2,327 matches
-
SĂVULESCU, DUMITRU, Predarea și îndrumarea limbii române în învățământul gimnazial. îndrumări metodice, București, 1988. [151] SIME, IUSTINA, O parte de propoziție indispensabilă gramaticii școlare. [elementul predicativ suplimentar]. în: Tribșc, 17, nr. 307, 1988, p. 5. [152] SLAMA-CAZACU, TATIANA, Metoda dinamic contextuală de analiză a textului și aplicarea ei în școală, BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 11-20. [153] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice, LL, nr. l l, 1988, 111 115 [154] STAN, CAMELIA, Construcții adversative cu inversiune sintactică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
RIL, 1989, 72-75. [13] CRIȘAN, EMANUELA; CRIȘAN, ALEXANDRU, Exigențe ale dezvoltării competenței comunicative la elevi, LL, nr. 2, 1989, 239-247. [14] CRIȘAN, EMANUELA, Denominația personajului literar și compunerile școlare, LL, 4, 1989, 579-583. [15] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii de decodare dinamic contextuală a textului: implicarea în predarea învățarea literaturii române, RILA, 1989, 68-71. [16] CVASNÎI CĂTĂNESCU, MARIA, Note despre anaforice în dialog (Implicații în predarea textului literar), RILA, 1989, 215-218. [17] DAVID, DOINA, Sinteze de limbă literară. [Vol.] II. Pentru uzul studenților
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Livia Popa, Gabriela Toană, Petre Tudose, Ion Lică Vulpești, Alexandru Nica. Pitești, [f.e.], 1987, 132 p. * * * Buletin de informare științifică și documentară. Nr. 1. Analiza textului literar. Aplicări în școală ale metodei dinamic-contextuale (Al II-lea colocviu “Analiza dinamic contextuală a textului literar”. Constanța, 17-18 mai 1987). Sub redacția: Tatiana Slama-Cazacu. Coordonare: Olga Duțu și Tatiana Slama-Cazacu. Colectiv de redacție: Olga Duțu, Puiu Enache, Maria Crudu, Nicolae Rotund, Eugenia Vâjiac, Constanța, [f.e.], 1988, 168 p. (SȘF. Fil. Constanța). * * * Buletin
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
underground-ul ființei mele cotidiene, dintr-o zonă de condensare a existenței proprii, ce-mi este accesibilă doar prin medierea scrierii. Și deseori simt că abia aceasta este adevărata arătare de sine, gesturile cotidiene lăsând să se ivească doar un "eu" contextual, pe care lumea îl cheamă. Este și motivul pentru care simt că în zona aceasta legămintele sunt definitive. * Dacă ideile rele sunt secretate în aceeași zonă cu cele bune, având același "chimism", înseamnă că articularea oricărui sistem axiologic este una
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care lumea îl cheamă. Este și motivul pentru care simt că în zona aceasta legămintele sunt definitive. * Dacă ideile rele sunt secretate în aceeași zonă cu cele bune, având același "chimism", înseamnă că articularea oricărui sistem axiologic este una predominant contextuală. * Cum nu putem cunoaște în ceilalți energia care le-ar fi necesară să-și înfrâneze pornirile, efortul cerut de supunerea la normele "noastre", ar trebui să fim mai rezervați și în ceea ce privește acțiunile pe care ajung să le comită. Faptul că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în special prin sprijinirea pe trecut. În același timp, evoluționismul depășește marxismul în amploarea consecințelor științifice (dar nu și în a celor sociale). Înclinația noastră de a persevera funcționează chiar și în cazul răului (semn că perseverența este o valoare contextuală). Dovada ne-o furnizează crimele secolului XX. * În succesul celor din generația noastră putem să zărim o măsură a propriei reușite. Este însă trist când nu reușim să vedem decât atât. * Posibilitatea crimelor comunismului și ale nazismului a fost deschisă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în bună măsură pe întâmplător: eu sunt cel care se întâmplă să fiu în acest mod ce constituie ameitatea (faptul de-a fi de fiecare dată al meu, cum spune Sartre) mea. Conștientizarea faptului că subiectivitatea noastră este una construită contextual ar conduce la un raport mai adecvat cu sine și cu ceilalți. * Contemporaneitatea este caracterizată de posibilități crescute de de-subiectivizare, oamenii fiind mai dispuși să schimbe, sub presiunea societății sau a științelor, chiar ceea ce pare mai personal. Semn că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
contextului /57 5.1.1. Mărimea /58 5.1.2. Tehnologia /58 5.1.3. Mediul /59 5.2. Rolul variabilelor personale /63 5.2.1. Personalitatea /64 5.2.2. Teoriile implicite ale organizației /64 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale /65 Partea a doua. RELAȚIA INDIVID-ORGANIZAȚIE /67 Capitolul 4. Sensul muncii /69 1. Sensul muncii, un concept multidimensional /70 1.1. Centralitatea muncii /70 1.2. Importanța acordată diferitelor aspecte ale muncii /71 1.3. Obiectivul general urmărit
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ca și cum un decident autonom (responsabilul), aproape decontextualizat, ar alege forma organizației. Or, este greu să-l izolăm pe decident de contextul în care-și desfășoară acțiunile; se pune astfel problema articulării între variabilele personale și context. 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai multe modele pentru analiza conjugată a factorilor de context și a variabilelor personale. Bobbitt și Ford (1980) propun o extindere a teoriei contingenței structurale pentru a lua în calcul, alături de factorii de contingență, orientarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
consideră că trei factori influențează structurarea organizațiilor: • sistemele de semnificație, scheme cognitive care permit organizarea experienței; • situația de putere, care face ca unii actori să aibă posibilitatea de a modifica procesele de structurare, în timp ce alții nu au această posibilitate; • constrângerile contextuale, constituite fie din caracteristici organizaționale (mărime sau tehnologie), fie din caracteristici economice și sociale ale mediului. Pornind de aici, Ranson et al. propun ipoteza că schimbarea structurală va însoți orice modificare a unuia dintre cei trei factori menționați mai sus
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
În repetate rânduri, criticii moderni au semna¬lat o importantă dificultate interpretativă provenită dintr-o folosire mereu schimbată și aparent inconstantă a terme¬nilor. Spre exemplu, folosirea termenului filosofie avea un înțeles care trebuie cu atenție dedus din folosirea sa contextuală. Trecerea vremii înseamnă și o acumulare a textelor ce mărturisesc asumarea și exersarea filosofiei exoterice și esoterice, de aceea accentele și preocupările cunosc schimbări, o comparare a textelor produse în intervale diferite indicând folosirea pe alte coordonate a reperului dogmatic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
un hamartom, date fiind marginile nete, densitățile mixte, solide și lichide, existența calcificării periferice;- o leziune benignă netumorală - tuberculomul, chiar dacă clinica și investigația de laborator nu sunt concordante;- o leziune tumorală malignă secundară, o metastază, chiar dacă vârsta, localizarea centropulmonară și contextual clinic (nici o tumoră cunoscută), nu susțin suspiciunea. S-au propus două atitudini, fie efectuarea unei puncții biopsii cu ac fin atraumatic, ghidată CT, pe care pacientul a refuzat-o, fie, ca a doua conduită corectă, urmărirea clinico-radiologică, inclusiv CT la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
sonor” desenat de către ansamblul sur selor muzicale dintr-un pelerinaj contribuie la delimitarea dintre spațiul (locul) pelerinajului și spațiul public al orașului din jur. Ca o primă observație, muzica ce răsună în perimetrul pelerin are capacitatea de a furniza „indicații contextuale”, delimitând spațiul, sugerându-le pelerinilor și trecătorilor ocazionali : „Atenție, ați ajuns într-un loc de pelerinaj !”. Chiar dacă pelerinul nu poate (încă) vedea racla sau rândul de așteptare, mărcile specifice ale procesului, el poate auzi deja muzica, ce stabilește astfel o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pune în centru individul. Pentru Adler, constructivismul aspiră și până la un punct a reușit să găsească un teren de mijloc (middle ground) între o perspectivă raționalistă care se concentrează asupra individualității și universalității și o perspectivă interpretativă care postulează cunoașterea contextuală, contingența și interpretarea umană drept pietre unghiulare ale realității sociale. Acest teren de mijloc poate fi identificat în încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității sociale; b) contextul global sau cosmopolitan în care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este egală cu stabilirea unui ordin cu promisiunea sfântă de stabilitate a vieții. Consacrarea unui agent al universului spiritual, sfânt, rege, preot, mag, mare maestro are loc tot prin legarea sacră de puterea divină. Sacralizarea include reorganizarea experienței umane în contextual normelor absolute și în care sacrul poate fi văzut în dimensiunile istorice ale vieții, estetice, în conștiință de sine și reflecție filosofică. Magia sacrului, așa cum apare ea din simboluri și ritualuri, este ades văzută ca o sursă de dispută hermeneutică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modele depășite, centrate prioritar în zona îngrijirilor medicale. Programa cadru asigura un grad corespunzător de flexibilitate pentru a se putea adapta nevoilor de instruire, în funcție de tipul de handicap al persoanei, de pregătirea profesională a personalului angajat și de alți factori contextuali. Ea va fi supusă revizuirii periodice, în raport cu dinamică societății și cu noile achiziții de specialitate și va fi corelata cu standardele specifice de calitate și cu standardele ocupaționale care vor apare. Instruirea specifică se asigura de către persoane recunoscute de Autoritatea
ORDIN nr. 363 din 23 noiembrie 2005 pentru aprobarea Planului naţional privind formarea personalului din sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap pentru perioada 2006-2008 şi a Programei-cadru de instruire specifică a personalului implicat în protecţia şi îngrijirea persoanei adulte cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139158_a_140487]
-
subsistem, un grup sau de la toate componentele Sistemului integrat de avertizare și alarmare din zona de subordonare trebuie să fie afișabile periodic, în modul de lucru automat sau la cererea operatorului, indiferent de regimul de procesare. Articolul 41 (1) Asistența contextuală (ca funcție de instruire și ghidare) trebuie să fie prevăzută pentru toate funcțiile subsistemului de programe, ca suport software al utilizatorilor care operează în situații critice. ... (2) La gestionarea deficitară a Sistemului integrat de avertizare și alarmare (comenzi greșite, valori în afara
NORME TEHNICE din 30 septembrie 2005 privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137614_a_138943]
-
subsistem, un grup sau de la toate componentele Sistemului integrat de avertizare și alarmare din zona de subordonare trebuie să fie afișabile periodic, în modul de lucru automat sau la cererea operatorului, indiferent de regimul de procesare. Articolul 41 (1) Asistența contextuală (ca funcție de instruire și ghidare) trebuie să fie prevăzută pentru toate funcțiile subsistemului de programe, ca suport software al utilizatorilor care operează în situații critice. ... (2) La gestionarea deficitară a Sistemului integrat de avertizare și alarmare (comenzi greșite, valori în afara
ORDIN nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137613_a_138942]
-
judecătorul sindic dovedește că cealaltă parte a cunoscut sau trebuia să cunoască starea de încetare de plăți a debitorului: 1. actele cu titlu oneros cu rezervat celor arătate în art. 796 și a constituirilor de gajuri și ipoteci pentru datorii contextuale, dacă au avut loc în anul ce preceda dată sentinței declarative de faliment; 2. plățile, datoriilor, în sume de bani, ajunse la scadență, care nu au fost efectuate în bani, cu cecuri sau alte titluri echivalente, precum și gajurile și ipotecile
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 23 august 1940*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
capacității de înțelegere A unui mesaj scris precum și a celei de exprimare orală; 1. să citească coerent, fluent, expresiv un text scris; 2. să dovedească înțelegerea unui mesaj scris prin: - răspunsuri la întrebări; - conversație pe baza textului citit, degajarea sensului contextual, a relațiilor semantice etc. - evidențierea ideii principale a textului; 3. să descrie un obiect sau o persoană pe baza unui suport iconic; 4. să susțină o conversatie simplă, centrată pe un act de vorbire, în cadrut căreia: - să prezinte/să
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
pot fi modificate și care prin rigiditatea lor creează risipă, nedreptăți, paralizează posibilitățile de a stabili priorități flexibile. Locul abordării fragmentare trebuie să îl ia treptat abordarea integrativa, centrată pe problema, cu posibilități de planificare flexibilă a suportului, prin priorități contextuale. Fragmentarea suportului își găsește expresia și întărirea în fragmentarea instituțională. Sistemul nostru este excesiv de fragmentat instituțional. Creșterea eficienței sale este condiționată de identificarea căilor de reintegrare instituțională. 6. Principiul suportului personalizat. De la măsurile de suport indistinct universal trebuie trecut treptat
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
3. Orientarea mai fermă a resurselor spre priorități explicit adoptate. Există mecanisme care în mod sistematic blochează procesul de identificare a priorităților sau chiar îl viciază. Datorită fragmentarii instituționale, în locul utilizării cât mai flexibile a resurselor disponibile limitate în raport cu prioritățile contextual determinate, există o preferință excesivă pentru acordarea prin lege de drepturi rigide, pe categorii de probleme. De exemplu, pentru persoanele cu handicap - dreptul la un însoțitor în locul dreptului la servicii de suport, care pot fi mult mai variat determinate în raport cu
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
condițiile menținerii unor standarde înalte de performanță, este condiționat de modul în care managerul își îndeplinește atribuțiile, de stilul de management promovat, precum și de contextul influențelor mediului organizațional. R. Lickert consideră că managementul trebuie să fie un proces relativ, adaptabil contextual, întrucât nu există reguli specifice care să funcționeze în orice situație, ci numai principii generale ce trebuie aplicate astfel încât să se pună în evidență valoarea și pregătirea indivizilor organizaționali și să îndeplinească năzuințele lor. Conceptul despre managementul organizațional propus de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
ca resursă a determinării în condițiile în care impactul de cunoștințe poate fi mult mai productiv decât cel de tehnologii (R. Farmer 1986 citat de O. Nicolescu 2001). În acest context, rolul managementului comparat axat pe valorificarea informațiilor manageriale abordate contextual crește considerabil. Sintetizând definirile managementului comparat formulate de autorii români O. Nicolescu (2001) și E. Burduș (2004) putem reține următoarele aspecte de conținut ale conceptului de management comparat: are ca obiect conceptele, procesele, metodele și tehnicile de management, deci numai
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
concepte formulate de specialiști (R. Farmer 1988, E. Miller 1991, O. Nicolescu 2001, E. Burduș 2004) considerăm că pot fi formulate o serie de premise care stau la baza managementului comparat în activitatea sportivă: 1. premisa abordării sistemice, culturale și contextuale a managementului comparat care: 1.1. să cuprindă micro, mezo și macrosisteme; 1.2. să vizeze soluționări practice și investigații teoretico metodologice; 1.3. să ia în considerare determinări de natură economică, socială, politică și tehnologică; 2. premisa considerării diversității
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]