4,988 matches
-
mulți alții cari, pentru slujbe și ranguri, să primească a servi de instrument de apăsare a neamului lor în mînele străinilor. Și, dacă este adevărat, după cum spuneți, că și din cauza împilărilor acelor pământeni s-a sculat Domnul Tudor, atunci tot contră alor voștri s-a sculat; căci cine dacă nu voi reprezentă astăzi în această țară elementul împilator, elementul care se îmbogățește din politică, din sudoarea tuturor fără muncă și fără merit? Dar pre vremea aceea oamenii ca acel vătaf de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie tot și noi să, ne supunem numai și să ne închinăm lui. ș' această stingere, această sinucidere a omului se înfipsese în noi atât de adânc încît, de vom cerceta, vom găsi c' adesea mulți din cei cari strigau contra stăpânilor strigau nu fiindcă voiau a fi oameni, ci fiindcă credeau că le-a venit rândul a fi și ei stăpâni. Adevărul de la 1857 este și adevărul de azi; putem chiar prevedea momentul în care vom da voie stăpânilor noștri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne dăm măcar osteneala de-a cugeta; evenimentele cele mai însemnate ne lasă reci; așteptăm să vedem ce va zice, ce va face guvernul și, rău sau bine, mai că nu știm nici aproba nici dezaproba. Va să zică: Cei ce strigau contra stăpânilor strigau nu fiindcă voiau să fie oameni, ci fiindcă credeau că le-a venit rândul să fie stăpâni. Ceea ce noi pururea am zis. Invidia celor cari credeau că le-a venit rândul să fie stăpâni este cauza liberalismului în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ierarhie firească o susținem și noi. Ceea ce însă numiți d-voastră "o ridicare din ce în ce mai mare a claselor care au fost dezmoștenite de toate drepturile" este nu o înmulțire a cunoștințelor și a puterii de muncă a acestor clase, ci, din contră, amăgirea lor prin fraze politice și "o ridicare din ce în ce mai mare" a unor panglicari cari nu fuseseră dezmoșteniți de nimic, pentru că de moștenirea ce-a adus-o din țara turcească au căutat să se dezbere, prin săpun și pieptene, nu s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tragem din asemenea fapte. Oare nu e caracteristic pentru tratamentul de care se bucură populațiile noastre din partea administrației și a fiscului când constatăm că, în același timp în care zeci de mii de străini imigrează în fiece an, românii, din contră, părăsesc țara lor, ca șoarecii o corabie care arde, și că emigrează? D. G. Obedenaru constată în opera sa La Roumanie economique că tocmai în secolul acesta, al liberalismului, o sumă de români, poate o jumătate de milion, au trecut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un fel de nepăsare, de dezinteres în cestiuni politice, încît chiar încercările de galvanizare făcute prin proiectele de reformă ale d-lui C. A. Rosetti nu produc efect asupra publicului. Sunt o sumă de oameni - desigur nu proști - capabili din contra de-a se interesa de orice manifestațiune a activității omenești afară de una singură, de politică. Naufragiul pe care l-au suferit aproape toți în iluziile lor politice [î] împinge să caute un refugiu, un liman asigurat înlăuntrul egoismului lor chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în mersul 206 {EminescuOpXIII 207} actual al lucrurilor mai e cu putință a se introduce. Pentru a favoriza dezvoltarea economică se cere ca mecanismul administrativ să fie mai puternic, mai puțin atârnător de fluctuațiuni politice decum e la noi. Din contră, observăm că toate propunerile de reformă, mai ales cele preconizate de d. C. A. Rosetti, tind a preface și mai mult organele statului într-o pleavă bătută când încolo când încoace de vântul întîmplării și de vicisitudini electorale. [21 octombrie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nefavorabile a negoțului nostru internațional, a crezut a putea afirma că balanța aceasta nu are nici o însemnătate și că teoria ei e condamnată de știință. Cată să constatăm că raportorul e în contrazicere cu redactorul "Romînului". Foaia partidului cuprinde din contră o sumă de articole cari, departe de-a ridiculiza teoria aceasta, afirmă că nefavoarea continuă a balanței comerciale amenință țara cu inanițiune, cu sleire. Contrazicerea între raportor și redactor, cari amândoi sunt una și aceeași persoană, se esplică însă lesne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înzecită decum aveam înainte, încît, deși ar importa mai mult decât esportă, bunurile dinlăuntrul țării se înmulțesc și ceea ce se 'nmulțește și mai mult este aptitudinea de-a produce aceste bunuri, e puterea productivă a industriei naționale. Națiile agricole, din contră, esportă materii brute a căror valoare nu se poate sui decât în margini restrânse, a căror masă chiar nu poate spori în infinit; în schimb ele importă obiecte industriale menite a se consuma și deteriora, fără a lăsa nici o urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aștepta de la ei? Din coada de câine sită de mătasă nu se face. Corupția dinlăuntrul partidului, vânătoarea brutală după aur și influență ar fi motive îndeajuns pentru ca toți oamenii de bine, fie chiar deosebiți în principii, să se unească în contră-le, nu pentru a opune reforme la reforme, ci pentru a restabili domnia celei mai vulgare onestități, celui mai vulgar spirit de echitate. Nu poate o nație să fie pururea condusă de ne-adevăr și de corupțiune. Nu i se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi surdă la propunerile Rusiei. Cum însă ar ieși alianța austro-germană, calculată cazuistic pe aceste eventualități de mai nainte determinate, daca Germania n-ar avea a face decât cu Franța și nu cu Rusia, daca Austria n-ar avea în contră-i decât Rusia și nu Italia? Aceasta a fost întrebarea gravă ce s-a născut în urma descoperirii de mai sus și care a imprimat înțelegerii un caracter și mai problematic. Abia se pusese în avanscenă aceste amănunte asupra înțelegerei austro-germane
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simpatiile pe care-a știut să le inspire în trecut, ajunge până a cere executarea în numele Europei. Italia, obiectul afecțiunilor noastre, până și inutila Turcie, toate cu câte n-avem a împărți nimic nici în clin nici în mânecă, în contră-ne, iar pentru noi... cine? Adversarul. În adevăr, multă minte i-a trebuit guvernului nostru pentru a dezinteresa pe toate puterile în cestiunea Dunării și a da puternicei Austrie o ocazie atât de frumoasă de a juca pe generoasa biruitoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în adevăr, dar asupra noastră se descarcă toate, și atât de falsă, atât de izolată e poziția noastră prin inepția celor ce conduc destinele țării, atât de bine au știut pretinșii noștri oameni de stat să stârnească toată Europa în contră-ne, încît stăm uimiți și ne așteptăm la o mai mare comedie, ne așteptăm să vedem pe acești oameni pretinzând să-și facă și un merit din această nemaiauzită stare de lucruri. Am arătat ieri că de la 1881 încă, dintr-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din mînile omului dușman și a naturii dușmane și, fără cod de legi, fără școală, fără orașe, fără nici un mijloc de cultură, nici acela al limbei sale scrise, se bate cu Baiazid Fulgerul și cu Mohamet II, care calcă în contră-i pe două imperii surpate și pe paisprezece capete de regi, și când această luptă crâncenă și profund onestă durează încă în toate țările locuite de români, domnișorii moleșiți în brațele Luteției cer ca poporul nostru să se dezintereseze de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o mie de ani de egemonie politică și socială? Un mecanician modern ar putea să calculeze enorma cantitate de putere, de muncă și sudoare omenească care se risipește în zădar, nu pentru a unifica statul prin împăcarea tuturor, ci din contra pentru a spori puterea de repulsiune și de discompunere ale elementelor constitutive ale Ungariei. Și aceasta în numele așa numitei idei maghiare de stat. Dar o idee de stat nu este o teorie ce se inventă, punîndu-și cineva degetu 'n gură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ni-l impuie nici o putere din lume: bunăvoința cu care i-am întîmpinat pe catolici pîn' acum. Aceasta au pierdut-o, ni se pare, pentru totdeauna. Din ziua în care s-au făcut complici unei acțiuni îndreptate contra dinastiei și contra neamului românesc au pierdut orișice drept la simpatiile noastre, ne sunt deopotrivă cu păgânii și cu toți cei fără de lege. Noi, poporul latin de confesie ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanțul dintre Apus și Răsărit; aceasta o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
afla. ["UN POPOR SE NAȘTE... 2257 Un popor se naște prin reacțiunea unei rase în contra unei dominațiuni străine: rușii - tatarii ungurii - românii spaniolii - olandejii Naturile generoase țin cu cel slab și vin în ajutorul lui. Astfel se sporește puterea acestuia. Contra lui Mohamed pol[onii ] și ung[urii ] n-au luat parte din invidie. ["STĂPÎNUL POLITIC... 2257 Stăpânul politic a trupului și a raporturilor lui de avere poate fi ici un Habsburg, colo un Romanov, dincolo un Rachenberg sau un Obrenovici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
readuce la suprafață, prin hipnoză, fapte demult uitate în copilărie. Se poate deosebi deci corpul de mental (fig. II.2). Analizând însă mentalul, observăm că el nu este staționar: pasiunile și stările sufletești se succed, intelectul se dezvoltă sau, din contră, intuiția variază și ea; însă conștiința devine mai netă în urma dezvoltării naturii umane. Pentru a fi conștienți de aceasta, trebuie să existe, în spatele mentalului, un martor încă mai stabil; acesta este elementul spiritual. Analizând însă elementul spiritual - ce definește sacrificiul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lui Maiorescu (n maniera lui Călinescu, sigur că lucrurile vor deveni mai nuanțate. Este (nsă infinit mai important să (l receptăm constant pe Maiorescu ca pe simbolul niciodată (ndeajuns reamintit al celui care vegheză la respectarea valorilor ș( principiilor "(n contra" lichelismului, fățărniciei, minciunii, imposturii, clientelei etc. Destinul istoric al lui Maiorescu este pe măsura eforturilor depuse de el continuu. A fost (ntotdeauna (ncrezător (n obiectivitatea ș( (ndreptățirea principiilor sale călăuzitoare, av(nd convingerea că ceea ce este construit cu efort ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
familiei ca element de rezistență (n eșafodajul unui popor. Unele din primele sale prelecțiuni la (ntoarcerea (n țară (avea doar 21 de ani) erau despre familie. "Grecii, romanii observa Maiorescu cu toate (nsușirile lor s-au năruit. Poporul german, din contră, "mit seiner Piet(t f(r die Familie", (nflorește" (apud. Călinescu, 1982, p. 419). Răm(ne accentul pus pe familie, structură salvatoare, păstrătoare ș( creatoare de habitudini care au putut perpetua un popor ce nu avea cum să supraviețuiască altfel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primară, (n ton familiar ș( elementar al cursurilor serale sau al (ntrunirilor socialiste, luminată de o robustă credință reformatoare, cu obiective exclusiv sociale..." (Lovinescu, 1940: 280-281, vol. II). Dur, sec, neiertător, dar după c(teva r(nduri, Lovinescu (l acceptă contre coeur pe Gherea drept (ntemeietorul criticii rom(nești dintr-o anumită perspectivă, (n continuarea lui Maiorescu. Aceasta nu reduce cu nimic din nedreptatea făcută (n pasajul reprodus. Nu este nevoie să aducem un alt argument aici pentru a demonstra reaua
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Deși favorabile în principiu unificării, celelalte partide liberale au respins soluția dizolvării în PNL, și încă în termeni foarte duri. Spre exemplu, Dinu Patriciu, cel care în urmă cu patru ani considera că alianța din PNL și PAC este una "contra naturii", califica soluția național-liberală drept o "poziție necrofilă". PAC se va plia totuși pe soluția PNL, în timp ce contestatarii vor învesti eforturi într-o utopică uniune liberală. Fuziunea dintre PNL și PAC s-a produs în cadrul congresului extraordinar din 28 martie
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
președinți pesediști ai Parlamentului, acord salutat de președintele Băsescu. Și totuși, în următoarele luni "partenerii" nu au ratat nici o ocazie pentru a se contra reciproc. Practic, războiul de gherilă dintre democrați și liberali se declanșase. O contabilizare a tuturor acestor contre, unele pe chestiuni realmente minore, ar necesita prea mult spațiu, dar măcar două exemple merită amintite. Astfel, când Traian Băsescu, aflat la New York pentru a participa la sesiunea Adunării Generale a ONU, și-a exprimat opțiunea pentru parlamentul unicameral, în cadrul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Piața Revoluției 222. Dar să vedem câteva fragmente semnificative din amintitul interviu. Jurnalul Național: Dumneavoastră spuneți că Traian Băsescu deține butoanele de comandă ale PD și că de aceea Alianța nu mai are viitor. Cei de la PD spun că, din contră, Traian Băsescu nu le dictează deciziile și că sunt dispuși să continue Alianța. Tăriceanu: Repet, nu mă îndoiesc că liderii PD ar fi dispuși să continue Alianța, probleme sunt însă două. Prima, mă îndoiesc că Traian Băsescu mai vrea acest
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pe care le realizează generația care îi succede. Se poate spune chiar că, cu cât o cale este mai fecundă cu atât cel care a descoperit-o este sortit să fie depășit mai repede și să rămână în urmă." Din contră, pentru artă și pentru litere personalitatea artistică domină totul pentru că este vorba de o creație spontană a spiritului, care nu are nimic comun cu identificarea fenomenelor naturale. Trecutul își păstrează aici toată valoarea întrucât creațiile artei și ale literaturii sunt
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]