5,191 matches
-
departe de mocirla prezentului? trăiești viitorul în galopul armăsarilor nenăscuți? aleg o frază. mă asculți. interiorul se clatină. pe traversa din atelierul tău, zace poezia scurtă. e ca o umbrelă. ai depus pe ea, toată gama culorilor. furia te-a copleșit. număr în gând: o furtună, un fulger,... curcubeul nu apare. scena falsei bucurii se amână. îmi place. Referință Bibliografică: atelier / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 468, Anul II, 12 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ATELIER de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358439_a_359768]
-
îi spusesem despre bucuria cu care o femeie aflase că va da naștere unui copil, ba chiar se mai măritase nu mai îmi aminteam care dintre ele pe la București, era fierbere mare, dom' colonel avea niște bucureșteni, pe care îi copleșea cu devotamentul lui de cîine de pază și numai că nu lătra de bucurie, pentru că și asta era o faptă de armă demnă de un luptător sub drapelele armatei spaniole conduse de Castaldo, pe vremea lui Ferdinand, fratele lui Carol
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
îi dădea vieții nu numai un înțeles major, dar îi și oferea o motivație existențialistă, drumul continua să se aștearnă cu blîndețe sub pașii lor și cerul parcă le mîngîia frunțile, of, Doamne! a exclamat la un moment dat Mancuse, copleșit de aceste senzații, fericirea este, pînă la urmă, atît de simplă ... Cînd au ajuns pe culme, s-au oprit să răsufle și au privit cu încîntare satul ce se desfășura la picioarele lor pe fundul văgăunii, cu căsuțe de pitici
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
și partea a doua. Deci, un punct important este să prezinți subiecte inedite și atractive care vor face ca scrierea să devină interesantă și să aibă „trecere” la publicul cititor. În timp ce lucram la manuscris a trebuit să mă las deseori copleșit de amintiri, să-mi revăd cursul vieții prin care am trecut, să mă duc înapoi în timp, să mă reîntâlnesc cu copilăria, cu adolescența, cu Bucureștiul meu natal. Toate acestea au revenit vii în memoria mea. În felul acesta, am
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
Uimit, se uită la toate acele creaturi.Ele dădeau viață pădurii în mijlocul nopții. Speranța i-a mângâiat fruntea, Viața a suflat ușor spre el, Iubirea i-a atins inima cu palma, Puritatea i-a întins un crin imaculat. Bărbatul zâmbi, copleșit de emoție: -Voi mi-ați fost sprijin, m-ați iubit necondiționat, fără rezerve ... la bine și la greu, când eram în lumea asta și dincolo de moarte! Sunt rodul sentimentelor voastre. Datorită aprecierii voastre, prietenii mei, mi-a fost încredințată o
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
se permanentizează, sfârșește prin a se banaliza, și oamenii se obișnuiesc atât de mult cu acea prezență - îndeosebi atunci când nu mai stânjenește pe nimeni, încât nici măcar nu mai e băgată în seamă...Ori, se știe prea bine, omul civilizat este copleșit de singurătate și plictiseală, deci simte o tot mai acută nevoie de nou, senzațional și distractiv, de unde rezultă impermanența preferințelor sale, nestatornicia pasiunilor și refuzul vehement a tot ce se cheamă vechi și demodat. 2. Apariția și dezvoltarea mizerabilismului Tertipurile
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
Ca fantasme albe plopii, înșirați se pierd în zare, Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbicii albi de fum.,, E mult de-atunci; însă aceste versuri din poezia lui Vasile Alecsandri, -Iarna, îmi copleșesc amintirile din anii copilăriei când într-o vacanță de iarnă, pe un frig cumplit, bunicul a venit din satul său cu o sanie trasă de doi cai nărăvași tocmai la oraș, să mă ia la dânsul de sărbătorile Sfântului Crăciun
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
să fac sport Voi fi puternic Zilele trecute mi-a căzut un dinte Mă simt bătrân. Urât O alveolă goală Ecouri. Un inorog. Fildeșul dragostei. Desigur, șansa mediocrității Voi iubi, voi citi, sigur că da Voi fi cult și slab copleșit de bubele singurătății. Dar ce voiam să spun? A da! Voi trăi....totuși. Din volumul VOI TRĂI...CLIPA Editura ANAMAROL, 2008 Referință Bibliografică: VOI TRĂI / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 582, Anul II, 04 august 2012
VOI TRĂI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358116_a_359445]
-
în ținututile mărginașe ale Împeriului, slăbesc încrederea în idoli a barbarilor, apropiindu-i de civilizația greco-romană. Mihai Murariu reușeșe să sugereze, cu finețe, paralelismul dintre etnogeneză și drumul spre creștinare, modul în care, treptat, pătrund în conștiințele acelor populații eterogene, copleșite de setea cuceririlor, de dorința de a distruge și a prăda, de a stăpâni, valorile spirituale și morale mai pașnice, mai blânde ale lumii creștine: “Apoi vine printre noi Joshua, bărbatul din Samaria. Ne spun despre moarte și orori, despre
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
de sine ... o săruta din nou, plin de pasiune, sentiment împărtășit de ea. O culcă pe blana moale din fața șemineului, respirația precipitată îi ridica pieptul. Îi mângâia chipul. Privirea lui aluneca pe corpul ei, în același timp cu degetele. O copleșea senzația că oasele se topesc ... pielea ardea sub plimbarea buzelor lui, pe harta trupului său. Telefonul lui suna strident. L-a ignorat, captivat de formele dulci ale femeii ... telefonul se încăpățâna să sune . -Mister ... șopti ea. -Îhmmm? -Se vor îngrijora
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
nu fie rea că ne supărăm, glumi Mioara. - Se poate, doamnă? Vă aduc vești grozave. Sergiu v-a fost încredințat spre creștere și educare dumeavoastră. Uitați aici hotărârea. Mioara nu putea să articuleze nici-un cuvânt, o bucurie fără margini o copleși. A dat drumul la bucurie și l-a îmbrățișat pe avocat și pe Elena, asemenea. Avocatul i-a sugerat să o însoțească pentru ca să ia băiatul imediat. A luat în fugă sacoul și i-a făcut semn spre ieșire. Domnul Mărdărescu
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
bacoviene cad în ritmuri line precum: “...Plouă de trei zile/ Nicio bucurie/ Visele cad , unde./ Zilele te-așteaptă,/Zilele te cheamă.../ Totu-I fantezie!/ Plouă de trei zile.” Prin toată poezia domniei sale străbate o tristețe apăsătoare și peste tot o copleșește singurătatea, ascunsă în amintiri. 18. Ionel Marin din Focșani, coordonatorul Antologiei, poet consacrat cu peste 20 de volume de versuri, cel ce a dat viață revistei „Bogdania” cuprins în „Dicționarul autorilor români contemporani” cultivă o poezie cu tonalități multiple. Poet
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
muncă, toată inteligența noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii noastre...” (Mihai Eminescu) CUVÂNTUL AUTORULUI Sunt trecător prin viața pământeană Și-ncerc iubirile să-mi plimb Prin vis adânc acoperit de geană Până-n stelare căi sub nimb... Sunt copleșit de frumusețea lumii Cu tot ce Domnul ne-a lăsat Sub soarele zelos și arcul lunii Cu ce-a făcut și a creat... Sunt iubitor de pace și Lumină De dragoste și mângâieri De sfânt cuvânt ce dulce își declină
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
conducea mașina, ea era căpitanul grupului, coordonator și răspunzător de buna desfășurare a programului. Obosită și însetata, oprește mașină și ne roagă să ne ducem să-i aducem o sticlă de apă proaspătă și rece, până se mai odihnește ea. Copleșiți de căldură și de oboseală, fiecare, luând o poziție cât mai relaxată în mașină, am strecurat printre dinți câte un motiv de refuz, lăsând apoi să se aștearnă o deplină liniște. Văzând scenă, Andaluza s-a ridicat spunând că pentru
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
rană mai cumplită / iese versul mai frumos”, iar Bacovia spunea, la rândul lui: “Învinețit de gânduri / cu fața la pământ / omul începuse să vorbească singur”. Între nefericirea și tăcerea neagră a sufletului, trebuie să mai existe ceva, însă. Alfel, cu toții am fi copleșiți, îngenuncheați de amărăciune. Acel ceva este frumusețea, sublimul. Frumusețea care va salva omenirea. Frumusețea aceasta e Arta, Cuvântul, Creația. În definitiv, de ce se scrie atât de mult? Ca să sporească tristețea și dezamăgirea? Nu, pentru a le alina și a le
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Panseuri lirice există și în textele scrise în spirit de haiku, creând o viziune esențializată asupra lumii și fenomenelor ei. Într-un poem emblematic pentru întregul volum, Mihaela Aionesei spune: “adorm legănată de chipul din năframă / la marginea unei simțiri / copleșită de melancolie / lumina îmi dezleagă pupilele”(Chipul din năframă). Reîntoarcerea în patria copilăriei nu se produce întotdeauna cu lejeritate. E multă hărmălaie acolo și intrarea nu-i liberă. E nevoie de un preț, un bilet de voie pe care nu
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
trebuie să apere omul, să iubească și să asculte cu supunere necondiționată ordinele OMULUI! Să-l asculte mereu și să nu-i facă rău niciodată... Dă drumul piciorului speriată și sentimente contradictorii, idei care se bat cap în cap o copleșesc! E prea mult pentru o minte de cățel! Tremură. Îl urăște pe omul care a chinuit-o de când se știe! Pe dușmanul ei de-o viață!... Aia scurtă de când există ea pe pământ... Nu înțelege, dar simte că ar vrea
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
simte că ar vrea ca acest OM să nu existe! Acest om este PERICOLUL! Pentru ea și cei care o iubesc... Pe care îi iubește... și, pentru care este capabilă de orice. Să... muște de exemplu! În același timp, o copleșește un val de... vinovăție... Și-a mușcat stăpânul. L-a mușcat pe... OM! Nelu profită de starea ei de prostație ți-i dă un șut în gură. Apoi, în coaste... Se ridică clătinat și ia un par, de fapt o
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
Estonia, familia Schmemann a plecat în Franța, la Paris, unde Alexander a urmat studiile secundare. Religiozitatea lui începe să se manifeste cu putere, tânărul licean partipicând la Liturghia de la catedrala „Alexander Nevsky“, unde frumusețea cu care erau ținute slujbele îl copleșea. Student și profesor, la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris - Franța Începutul celui de-al doilea Război Mondial l-a găsit ca student la Institutul Teologic „Saint Serge“ din Paris, unde mai târziu, a și predat ca lector la catedra
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
de dragul ei băiat! Dar a sosit și ziua, în care avionul aterizase-n țară și... sună telefonul. Vecina îl primise și-o stigă peste gard; că-n șase-șapte ore sosește-al ei băiat. Cu gândul revederii atâtea mari emoții au copleșit-o, că a sfârșit subit în gheara crud-a morții și, fără tagă, a fost doar amânată această reîntâlnire, pân' ce iubitul fiu va lua un pașaport pentru... aceeași lume. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ / Ion I. Părăianu
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
înlănțuiți și, în patul matrimonial improvizat din cele două paturi separate, era o vânzoleală și un scrâșnet de lemn uzat în multe lupte de acest gen, de-a lungul timpului. Sub ploaia de sărutări și mușcături ușoare cu care o copleșeam pasional, Genny simțea o furie și o dorință nestăvilită de a trăi cu întreaga ei ființă momentul dăruirii totale. Dispăruse oboseala lungului drum petrecut în tren, a mersului pe jos, cu geamantanele în mână, până la vilă și a jocului din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
jumătate din noapte la volan pe drumul de întoarcere în Germania. În aceeași săptămână, pe când se afla la lucru, durerea din piept l-a doborât. Te vei distruge, îi spusese soția, vizitându-l la spital, dar nu îndrăznise să-l copleșească cu alte reproșuri, cum îi stătea în obicei. L-am visat pe tata, îi povestise acesteia atunci. L-am visat spărgând lemne în șopronul vechi, iar eu nu eram copil, cum s-ar fi cuvenit să fiu, ci om în
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
a fost - o ploaie , de parcă făcea parte din viața domniei-sale Și tot spre același loc mă îndreptam- Teatrul de Stat Maria Filotti . Ajunsă la timp, înainte de începerea festivității admiram atmosfera sărbătorească dată de ghivece pline cu flori multicolore, ce-ți copleșeau privirea. După discursul anumitor personalități din Brăila, la sfârșit a luat cuvântul Fănuș Neagu. Cu un discurs cu o muzicalitate aparte, plin de cuvinte ne-citite, remarcai atât de ușor - valoarea - elementul cel mai de preț al talentului său oratoric
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
iubirea și că singura lacrima care se stoarce din mine e doar de bucurie că am simțit că exist.Și cercul se închide cu un nou răsărit.Picioarele mi se încălzesc și vor să miște trupul amorțit de mirare. Plec copleșită de greutatea ușurinței mele și cu un ultim salut cuprind copacul cu privirea.Se gudura și-și continuă emiterea ding-dong-ului etern. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/ Referință Bibliografica: VOCEA LINIȘTII / Dalelina John : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 640, Anul ÎI
VOCEA LINIŞTII de DALELINA JOHN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359065_a_360394]
-
în care desfizi umilința, în care nu vrei să fii supraviețuitorul propriilor iluzii ci al farmecului împlinirilor.’’ Și mai apoi: ,,Iubirea e singura potențială clipă a îmblânzirii speciei umane într-un univers palpabil, pătruns irevocabil de magia poeziei care ne copleșește. Dragii mei, să ne bucure orice început. Și să ne trăim poezia...’’ / A consemnat pentru Dumneavoastră un umil creator de frumos, credincios în felul său și mare iubitor de poezie, bibliotecar și documentarist, Ioana Voicilă Dobre Referință Bibliografică: VA RECOMAND
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]