11,446 matches
-
similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai mare decât cea reală. Studiile pe cuplurile conjugale, mai ales pe cele cu un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ajustare destul de pronunțată între „ce se cere” și „ce se oferă”, atât la femei (care se descriu dominant în termeni de aspect fizic și psihomoral), cât și la bărbați, care pun în prim-plan situația materială. Există chiar o oarecare corelație pozitivă între starea materială și aspectul fizic, mai cu seamă la bărbați. Cu cât se prezintă mai valoroși ca avere, cu atât cer mai insistent frumusețe, drăgălășenie, tinerețe. Analiza site-ului www.sentimente.ro duce la concluzii asemănătoare, cu deosebirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
12,9% bărbați, la media de 100 dolari, 43,8% erau femei, 36,6% bărbați, la 200 dolari, 34,2% femei, 45,4% bărbați, la 300 dolari și peste, 2,4% femei și 5,1% bărbați. Se poate constata o corelație pozitivă ridicată: cu cât crește salariul, cu atât proporția bărbaților este mai mare. Fără îndoială că de la an la an se schimbă cifrele, dar inegalitatea rămâne. Dacă asociem veniturile, în speță salariul, cu variabila sex sau gen social (bărbat-femeie), putem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
segregarea rolurilor în familie. T. Parsons (1955) pusese pe seama industrializării și modernizării centrarea rolului bărbatului pe funcția economico-instrumentală („câștigă pâinea”), iar cea a femeii pe funcția emoțional-expresivă. E. Bott (1971) susține că rolurile de soț și soție sunt în strânsă corelație cu faptul că unul sau amândoi soții au legături cu rețeaua socială (rude, prieteni, vecini,colegi) extrafamilială și cu natura acestei legături. Dacă soții sunt puternic integrați în rețea și dacă, la rândul ei, rețeaua este densă (similaritățile și legăturile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Distanța dintre ideologie și fapte poate fi urmărită însă și pe datele din țările occidentale, unde oricum mentalitatea era și este mult mai operant egalitaristă. Efectuând o anchetă minuțioasă asupra distribuției sarcinilor domestice în Franța, A. Michel (1974) constată o corelație moderată între activitatea profesională feminină și participarea mai aproape de egalitate a soțului și a soției la diverse activități. Calculând un scor global al mai multor treburi domestice (bucătărie, cumpărarea de îmbrăcăminte, reparații etc.), el găsește următoarea distribuție: 6,86 la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai ales și situația generală a unor instituții moderne. Se răspunde în acest fel și la aparentul paradox: cu cât țările sunt mai dezvoltate economic la scară mondială, cu atât natalitatea e mai scăzută. Iar în interiorul fiecărei țări avem o corelație foarte puternic negativă între gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii. Aceasta se întâmplă în principal datorită faptului că dezvoltarea economică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezvoltate economic la scară mondială, cu atât natalitatea e mai scăzută. Iar în interiorul fiecărei țări avem o corelație foarte puternic negativă între gradul de școlaritate al părinților (în particular al mamei), care la rândul lui este în raport de înaltă corelație pozitivă cu venitul și numărul de copii. Aceasta se întâmplă în principal datorită faptului că dezvoltarea economică și gradul înalt de școlaritate incumbă o altă calitate a copilului față de societățile rurale. Se subliniază că această calitate, în speță pe linie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concretă (din documente și pe bază de interviuri biografice) a situației părinților de la sate care și-au dat copiii la școală, devenind apoi orășeni, ar fi edificatoare în acest sens. Cercetările efectuate și în țara noastră au scos în evidență corelația pronunțat negativă dintre numărul de copii (doriți și efectivi) și școlaritatea mamei. De asemenea, și în acest context, există o diferență accentuată între mediul urban (preferința spre unul sau doi copii) și mediul rural (doi sau trei). În condițiile în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
toate mediile sociale și la toate rasele și etniile. Dar nu în aceeași proporție și cu aceeași intensitate. La familiile cu un status socioeconomic scăzut, bătăile sunt mai frecvente și severe, iar între condiția socioeconomică, rasă și etnie există o corelație destul de strânsă. Astfel încât,dezavantajate apar în SUA femeile afro-americane și hispanice, iar la noi, cele din comunitățile de rromi. În asemenea familii, și certurile sunt mai grave, fiind determinate de consumul de alcool și droguri, de lipsa de bani, de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de muncile câmpului și de întreținerea gospodăriei, este greu de imaginat aplicarea unor metode cu totul nonobstructive și a unui tratament educațional specific fiecărui copil în funcție de caracteristicile lui de personalitate. De altfel, și în societățile moderne s-a constatat o corelație destul de ridicată între violentarea copiilor și mărimea familiei: cu cât numărul de copii e mai mare, cu atât crește și riscul de abuz. Dacă există un set de caracteristici specifice părinților abuzatori, există și specificități ale copiilor cu risc de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
egală, distanța mare dintre mediile sociale de proveniență produce instabilitate maritală (Mihăilescu, 1983; Bejan, Buruiană, 1989). Ar fi interesant de văzut pentru România și, în general, pentru țările ce se găsesc în tranziția tradițional-modern (și postmodern) dacă se păstrează regularitatea corelației inverse divorțialitate-statut socioeconomic proprie SUA și probabil țărilor dezvoltate în totalitate. Ponderea familiilor destrămate (oficial sau nu) pare mai mare și la noi în rândul populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care mama este capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor o au protestanții, urmând descrescător catolicii și evreii. O corelație puternică există între frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează aceste servicii divorțează de trei ori mai mult decât cei care o fac cel puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la divorț, cum sunt cele efectuate de J. Huber și G. Spitze (1980), au constatat că împărțirea sarcinilor casnice afectează gândul la divorț la femei, dar nu și la bărbați. Alți cercetători (Udry, 1981; Booth et al., 1985) au urmărit corelația dintre percepția alternativelor maritale și resursele obiective (materiale și psihosociale) ale partenerilor, constatând o toleranță mai mare față de disoluție când resursele sunt mai mari și alternativele dorite sunt percepute ca fiind accesibile. O cercetare citată de G. Bryjak și M.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adică tipurile respective sunt uneori mai degrabă în ochii și mintea grupului decât în realitate. Cele două explicații se află îndeobște în raport de complementaritate. Între profilul constituțional și cel de personalitate (însușirile caracteriale) s-ar putea să existe o corelație și ca rezultat al determinării în aceeași direcție de către substratul genetic a fenotipului și psihotipului, chiar dacă nu în sensul indicat de Kretschmer și Sheldon (Allport, 1984). Pe de altă parte, după cum am văzut, aspectul exterior al unui individ este influențat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al fiecărui individ” (Tetlock, 1996, apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 276). 3) O altă caracteristică importantă a complexității este dacă aceasta cuprinde credințe cu mare putere discriminativă informațională sau sunt interredundante. Analizele au arătat că un coeficient ridicat de corelație (pozitivă) dintre itemi ce păreau a desemna crezuri diferite înseamnă că practic ei spun cam același lucru, sunt deci redundanți. În acest caz, există numai aparent o complexitate, și deci, ca și în situația în care nominal ea este redusă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ceea ce au declarat că ar face apărea o mare discrepanță. Sute de studii concrete (de teren și laborator) s-au efectuat de atunci, iar metaanaliza lor indică - așa cum, de altfel, și experiența cotidiană ne arată - atât cazuri de foarte ridicată corelație între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contraatitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările din domeniu au scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
discrepanță. Sute de studii concrete (de teren și laborator) s-au efectuat de atunci, iar metaanaliza lor indică - așa cum, de altfel, și experiența cotidiană ne arată - atât cazuri de foarte ridicată corelație între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contraatitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările din domeniu au scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. 2.5
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acțiunea este îndreptată, contextul în care ea (acțiunea) are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile atitudine/comportament respectă mai mult simetria între entitățile considerate, cu atât concordanța dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale este mai ridicată. Lipsa corelației dintre atitudine și comportament se poate explica și prin aceea că un comportament dat depinde de mai multe atitudini, iar noi luăm în considerare doar una, și nu întotdeauna pe cea mai relevantă. Explicația prin alte atitudini are o corespondență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aprecieze care dintre candidați a făcut mai bună impresie la recenta confruntare TV ce a avut loc între ei. c) A doua zi după votare au fost întrebați cu cine au votat. Cum era de așteptat, s-a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecții cu o accesibilitate atitudinală mai mare. Factorii de personalitate contează în realizarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doua zi după votare au fost întrebați cu cine au votat. Cum era de așteptat, s-a constatat o corelație pozitivă ridicată între atitudinea favorabilă față de candidat și impresia făcută la TV, precum și între acestea și votul efectiv. Dar aceste corelații au fost mult mai puternice la subiecții cu o accesibilitate atitudinală mai mare. Factorii de personalitate contează în realizarea (sau nu) a concordanței dintre atitudine și comportament și prin aceea că, dată fiind constelația atitudinală specifică, nu toți oamenii au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportament" După cum sugerează analizele de până aici, între atitudine și comportament există o strânsă relație, dar de tip probabilistic: numai cu o oarecare probabilitate putem deduce un anumit comportament dintr-o anume atitudine și invers. Relația nu este de simplă corelație, ci cauzală, atitudinea determinând, în calitate de constituent motivațional, comportamentul. Dar e important de reținut că și comportamentul determină atitudinile și convingerile noastre prin fenomenul de justificare postacțională. De fapt, dacă avem în vedere o perioadă de timp mai îndelungată în viața
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau altul soțul, mama, prieteni apropiați și alte persoane semnificative și, de asemenea, referitoare la cât de motivate sunt în a ține seama de părerile persoanelor în cauză. Cercetătorii au constatat că modelul are o mare valoare predictivă, indicele de corelație dintre răspunsurile prenatale și comportamentul postnatal fiind de 0,77, deci unul foarte ridicat. Modelul prezentat mizează foarte mult pe intenția comportamentală. Și, într-adevăr, pentru multe acțiuni, răspunsurile indivizilor privind intențiile lor dau o predicție mult mai bună decât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și o asemănare genetică. Invocând studii pe gemeni, care sugerează că și atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și alți factori fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pus întrebarea dacă există anumite trăsături de personalitate care inhibă sau facilitează conduitele prosociale. S-a constatat că nu se poate stabili atât un profil de personalitate general al celui ce sare în ajutor la nevoie, cât, mai degrabă, o corelație între anumite atribute personale, tipul de ajutor acordat și condițiile în care el se desfășoară. S-a confirmat experimental, de pildă, că adulții cu o mare nevoie de aprobare socială sunt mult mai caritabili comparativ cu cei ce au o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]