3,427 matches
-
consular 3 2 Consulat consulat 1 2 consulat consulat 2 2 consulate consulat 3 2 Consulatele consulat 2 2 Consulatele consulat 3 2 Consulatelor consulat 1 2 consulatelor consulat 4 2 Consulatul consulat 1 2 Consulatul consulat 2 2 Consulatului consulat 1 2 consulatului consulat 1 2 contingent contingent 5 2 Contingentul contingent 2 2 Contingentul contingent 4 2 contingentului contingent 1 2 Contrabanda contrabandă 1 2 contrabandă contrabandă 9 2 contrabandei contrabandă 1 2 Contrabandierul Contrabandierul 1 2 Contrabandierului Contrabandierului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Consulat consulat 1 2 consulat consulat 2 2 consulate consulat 3 2 Consulatele consulat 2 2 Consulatele consulat 3 2 Consulatelor consulat 1 2 consulatelor consulat 4 2 Consulatul consulat 1 2 Consulatul consulat 2 2 Consulatului consulat 1 2 consulatului consulat 1 2 contingent contingent 5 2 Contingentul contingent 2 2 Contingentul contingent 4 2 contingentului contingent 1 2 Contrabanda contrabandă 1 2 contrabandă contrabandă 9 2 contrabandei contrabandă 1 2 Contrabandierul Contrabandierul 1 2 Contrabandierului Contrabandierului 1 2 Lexic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
consulat 1 2 consulat consulat 2 2 consulate consulat 3 2 Consulatele consulat 2 2 Consulatele consulat 3 2 Consulatelor consulat 1 2 consulatelor consulat 4 2 Consulatul consulat 1 2 Consulatul consulat 2 2 Consulatului consulat 1 2 consulatului consulat 1 2 contingent contingent 5 2 Contingentul contingent 2 2 Contingentul contingent 4 2 contingentului contingent 1 2 Contrabanda contrabandă 1 2 contrabandă contrabandă 9 2 contrabandei contrabandă 1 2 Contrabandierul Contrabandierul 1 2 Contrabandierului Contrabandierului 1 2 Lexic politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este pretutindeni aceeași și se caracterizează totdeauna prin trei elemente fundamentale: preeminența activităților neagricole, adică a comerțului și a meșteșugurilor; prezența unui nou grup social care asigură aceste activități, burghezia; nașterea unor noi entități politice: orașele de *comună (sau de consulat în Midi), care se bucură de o largă autonomie, și orașele libere care au primit mai ales privilegii economice. La originea comunelor se găsesc legături orizontale țesute între egali și sub jurămînt: asociații de *pace, confrerii religioase, corporații de negustori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publice franceze tema salvatorului votat prin plebiscit în mîinile căruia poporul își poate lăsa destinul. Deși a lăsat după el o Franță economic stagnantă, nu este mai puțin adevărat că a facilitat instalarea noii burghezii, conducătoare a secolului care începe. Consulatul, ordinea și pacea "Cetățeni, Revoluția este fixată pe principiile care au început-o, ea este terminată". În aceste cuvinte ale proclamației de prezentare a noii Constituții (cea a anului VIII, decembrie 1799), Bonaparte spunea francezilor ceea ce aceștia așteptau: menținerea celor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bună administrație și de finanțe bune. Constituția anului VIII, ieșită din lovitura de stat din Brumar, instaurează principiul lui Sieyes: "Autoritatea vine de sus și încrederea de jos", dar de data aceasta în favoarea lui Bonaparte. Ea stabilește într-adevăr un Consulat în care puterea aparține unui Prim Consul care are inițiativa legilor, discută bugetul, diplomația, războiul, numește aproape în toate funcțiile și nu lasă celorlalți doi consuli decît funcțiile onorifice. Puterea legislativă se diluează între patru adunări care se neutralizează și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
febr. (20 pluvios, anul IX) Pacea de la Lunéville 15 iulie (26 mesidor, anul IX) Semnarea Concordatului 1802 Chateaubriand: le Génie du Christianisme Beethoven: Simfonia "Eroica" 25 martie (4 germinal, anul X) Pacea de la Amiens 10 mai (20 floreal, anul XI) Consulatul pe viață 1803 28 martie (7 germinal, anul XI) Fixarea valorii francului 1804 Răscoala sîrbilor contra turcilor 21 martie (30 ventos, anul XII) Promulgarea Codului Civil 2 dec. (1 frimer, anul XIII) Încoronarea lui Napoleon I 1805 2 decembrie Victoria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dobîndite, 257 Exportarea Revoluției, 258 Dar puterea are oroare de vid: Bonaparte, 259 Documente: 1. Calendarul revoluționar. Exemplu din anul II, 260 2. Revoluția, limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză, 263 Consulatul, ordinea și pacea, 263 Reorganizarea statului, 264 Încadrarea societății..., 265 Instaurarea păcii... drumul către Imperiu, 266 Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară, 266 Condițiile epopeii, 267 Ascensiunea, 267 Declinul, 268 Imperiul și instalarea notabililor, 269 Împăratul, notabilii și clasele populare, 269
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și o "gardă mobilă," ai cărei membri nu îndeplineau doar sarcina păstrării și întreținerii ordinii, ci executau și percheziții în case, rețineau elemente suspectate de spionaj, iar, la un moment dat, au organizat chiar și o demonstrație de simpatie în fața consulatului german din Cluj. Au fost ocazii în care membrii gărzii civile s-au confruntat cu jandarmeria sau cu armata română, ieșite și ele în stradă, acțiuni care deseori s-au întors împotriva populației civile. De o publicitate mai mare s-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
motiv pentru care încuraja permanent deschiderea școlilor naționale confesionale. Ceea ce, și în ochii maghiarilor, însemna același lucru, fiind confirmat de o întâmplare din primăvara lui 1944, când - drept represalii pentru violențele comise de un grup mare de români împotriva funcționarilor consulatului ungar de la Brașov și a celor din anturajul lor, pe 3 martie, studenții maghiari au organizat o demonstrație de protest în fața consulatului român din Cluj. Deși guvernul ungar preluase, de la guvernul român, plata ajutorului (congrua), acordat preoților, și se străduia
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din primăvara lui 1944, când - drept represalii pentru violențele comise de un grup mare de români împotriva funcționarilor consulatului ungar de la Brașov și a celor din anturajul lor, pe 3 martie, studenții maghiari au organizat o demonstrație de protest în fața consulatului român din Cluj. Deși guvernul ungar preluase, de la guvernul român, plata ajutorului (congrua), acordat preoților, și se străduia să demonstreze observatorilor străini cât erau de avantajați funcționarii bisericii ajunși sub jurisdicție ungară, uneori acest congrua se reținea în anumite cazuri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lucrările unui summit, ia-ți unul cu tine. Dacă, dimpotrivă, vei transmite din stradă, din mijlocul unor oameni loviți de o nenorocire, renunță la tot ce ți-ar putea îngreuna deplasarea. 4. Asigură-te că ai contacte la ambasadele sau consulatele României din țara în care te deplasezi. Nu știi niciodată ce neplăceri pot apărea într-o deplasare, astfel că e bine să ai în agendă câteva numere de telefon de urgență. Dacă poți obține numerele de telefon mobil ale persoanelor
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
1789 a reprezentat un mare pas în istoria Europei. Dar bineînțeles că nici atunci lucrurile nu au mers pe o cale realistă , a apărut la un moment dat dictatura iacobină în frunte cu Robespierre, a urmat Convenția Națională, Directoratul și Consulatul, iar conducătorii s-au măcelărit în mare parte între ei. Ghilotina funcționa din plin. Semn că tot orgoliul și trufia omenescă erau pe primul plan și nu conceptul de dreptate socială, de ,,liberte, egalite, fraternite “. Și în țara Românească răscoala
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Consulare a Ministerului Afacerilor Străine de la București prin care era informat că tânărul Vasile Butză primea un ajutor de 150 de lei pe lună, vreme de 3 ani, cu începere din 1 august 1897, din partea Ministerului Lucrărilor Publice 3. Desigur, Consulatul României de la Liège trebuia să se intereseze îndeaproape dacă fostul ofițer frecvență cursurile la care se înscrisese. De asemenea, după încheierea fiecărui trimestru, studentul trebuia să pună la dispoziția autorităților române certificatele de asiduitate și notele obținute, pentru a putea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ilian, 8 / 21 ianuarie 1904, nepaginat. 3 Ibid., vol. 195, Adresa a Direcțiunii Afaceri Comerciale și Consulare către Însărcinatul cu Afaceri al Legației României la Bruxelles, 10 iunie 1898, nepaginat. 4 Ibid., Corespondență oficială a Rectoratului Universității din Liège cu Consulatul României, respectiv a acestuia din urmă cu Legația de la Bruxelles, 13 iulie 1898, nepaginat (trei documente cu aceeași dată). 5 Ibid., Scrisoare a Consulului României la Liège către Însărcinatul cu Afaceri al Legației de la Bruxelles, 14 septembrie 1898, nepaginat. 6
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
le-a cunoscut istoria celor două popoare În secolul al XIX-lea au creat noi condiții pentru relațiile stabilite. Există mențiuni documentare despre relațiile românobelgiene Încă din secolele XIV-XVI. În prima jumătate a sec. al XIX-lea, Belgia a stabilit consulate În principalele orașe românești, fiind cea mai bine reprezentată Între statele mici. În 1839, Belgia a obținut recunoașterea independenței și a neutralității sub garanția marilor puteri, Însă dezlipirea de Olanda a Însemnat un dezavantaj pentru economia belgiană, situația complicându-se
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
Belgiei, independentă și neutră din 1839, În Principate, aspect evidențiat de interesul deosebit pentru porturile românești de la Galați și Brăila, datorită volumului mare de mărfuri tranzitate aici. Colaborarea dintre cel două popoare a cunoscut o nouă etapă după deschiderea primului consulat belgian la Galați, În anul 1838, mutat la București În mai 1842, cu acest prilej stabilindu-se și primele relații politice, urmate de cele culturale, prin plecarea unor tineri români la școlile și universitățile belgiene. În Belgia și-au continuat
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
suzerană, secondată de Imperiul Habsburgic și, un timp, de Anglia, dorea să impună abordarea „delictului” comis de români numai din perspectiva ordinii garantate. În aceste Împrejurări s-a remarcat actul de mare curaj al guvernului de la Bruxelles, care a ridicat consulatul de la București la rangul de Consulat general, sub conducerea lui Jaques Poumay, Încă din 13 februarie 1859 , semnificând atitudinea Belgiei față de Unirea Principatelor. Diplomații belgieni apreciau că alegerea lui Al. I. Cuza s-a făcut Într-o manieră atât de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
un timp, de Anglia, dorea să impună abordarea „delictului” comis de români numai din perspectiva ordinii garantate. În aceste Împrejurări s-a remarcat actul de mare curaj al guvernului de la Bruxelles, care a ridicat consulatul de la București la rangul de Consulat general, sub conducerea lui Jaques Poumay, Încă din 13 februarie 1859 , semnificând atitudinea Belgiei față de Unirea Principatelor. Diplomații belgieni apreciau că alegerea lui Al. I. Cuza s-a făcut Într-o manieră atât de singulară și fără presiuni externe, ea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
de istoriografie, a acestei problematici atât de complexe este încă așteptată de toți cei interesați în cunoașterea evoluției evenimentelor și a fenomenelor în toată complexitatea lor. Deși, după cum am văzut mai sus, există lucrări care abordează, direct sau tangențial, activitatea consulatelor engleze din Principate pe anumite segmente cronologice, lipsește un studiu care să analizeze acest subiect pe toata plaja cronologică, de la înființarea acestor misiuni diplomatice și până la Unire, modul în care consulii englezi au influențat sau au căutat să deturneze mersul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în aplicare a Regulamentelor Organice sunt scrutate cu o atenție deosebită. Am optat pentru accepțiunea istorică a termenului „reprezentanțe diplomatice”, care cuprindea, în epocă, toate tipurile de misiuni, inclusiv cele consulare. Semnificația juridică actuala îi restrânge sensul doar la ambasade, consulatele fiind desemnate prin „misiuni consulare” sau „agenții diplomatice”. Am ales cel dintâi termen si pentru a sublinia statutul juridic aparte de care se bucurau Principatele, consulatele de aici situându-se pe o poziție intermediară, între ambasade si consulatele propriuzise, acestea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de misiuni, inclusiv cele consulare. Semnificația juridică actuala îi restrânge sensul doar la ambasade, consulatele fiind desemnate prin „misiuni consulare” sau „agenții diplomatice”. Am ales cel dintâi termen si pentru a sublinia statutul juridic aparte de care se bucurau Principatele, consulatele de aici situându-se pe o poziție intermediară, între ambasade si consulatele propriuzise, acestea din urmă înființate în pașalâcurile Imperiului otoman. Lucrarea noastră este structurată pe cinci capitole. Cel dintâi prezintă evoluția statutului juridic al Principatelor de la sfârșitul secolului ale
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la ambasade, consulatele fiind desemnate prin „misiuni consulare” sau „agenții diplomatice”. Am ales cel dintâi termen si pentru a sublinia statutul juridic aparte de care se bucurau Principatele, consulatele de aici situându-se pe o poziție intermediară, între ambasade si consulatele propriuzise, acestea din urmă înființate în pașalâcurile Imperiului otoman. Lucrarea noastră este structurată pe cinci capitole. Cel dintâi prezintă evoluția statutului juridic al Principatelor de la sfârșitul secolului ale XVIII-lea și până la Unire. Am considerat oportun să introducem citate documentare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
românești care îi găzduiau, atitudinea pe care au avut-o față de evenimentele care se desfășurau în acest teritoriu situat la „granița a trei imperii”. Urmează trei capitole importante în desfășurarea demesului nostru, care prezintă efectiv activitatea consulară britanică de la înființarea Consulatelor și până la Unire, fiecare dintre ele fiind structurat pe cele două dimensiuni - politică și economică -, cea dintâi fiind tratată, la rândul ei, în secțiuni cronologice distincte. Sunt incluse numeroase informații documentare, care reliefează și detaliază modul de gândire și de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
încheiate de Imperiul otoman cu statele europene, Poarta acordase supușilor acestora din urmă, care se găseau pe teritoriul turc, dreptul de a fi judecați de proprii lor consuli, ca urmare a diferenței de religie și de statut personal. Odată cu înființarea consulatelor străine în Principate, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, regimul jurisdicției consulare fusese extins și asupra Moldovei și Țării Românești, cu toate ca acestea erau țări creștine, aflate sub suzeranitate otomană. Beneficiind de acest regim
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]