2,935 matches
-
Geamănu, Liviu Fogoroș, Marcu Oană (Logrea), inginerul Liviu Nicoară din Rucăr Făgăraș și Ioniță Greavu din Noul-Român. Din primul moment li s-au alăturat preoții Nichita Bălescu din Viștea de Sus, Cornel Dascălu din Arpașu de Jos, părintele Tețu din Corbi, Părintele Neagoe, Pavel Borzea din Viștea de Jos, părintele Hariton Ieșeanu din Sâmbăta de Jos, și părintele Dâmboi venit din Drăguș în urma morții părintelui Ghinde, bătut de securitate. Din Sâmbăta de Sus erau învățătorul Vasile Petrașcu, fratele lui Nicolae Petrașcu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
african, nasul cât o patlagică sfrijită și găurită, ochii plini de ură, ca ai lui Lucifer, iar lângă acest chip al morții cu coasa erau conturate provinciile vastului său imperiu, cu mormane de cranii pierdute în zare și stoluri de corbi, urmărindu-l și însoțindu-l cu refrenul: "oricâte gropi ai să sapi, așteptăm să ne ospătăm cu carnea oaselor tale; fiindcă de noi, nici Tu, Timur Lenk, n-ai să scapi!" Marele "conducător" s-a uitat o dată, de două ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cel de-al doilea cartier, pe albastru, este reprezentat un personaj purtând costum specific împăraților români, ținând în mâna stângă un document în formă de sul, totul de argint. În cel de-al treilea cartier, pe aur, se află un corb negru ținând în cioc un inel de argint, cu piatră roșie și stând pe o ramură verde de stejar. Semnificația elementelor însumate: - cele două personaje, Decebal și Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând procesul de formare a poporului român; - corbul
HOTĂRÂRE nr. 791 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125561_a_126890]
-
corb negru ținând în cioc un inel de argint, cu piatră roșie și stând pe o ramură verde de stejar. Semnificația elementelor însumate: - cele două personaje, Decebal și Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând procesul de formare a poporului român; - corbul cu inel în cioc, blazonul familiei Corvin, amintește rolul important pe care l-a avut în istoria neamului nostru Iancu de Hunedoara. Anexă 3 STEMA JUDEȚULUI MEHEDINȚI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12
HOTĂRÂRE nr. 791 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125561_a_126890]
-
într-un soi de adâncă penumbră interioară; acum „accentul” se mută pe sugestia unei eliberatoare ieșiri spre „lumină”. „După geruri lungi, aceasta era întâia zi de moină. Streșinile picurau și soarele împrăștia de deasupra Măgurii, pe omături, o strălucire orbitoare. Corbi fâlfâiră spre albăstrime din brazii râpilor (...)”: Vitoria știe că nu numai de „zodia primăverii” dau semn moina, soarele, zborul corbilor și „vântul cald”, ci și de acea relativă înseninare lăuntrică a ei, cu sufletul „curățit” de „orice gânduri, dorinți și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
lungi, aceasta era întâia zi de moină. Streșinile picurau și soarele împrăștia de deasupra Măgurii, pe omături, o strălucire orbitoare. Corbi fâlfâiră spre albăstrime din brazii râpilor (...)”: Vitoria știe că nu numai de „zodia primăverii” dau semn moina, soarele, zborul corbilor și „vântul cald”, ci și de acea relativă înseninare lăuntrică a ei, cu sufletul „curățit” de „orice gânduri, dorinți și doruri în afară de scopu-i neclintit” odată cu „sfânta împărtășanie” și cu „răcoarea (ei) de rouă în cerul gurii și-n toată ființa
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
spre limitele supraviețuirii, cu 119 părinții deposedați de bunurile imobile în 1949, scapă deocamdată de închisoare datorită unei maladii pulmonare: este internat cu dificultate la sanatoriul din Balotești, unde suportă și o intervenție chirurgicală aproape fără anestezie, în timpul căreia recită Corbul de E.A. Poe. După o convalescență în preajma Brașovului revine la București și singurul post care se găsește pentru el este acela de paznic și ghid al unei expoziții organizate în Parcul de odihnă și cultură I.V. Stalin; se specializează ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se petrece afară, metamorfoza strălucitoare a naturii, care continuă să mă uimească! Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de vrăbii, căutându-și hrana, pe când sub cerul lânos cârduri lungi de corbi fac manevre prevestitoare de vitejii... Peste tot se întinde lințoiul de omăt, iar pe străzile 6 parcă dispărute sub zăpadă se văd mișcându-se încet sănii, ca-n poveștile bunicilor de odinioară. Mă învârt în casă fără rost, de colo
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fel de pescăruș ce scoate un râset maniac), papagali colorați și zgomotoși, kakadu, cocoșul de eucalipt, păsări emu, coțofene elegante, pasărea liră cu coada sa argintie (imită glasul animalelor și chiar ale oamenilor În timpul dansurilor exotice de Împerechere), vulturi, șoimi, corbi și cuci etc62. Emu, numită de aborigeni tjakara, este o pasăre alergătoare, cu o Înălțime de 1,5 m, asemănătoare struțului african. Ouăle ei erau mâncate cu plăcere de aborigeni, iar penele erau folosite ca podoabe. La sol, pasărea emu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aruncătorului. Aborigenii știu să facă din aceste cioplituri arme de temut. Multe dintre trăsăturile geografice ale regiunii Grampiene sunt Împletite În legendele aborigenilor din „Timpul Visării”. Una dintre ele povestește despre Tchingal, monstruoasa pasăre emu, care l-a alungat pe corbul War de la casa lui din Mallee. Când acesta s-a refugiat Într-un tunel din lanțurile Grampiene, Tchingal a lovit cu picioarele tunelul, despicându-l În două și formând astfel Prăpastia Trandafirilor (Roses Gap)279. Multe dintre credințele lor mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a munci noi? (CC1.1567: 65v) b. oare afla-va fapte bune pre pământ? (CC1.1567: 242r) c. O, blajine Evante, dară pute-voiu merge până la raiu? (A.1620: 15v) d. Atuncea Noe dășchise corabiia de o margine și trimise pre corb, să vază: scăzut-au apa de pre pământ? (PI.~1650: 10r) e. Cunoști-mă pre mine, au ba? (NL.~1750−66: 25) f. Împărate, dară de ar hi acmu viu, ierta-l-ai? (AA.1708: 66v) g. Faceț atâta răutate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
35. Cocorul-mic (Anthropoides virgo) 2.500.000 36. Cocosul-de-mesteacan (Lyrurus tetrix) 5.000.000 37. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 2.500.000 38. Codobatura (Motacilla sp.) 50.000 39. Codroșul (Phoenicurus sp.) 50.000 40. Cojoaica (Certhia sp.) 50.000 41. Corbul (Corvus corax) 500.000 42. Corcodelul (Podiceps sp.) 100.000 43. Cormoranul-cret (Phalacrocorax aristotelis) 150.000 44. Cormoranul-mic (Phalacrocorax pygmaeus) 150.000 45. Creștetul (Porzana sp.) 150.000 46. Carsteiul-de-balta (Rallus aquaticus) 150.000 47. Carsteiul-de-camp (Crex crex) 150.000
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
Dragoslavele 25. Vlădești 13. Godeni 2. JUDECĂTORIA COSTEȘTI cu sediul în ora��ul Costești ORAȘE 1. Costești COMUNE 1. Bîrla 10. Popești 2. Buzoiesti 11. Recea 3. Căldăraru 12. Rociu 4. Hîrsești 13. Săpata �� 5. Izvoru 14. Slobozia 6. Lunca Corbului 15. Stolnici 7. Miroși 16. Suseni 8. Mozăceni 17. Ștefan cel Mare 9. Negrași 18. Ungheni 3. JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ cu sediul în orașul Curtea de Argeș ORAȘE 1. Curtea de Argeș COMUNE 1. Albeștii de Argeș 11. Mălureni 2. Arefu 12. Mușătești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
1. Curtea de Argeș COMUNE 1. Albeștii de Argeș 11. Mălureni 2. Arefu 12. Mușătești 3. Băiculești 13. Nucșoara 4. Brăduleț 14. Pietroșani 5. Cepari 15. Poienarii de Argeș 6. Cicănești 16. Sălătrucu 7. Ciofrîngeni 17. Șuici 8. Corbeni 18. Tigveni 9. Corbi 19. Valea Danului 10. Domnești 20. Valea Iașului 4. JUDECĂTORIA PITEȘTI cu sediul în municipiul Pitești MUNICIPIU 1. Pitești ORAȘE 1. Colibași COMUNE 1. Albota 11. Mărăcineni 2. Bascov 12. Merișani 3. Băbana 13. Micești 4. Bradu 14. Morărești 5
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Ojdula 3. Catalina 10. Poian 4. Cernat 11. Sînzieni 5. Comandău 12. Turia 6. Ghelința 13. Zagon 7. Lemnia 14. Zăbala JUDEȚUL DÎMBOVIȚA 1. JUDECĂTORIA GĂEȘTI cu sediul în orașul Găești ORAȘE 1. Găești COMUNE 1. Cobia 10. Mătăsaru 2. Corbii Mari 11. Mogoșani 3. Costeștii din Vale 12. Morteni 4. Crîngurile 13. Petrești 5. Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina 2. JUDECĂTORIA MORENI cu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
doar prețul. Mai pot fi achiziționate, de la același stand, și arzătoare, fitile, cărbuni, candele cu picior, pentru masă și perete. Zona aceasta de comerț atrage ca un magnet și ultimii mohicani ai civilizației tradiționale sătești. Mai multe femei din satul Corbii de Piatră (Argeș) vând ciorapi, mănuși, veste, tricotate manual dintr-o lână aspră, mirosind încă puternic a oaie. Sunt plasate relativ departe de „centrul” pelerinajului, ceea ce mă face să cred că sunt tracasate și împiedicate să-și vândă marfa de către
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zonei. Erau rași, frezați, îmbrăcați la patru ace. Să fi fost ei oare vânați de către jandarmi ? Preoții bisericii să le fi interzis prezența ? - nu-mi explic prea bine motivul absenței lor. Vânzătoarea de ciorapi și șosete de lână din Argeș, Corbii de Piatră, e o femeie pe care o cunosc bine, am întâlnit-o cu micul ei comerț de „tradiție” la toate pelerinajele la care am participat. Stă supărată în ploaie măruntă, la mare distanță de „epicentrul” acțiunii și de rând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
faptul că oamenii din rând sunt uzi la picioare și vor avea nevoie și de ceva uscat, pentru a face așteptarea nu doar suportabilă, ci de-a dreptul posibilă. Vânzătoarele de mănuși, ciorapi și veste de lână, originare din satul Corbi, Argeș, o prezență de acum obișnuită în toate locurile de pelerinaj. Vânzătoarea de turte (un fel de pâinici, extrem de frumoase și gustoase, în plus !), o femeie în jur de 70 de ani, originară din Iași. Pâinicile sunt aranjate cu grijă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
motoare ale autocarelor. Mă îndrept și eu grăbit spre poarta de lemn, monumentală, a mănăstirii. Acolo este parcată o ambulanță roșie a SMURD, ultramodernă. Pe capotă și pe ușile laterale are imprimată stema județului Hunedoara (un dac, un roman, un corb), apoi cu litere galbene, vizibile : „Ministerul Administrației și Internelor, programul european de dezvoltare nr.” etc. Iar pe parbriz, lipit cu scotch, tronează un portret mare al Părintelui Arsenie Boca. Modernitate românească, puterea didactică a sincretismului. „Satul pelerin”, constituit cu două
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceva în limba germană. Puțin mai departe, în șirul vânzătorilor locali, tolerați de către poliție în timpul zilelor de pelerinaj, văd o altă vânzătoare de pulovere, șosete și veste tricotate din lână. Le știu bine, sunt originare dintr- un sat din Argeș, Corbii de Piatră, aceasta este marea lor „specialitate”, vânzarea obiectelor tricotate din lână. Ce m-a atras însă la această femeie este faptul că avea alături, pe gardul de piatră unde erau expuse și produsele ei, o superbă bluză de Muscel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
75 918 19. C.S.V. Ciofrângeni Ciofrângeni 28.148 280 1.860 20. C.S.V. Cotmeana Cotmeana 28.138 120 485 21. C.S.V. Cetățeni Cetățeni 28.149 49 351 22. C.S.V. Curtea de Curtea de Argeș 28.128 142 3.543 Argeș 23. C.S.V. Corbi Corbi 28.172 231 736 24. C.S.V. Dragoslavele 28.154 46 2 Dragoslavele 25. C.S.V. Dobrești Dobrești 28.156 96 304 26. C.S.V. Dâmbovicioara 28.153 80 282 Dâmbovicioara 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28. C.S.V. Hârtiești
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
918 19. C.S.V. Ciofrângeni Ciofrângeni 28.148 280 1.860 20. C.S.V. Cotmeana Cotmeana 28.138 120 485 21. C.S.V. Cetățeni Cetățeni 28.149 49 351 22. C.S.V. Curtea de Curtea de Argeș 28.128 142 3.543 Argeș 23. C.S.V. Corbi Corbi 28.172 231 736 24. C.S.V. Dragoslavele 28.154 46 2 Dragoslavele 25. C.S.V. Dobrești Dobrești 28.156 96 304 26. C.S.V. Dâmbovicioara 28.153 80 282 Dâmbovicioara 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28. C.S.V. Hârtiești Hârtiești
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
28.156 96 304 26. C.S.V. Dâmbovicioara 28.153 80 282 Dâmbovicioara 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28. C.S.V. Hârtiești Hârtiești 28.161 84 0 29. C.S.V. Hârsești Hârsești 28.160 65 935 30. C.S.V. Lunca Lunca Corbului 28.162 360 500 Corbului 31. C.S.V. Mozăceni Mozăceni 28.174 115 2.437 32. C.S.V. Mioarele Mioarele 28.173 103 328 33. C.S.V. Morărești Morărești 28.170 88 232 34. C.S.V. Mălureni Mălureni 28.171 70 236 35. C.S.V.
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
C.S.V. Dâmbovicioara 28.153 80 282 Dâmbovicioara 27. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 28.158 36 694 28. C.S.V. Hârtiești Hârtiești 28.161 84 0 29. C.S.V. Hârsești Hârsești 28.160 65 935 30. C.S.V. Lunca Lunca Corbului 28.162 360 500 Corbului 31. C.S.V. Mozăceni Mozăceni 28.174 115 2.437 32. C.S.V. Mioarele Mioarele 28.173 103 328 33. C.S.V. Morărești Morărești 28.170 88 232 34. C.S.V. Mălureni Mălureni 28.171 70 236 35. C.S.V. Negrași Negrași 28.178 40
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
817 140 974 4. C.S.V. Butimanu Butimanu 35.818 160 1.380 5. C.S.V. Cobia Cobia 35.819 144 696 6. C.S.V. Comișani Comișani 35.820 270 300 7. C.S.V. Contești Contești 35.822 69 1.062 8. C.S.V. Corbii Corbii Mari 35.823 175 1.990 Mari 9. C.S.V. Cornățelu Cornățelu 35.824 63 866 10. C.S.V. Cornești Cornești 35.825 64 872 11. C.S.V. Crevedia Crevedia 35.826 240 130 12. C.S.V. Dărmănești Dărmănești 35.827 178 640 13
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]