor de subiect și identitate, susținînd că identitatea subiectivă este chiar ea un mit, un construct al limbajului și al societății, o iluzie supradeterminată că individul este într-adevăr un subiect stabil care are o identitate definită (Coward și Ellis, 1977; Jameson, 1983, 1991). S-a susținut, așadar, ideea că în cultura postmodernă subiectul s-a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tradiționale ale cowboyului, ale muncii intense, ale creșterii animalelor și ale altor elemente dezirabile, sugerînd că fumatul este o acțiune nobilă, metonimic echivalentă cu alte activități sociale pozitive. Imaginile, textele și produsele arătate în reclame pun la dispoziția consumatorului un construct care încearcă să ascundă și să camufleze contradicția dintre munca "grea" și țigara "ușoară", dintre scena "naturală" și produsul "artificial", dintre peisajul răcoros și activitatea nesănătoasă legată de ideea de foc care este fumatul, dintre virilitatea aspră a "bărbatului Marlboro
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
homosexual și alte posibile combinații). Cu toate acestea, căutarea identității și mai ales căutarea ei în aspectul fizic, imagine, stil și mod de viață continuă în ritm rapid. Personalități media precum Michel Jackson și Madona dovedesc că identitatea este un construct, că poate fi în permanență schimbată, rafinată și acordată, că identitatea este o chestiune ce ține de imagine, stil și înfățișare. Michael Jackson, spre exemplu, șterge granițele dintre alb și negru, bărbat și femeie, adult și adolescent în imaginile pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernității ar putea fi interpretate ca forme accentuate ale unor trăsături deja prezente în epoca modernă, ale unei noi configurații cu noi accente pe care am putea-o numi "postmodernă". De fapt, ca și identitatea însăși, conceptele și termenii sînt constructe sociale, noțiuni arbitrare care servesc la identificarea și aducerea în centrul atenției a unor anumite fenomene care satisfac anumite criterii analitice sau de clasificare. Așadar, dezbaterea asupra postmodernismului este în mare măsură o dezbatere ce privește terminologia ce trebuie folosită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al capitalismului în construirea societăților și identităților contemporane, atunci este nociv. În mod asemănător, întrebarea dacă anumite categorii ale subiectului pot fi folosite în continuare în teoria culturală rămîne deschisă. S-a dovedit că acest concept de subiect este un construct social, iar ideea unui subiect unitar, coerent și esențial este o iluzie 15. Cultura media tinde nu să construiască ceva de tipul unui subiect și nici să interpeleze indivizii pentru a se identifica drept subiecți, ci să construiască identități și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
da seama că se află. Dezavantajul constă în faptul că identitatea se aplatizează și se trivializează în privința aspectului, stilului și consumului de bunuri prin care un individ își definește propria identitate și proprietate, propriul mod de viață. Identitatea este un construct alcătuit din materialele situațiilor de viață și această identitate se poate schimba și poate transforma viața individului conform proiectelor sale, așa cum ne reamintesc Sartre, Foucault și alții. Constituirea unei identități stabile reprezintă însă un efort ce necesită voință, acțiune, angajare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
televiziune prin cablu care transmit muzică rock 24 de ore din 24." (The New York Times, 3 ianuarie 1985) 7 Am ezitat să folosesc termenul "atitudini ale subiectului" pentru că nu cred că există "subiecți" și că noțiunea de subiect este pură ficțiune, un construct ideologic și social. Ca toate acestea, cultura media produce "atitudini" cu care publicul este chemat sau indus să se identifice; ca urmare, folosesc termenul de "atitudini ale subiectului" în acest sens pentru a descrie identități, roluri, înfățișare, imagine stabilite de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a unor reale contradicții ce trebuie evaluate și articulate pentru ca imaginea, opera și influența exercitată să fie interpretate în mod adecvat. Argumentul pe care îl propun este că imaginea Madonei și modul în care a fost receptată subliniază caracterul de construct social al identității, modei și sexualității. Aruncînd în aer orice granițe stabilite de codurile dominante ale sexului și modei, ea încurajează experimentul, schimbarea și producerea identității individuale. Cu toate acestea, prezentînd crearea de imagini, înfățișare, modă și stil ca fiind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de discursuri legate de Madona, dar și a interpretărilor și aprecierilor contradictorii. Madona atinge cele mai sensibile coarde ale sexualității, rasei, clasei, oferind imagini și produse culturale provocatoare în ambele sensuri ale cuvîntului dar și unele care susțin convențiile dominante. Constructul Madona este prin el însuși un set de contradicții și în paginile ce urmează voi explora imaginile, codurile și efectele ce constituie fenomenul Madona. Modă și identitate Madona prezintă interes pentru studiile culturale datorită faptului că activitatea sa artistică, popularitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
domeniul modei și a stilului de viață. Schimbarea constantă a propriei imagini și identități promova experimentul și crearea unei mode și a unui stil proprii. Mutațiile, uneori dramatice, produse în imaginea și stilul său sugerau faptul că identitatea este un construct, că era ceva produs de individul însuși și care ar putea fi modificat după voie. Modul în care Madona a făcut uz de modă în construirea identității sale a arătat cu claritate că imaginea și aspectul unui individ contribuie la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unui individ contribuie la definirea a ceea ce este sau cel puțin a modului în care este perceput și în care ceilalți se raportează la el. Ca atare, Madona a pus în discuție chestiunea identității și i-a revelat caracterul de construct și natura sa alterabilă. Madona a fost pe rînd dansatoare, muziciană, manechin, cîntăreață, vedetă a videoclipurilor, actriță de film și de teatru, "cea mai de succes femeie de afaceri a Americii" și o supervedetă pop care a excelat în vînzarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iar culoarea părului variază de la un blond murdar în secvențele color cu tînărul hispanic pînă la un blond seducător, părul fiind aranjat foarte modern, în secvențele alb-negru. Imaginile contrastante ale celor două Madone sugerează faptul că identitatea individului este un construct care poate fi modificat după dorință, iar Madona avea să facă chiar acest lucru. În plus, imaginea vedetei care se oferă în videoclipuri (dar și în realitate, dacă e să dăm crezare bîrfelor) unor bărbați de diferite culori, sparge toate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simt ca o fecioară", ea își dezvelea, unduindu-se, ombilicul intonînd "atinsă pentru prima dată în viață". Această interpretare cu accente sexuale evidente persiflează virginitatea, dar și sexualitatea, ironizîndu-le codurile și gesturile. Acest joc cu codurile sexualității revelează caracterul de construct artificial al acesteia, de produs, în parte, al imaginilor și codurilor culturii populare, și nu un fenomen "natural". Mai arată și faptul că sexualitatea este un teren al jocului, al creării și exprimării de sine a individului, al dorinței și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintr-un castronaș cu lapte. În aceste cadre, Madona își însușește imaginile feminine tradiționale, pentru a le submina mai apoi prin contrastul produs de imagini discordante de femei ce-și asumă postùri masculine, arătînd astfel că toate reprezentările sexelor sînt constructe artificiale care pot fi însușite sau abandonate, după dorință. Imaginea cea mai ofensatoare din punct de vedere feminist, și anume aceea a Madonei ca sclavă, poate fi interpretată drept o fantezie a bărbatului capitalist care o proiectează pe un ecran
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu mîna, într-un gest ce semnifică asumarea poziției masculine de putere și control 11. La un moment dat, își desface jacheta cu un gest brusc, dezgolindu-și sînii pentru a arăta că și imaginea masculină este doar un alt construct, o postură pe care oricine o poate adopta. Se poate deduce de aici că și imaginile feminine sînt doar posturi sau roluri asumate, produse de dominația masculină și pe care femeile pot hotărî dacă vor să le ocupe sau, dimpotrivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
octavă tonul vocii, așa încît să sune a voce de bărbat; vocea sună însă nesigură, semnificînd fragilitatea identității personale și sexuale. Uneori se îmbracă astfel încît are un aspect androgin, eliminînd distincția dintre "masculin" și "feminin" (acestea fiind și ele constructe sociale); însă Madona apare invariabil ca "femeie", chiar și atunci cînd își asumă puterea masculină (ca în scena în care își dezgolește sînii și își cuprinde pubisul cu mîna, în "Express Yourself", în care apare îmbrăcată într-un costum bărbătesc
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și care au contribuit în multe moduri la subminarea ideologiilor conservatoare dominante. Așa cum am arătat, utilizarea modei și a sexualității a acționat resorturi ale rasei, sexualității, clasei, religiei ce au provocat reacții contradictorii care au pus în lumină caracterul de construct social al acestor fenomene și au indicat că aceste categorii artificiale ale vieții cotidiene pot fi modificate. Într-un anume sens și ținînd cont de limitele deja menționate, Madona a contribuit la aducerea unor grupuri și probleme marginalizate în centrul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este o serie de dispute violente în care unii o susțin, iar alții o atacă cu pasiune. Ea reprezintă o permanentă provocare, fie că este iubită sau detestată, relevînd primatul modei și al imaginii în cultura contemporană și caracterul de construct al identității. NOTE 1 Tipul ideal care operează o distincție între societățile modernă și tradițională este, în anumite privințe, o simplificare, dar utilizez această distincție pentru a pune în lumină trăsăturile caracteristice care realizează o legătură între modă, imagini și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Merry se transformau într-un murmur pierdut printre silabe sacadate, amortizat de o iubire greșit calibrată și dizolvat în iluzia stabilității acestei pefecte familii americane. Parabolă a frământărilor violente ce macină America după război, Pastorala americană demitizează, alături de numeroase alte constructe și proiecții ideologice, și dimensiunea tragică și inefabilă a inocenței. În interiorul ei, bunul Suedez și monstruoasa Merry își au, fiecare, propriul zeu al Singurătății. "Orizont", nr. 4 (1567), aprilie 2013 Comunismul, în roz și negru Istoriile comunismului se scriu în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
versantul narativ al artei Dorotheei Tanning, revers și contraparte a unei lumi plastice mereu măcinată de impulsul invaziei și al contaminării. Aliniate în poveste, spaima, dorința, violența și moartea închid patrulaterul unei istorii fantastice, în care imaginația vizuală sedimentează un construct verbal viu și neverosimil, amestec de basm vicios și fantezie suprarealistă. Când a început să-l scrie, Dorothea Tanning vizita adesea, împreună cu Max Ernst, micul oraș Sedona, din deșertul Arizona; în 1946, s-au mutat acolo pentru câțiva ani. Impresionată
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
descrie comportamentul lingvistic ca un întreg, iar teoria lingvistică a acestuia, care nu ține cont de factorii socio-culturali sau de condițiile dintr-o comunitate de limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de comunicare fiind definită drept capacitate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
socio-culturali sau de condițiile dintr-o comunitate de limbă heterogenă, o „grădină a Edenului”. „Dacă la creatorul gramaticii generative competența avea caracteristicile unui construct predominant intrapersonal și denumea o facultate înnăscută, un «deja-existent» de natură lingvistică, la Hymes, competența devine construct dinamic și și interpersonal. Specificul acestei viziuni constă în evidențierea regulilor sociale și funcționale ale limbajului, competența de comunicare fiind definită drept capacitate ce permite producerea și interpretarea mesajelor, precum și negocierea sensului în context specific .” 1.1. Componentele competenței
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]