73,689 matches
-
triumvir, decemvir, centumvir, diverse funcții sociale, dar el nu se gîndește decît la poezie. Frecventează cercul lui Messala, prefectul Romei, unde îi întîlnește pe Horațiu, Virgil, Propertius, Tibul. Se cultivă elegia. Genuri grave, serioase, potrivite austerității împăratului. Ovidiu, în acest context, se arată ceva mai îndrăzneț și scrie cu prudență Amores, ca-n zilele noastre, Amoruri, să spunem. Țiț Liviu este cu 5 ani mai tînăr decît Augustus, fiind prieten cu el. Țiț Liviu, printre stelele celelalte ale epocii, este un
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
să răspundă la întrebarea „de ce?”, întrebare pusă în legătură cu ceea ce se cere explicat. În termeni simpli, oamenii vor să cunoască nu numai ce se întâmplă, ci și de ce se întâmplă ceva. Explicația are menirea de a decide asupra unor evenimente, în contextul altor evenimente, de a arăta de ce ceva este și de ce este așa cum este. Din câte se pare, întrebarea e unde e! Fără a intra pe un teren suficient de spinos, (erotetica sau știința întrebărilor reprezintă aproape jumătate din filosofia limbajului
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene, el ajunge în ultimii ani ai Aurorei, când este pictat în exil, o figură a râului, a impurității, a distorsiunii. Trăind în contextul incoerent al gunoaielor orașului, Maurul intra într-o lume a fantomelor, devenind el însuși o umbră degradata de viciu și crimă. Totuși, în ultimul tablou al Aurorei, numit și el, desigur, Ultima suflare a Maurului pentru a sugera încă o dată
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
maghiară sunt firești: dar multe pagini par, și azi, subiective. Nu trebuie ignorată bibliografia parcursă, cărțile care însoțesc demersul sociologului. E vorba de o cercetare de început care vrea să inaugureze efortul desfășurat în direcția "închegării poporului român". În acest context trebuie judecat Slavici: acela al apartenenței la o țară cu ale cărei demersuri se simte solidar (Ungaria)3), dar care, la rându-i (crede el) este amenințată. Pe de o parte, de Bismarck. Pe de altă parte, spun o seama
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
toți scriitorii ardeleni ("ai energiilor naționale") afirmă un patos combatant ieșit din comun. Coșbuc, Goga, Aron Cotrus, Beniuc, sunt autori ai unor pagini bogate în blesteme, în teribile imprecații. Fanatismul lor (că și al lui cioran) trebuie numit într-un context al exasperării. ei scriu o literatura a exasperării. dar monologul de "conducător", de întemeietor al lui Șaguna nu e în afara unei relații imperiale: "Manifestațiunile de onoare ce d. voastră... le aduceți nu numai demnității, ci și persoanei mele, mă îmbucura
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ediției a procedat bine punând față în fața aceste ipostaze critice diferite. Pentru prima perspectiva se reproduc articolele lui Romulus Demetrescu, cronicarul literar al revistei "Pagini literare", care are și o înțelegere afectiva a liricii lui Teodor Murăsanu, evaluând-o în contextul literar al epocii. Din perspectiva actualității noastre vorbesc doi critici din generația tânără: Rodica Mureșan și Adrian Dinu Rachieru. Mai înțelegător ni se pare articolul Rodicăi Mureșan care prezintă poezia lui Teodor Murăsanu sub raportul traditie-modernitate. Deși, indiscutabil, poet tradiționalist
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
sperăm, și rândul celor care au folosit și folosesc serviciile secrete pe post de poliție politică, va trebui să vină și rândul celor care au abuzat cu nerușinare de funcții și poziții politice pentru a face averi fabuloase. În acest context, cu atat mai strident sună inițiativa ministrului de interne, Constantin Dudu Ionescu, de a demara operațiunile de amnistiere a criminalilor care, în decembrie 1989, au tras în populația neînarmata. Paralelismele forțate cu situații post-comuniste n-au relevanță decât pentru cineva
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
-n târg"; "ași bate joc de orice", "n-are nimic sfânt" etc.), si a an afară ăngrijorărilor deja sugerate asupra umorului național, asociat cu neseriozitatea "balcanică", prestigiul categoriei rămâne dominant. Valorizarea pozitivă a umorului a fost amplificata la noi de contextul politic al celei de-a doua jumătăți a secolului: ăntr-un regim dictatorial, funcțiile umorului (de critică, supapa, autoconsolare) șanț mai importante, măi "vitale" decât ăntr-o societate liberă. an plus, cum fiecare țară din estul Europei a avut tendința de a
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
-l menționez pînă acum, dl Petre Iancu, nu se face vinovat de nepricepere gazetăreasca, ci de manipulare conștientă a informației. Formulă prin care a introdus în discuție pasajul inexistent în Neue Zürcher Zeitung a fost: "N.Z.Z. observa în context - pe drept cuvînt". Comentînd-o, dl Hurezeanu admite că autorul ei "a omis să marcheze în mod categoric unde se opresc citatele din N.Z.Z. și unde încep considerațiile sale personale". Din păcate, lucrurile sînt mai grave: formulă d-lui
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
Catrinel Popa Incitant, actual și foarte controversat subiect, identitatea națională revine, iată, în discuție, de astă dată în contextul civilizației românești. Constituindu-se, indirect, într-o pledoarie pentru pluralism, inteligent condusă și foarte documentata, lucrarea lui Augustin Ioan aduce în prim plan câteva dintre aspectele controversate ale arhitecturii românești din secolul nostru. Felul în care ne văd ceilalți (dacă
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
cu majuscula, aceea a edificiilor monumentale, preferate de reprezentanții realismului-socialist de la Moscova. Întorcându-ne la structura de ansamblu a lucrării discutate, constatăm că autorul recurge la întreg arsenalul unui critic postmodern în scopul reinterpretării stilurilor arhitecturale românești, privite, desigur, în context european. Paradoxal ni se pare însă faptul că lucrarea să, desi uzează de noțiuni și instrumente ce țin în mod cert de sfera de interes a postmodernismului (luciditate, pastișa, parodie, colaj, simulacru), totuși prin construcția ei foarte elaborată, aproape geometrica
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
degrabă aspectul unui demers modernist, foarte serios și foarte documentat. Augustin Ioan analizează pe larg impactul ortodoxismului (cu alte cuvinte al discursului religios) și cel al realismului socialist (discursul politico-ideologic) asupra arhitecturii. Discuția nu este lipsită de interes, din moment ce în contextul socio-politic respectiv nu se putea vorbi în nici un caz de autonomie estetică, atât etnicul, cât și sacrul fiind desfigurate de ideologia ateista și naționalistă a regimului comunist. Interesantă, îndrăzneață (și pentru mulți, surprinzătoare) ni se pare și paralelă pe care
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
ne-au zvârlit în această fundătura. Ce să mai spui când liderul principalului partid de guvernământ, Ion Diaconescu, beneficiază de aprecierea a doar cinci procente din populație și când șaptezeci și cinci la suta îl considera totalmente lipsit de credibilitate?! În acest context, cănd moartea e cât capră pe capetele noastre, guvernanții recurg cu cinism la tactică pământului pârjolit. Dacă l-am înțeles pe dl Constantinescu în 1996, când, în pofida tuturor evidentelor și a bunului-simț, l-a numit consilier pe fiul d-nei Zoe
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
controversă pe spatele amărîtului de cetățean" ("Evenimentul zilei"= EZ, 1051, 1995, 1). Din toate aceste surse, mai cu seamă din conotațiile uzului pentru "ins nedeterminat" și "ins supus legii", s-a constituit tendința de a-l folosi pe cetățean în contexte negative și de a-i asocia o valoare depreciativa. Același proces s-a produs de altfel și cu ins și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat sau nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
pe care le semnează reprezintă eforturi retorice explicite de a legitimă versiunea pe care o oferă cititorilor. an prefață, Mădălina Diaconu ași elaborează atent un ethos convingător, de cunoscătoare atât a scrierilor lui Kierkegaard, cât și a poziției sale an contextul intelectual al vremii, precum și a unei literaturi critice, ce-i drept scrisă an spațiul german. Prefață e scrisă fără vreun fel de strălucire literară, corect și sec, dar e extrem de instructiva. Detaliile biografice, interpretarea originală a unora dintre ele, analiza
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
dobîndiseră legitim. Acest comportament este, în mod clar, echivalentul unei sancțiuni administrative și profesionale care nu se referă, însă, la un delict administrativ, ci la unul politic și, mai ales, la unul politic care și-a pierdut deopotrivă conținutul și contextul. În al doilea caz, acela al lui Dan Perjovschi dar și, prin extensie, al oricărui artist român, se referă la un delict de opinie. Spunîndu-si părerea, în cadrul unui interviu, asupra funcționării UAP și a viciilor sale de fond și de
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
alegeri corecte și entuziasmante cu adevarat, după jumătatea de secol totalitar - atunci ar trebui să ne ăndoim de dreapta judecată a semenilor noștri, să conchidem că aceștia vor avea, la urma urmelor, ceea ce merita. Dar... dar... E de observat, ăn context, ca "marele salt" al comandamentelor criptocomuniste a ănceput cam prea devreme și s-ar putea ca neconcordarea poftelor de revenire cu momentul anca ăndepărtat al scrutinului să le joace o festă de proporții. Dacă, bineănteles, electoratul - care nu mai e
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
ănfruntănd scandalul ăntrutotul previzibil, ei au deschis o cale către Eminescu cel viu, cel autentic. Mitul n-a fost anulat (nici nu s-ar fi putut ăntămpla așa ceva), ci doar supus la o probă care-i ăngăduie o legitimare ăntr-un context critic ănnoit, pe temeiuri și ele revizuite. Același lucru se petrece și cu autorul Silogismelor amărăciunii, ăn cartea lui Livius Ciocârlie, intitulată Caietele lui Cioran. ăntr-o dedicație către subsemnatul, pe care ămi ăngădui a o divulgă, autorul ămi adresează "aceste
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
tocmai particularitățile de uz și contextuale ale cuvintelor. Dacă a cere computerului să diferențieze și să înregistreze sensuri și nuanțe contextuale e (încă) o utopie, pîndita de pericolul reducționismului, a-l folosi pentru adunarea rapidă a unui mare număr de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de specialist - care să ierarhizeze faptele, descoperind tendințele uzului și devierile adesea intenționate de la acesta. Evident, asemenea analize pot avea aplicații în tratamentul lexicografic al
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
computerului să diferențieze și să înregistreze sensuri și nuanțe contextuale e (încă) o utopie, pîndita de pericolul reducționismului, a-l folosi pentru adunarea rapidă a unui mare număr de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de specialist - care să ierarhizeze faptele, descoperind tendințele uzului și devierile adesea intenționate de la acesta. Evident, asemenea analize pot avea aplicații în tratamentul lexicografic al cuvintelor și al expresiilor, sau in învățarea limbilor străine, mai ales
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
locuțiunii în caso di par valabile - chiar fără verificări foarte riguroase - și pentru corespondentul românesc al construcției: în caz de (că și pentru fr. en cas de... și în genere pentru toate calcurile acestui tipar sintactic). Un număr mare de contexte demonstrează că există o diferență între folosirea construcției în care substantivul caz e articulat și e urmat de un genitiv - în cazul.... - și cea nearticulata și prepoziționala - în caz de... Observația (transpusa în domeniul limbii române) că locuțiunea în caz
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
informațiilor de factură științifică" fac să apară incongruente an planul referințelor la descoperirile făcute de Galileu. Intervenția lui Gheorghe Stratan e și de astă dată pertinenta: "Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât an context religios (lege divină). Rezultatele cercetărilor sale șanț exprimate prin alți termeni, ca ^proporții^, ^rapoarte^ sau ^principii^, iar de cele mai multe ori, sub forma unor simple constatări (observații). ^Legile^ lui Galilei se bazează pe geometrie, nu pe algebra. Din acest motiv, din
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
a fi sensibil la "înfrumusețarea" realității în virtutea unui principiu pedagogic care ține la "educarea" celui care citește o carte sau contemplă un tablou. Mai mult: acest idealism desuet nu se sfiește să evoce adesea, în sprijinul său, argumentul, paradoxal în context, al adevărului reprezentării. Versul lui Eminescu despre cuvîntul ce exprimă adevărul, a fost, nu o dată, citat cu entuziasm de către adepții cosmetizării realității, pentru care urîtul n-are ce căuta în artă, iar răul, cu atît mai puțin. Este uimitor să
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
fanteziste au creat un fel de nebuloasa informațională, care a persistat și după 1989. Cărțile de scandal despre moartea lui Marin Preda, precum cele publicate de Constantin Turturica sau Cezar Ivănescu, n-au făcut decât să mărească confuzia. Acesta este contextul în care apare Dosarul "Marin Preda" de Mariana Sipos, o carte de o excepțională valoare documentara. Autoarea a obținut, prin investigații proprii, Dosarul nr. 1595/ÎI/1980 din arhiva Procuraturii Municipiului București, care cuprinde procese verbale, declarații ale martorilor, rapoarte
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]