1,884 matches
-
o izolare mai puternică și în care se accentuează contrastele și tensiunile din societate (N. Elias, 1939/2002, 283). Moda a acompaniat cercurile sociale aflate în ascensiune la un moment dat în istorie. În următoarele paragrafe, voi susține precedenta afirmație, corelativă teoriei lui Norbert Elias, prin câteva exemple din istoria vestimentației. După aproximativ trei secole de dominație a absolutismului în Europa, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, în saloanele și în stratificarea multiplă a societății franceze începe să se individualizeze tipul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ale unor accesorii și haine în formarea unei impresii pozitive, respectiv negative, cum ar fi: fusta lungă, cizmele și obezitatea erau asociate unor caracteristici negative social; halatul denota inteligență; părul împletit în cozi, blugii de firmă, pantofii fără toc erau corelative unor caracteristici pozitive social, în timp ce părul roșu avea mai mult o semnificație peiorativă (ibidem). Pentru testarea ipotezei, Shanon J. Lennon și Franklin G. Miller au distribuit 71 de studente în trei grupuri experimentale, primele două grupuri pentru faza preliminară a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei muncitoare, sau ale lui Basil Bernstein (1971) �n sociolingvistic?. Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului fenomenologic american � m?rturie a dificult??îi britanicilor �n fă?a sistemelor teoretice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dac? �l credem pe Weber care distingea caracterul ?tiin?ific posibil al unui demers de interpretare sau de explicare ?i caracterul inevitabil �ideologic� (sau, mai clar, socialmente orientat) al problematicii pe care o suscit? ?i care �i construie?te obiectul. Corelativ, sociologii par din ce �n ce mai mult convin?i de posibilele interferen?e ale status-ului lor de actori sociali �n rolul de cercet?tori ?i de caracterul par?ial ?i provizoriu al rezultatelor lor. Dorin?a de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Analiza trăsăturilor menționate mai sus oferă suficiente elemente pentru facilitarea înțelegerii structurii raportului juridic civil. În lumina acestora se conturează subiectele raporturilor juridice civile (care pot fi persoane fizice sau persoane juridice), conținutul alcătuit din drepturi subiective civile și obligații corelative, precum și obiectul raporturilor juridice civile, constituit din acțiunile sau inacțiunile la care subiectele sunt îndrituite sau obligate. II.2.1. Subiectele raportului juridic civil II.2.1.1. Explicații conceptuale Noțiunea de subiect al raportului juridic civil exprimă calitatea pe
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
punct de vedere al subiectului pasiv (debitorul), când avem în vedere acea parte a conținutului care este formată din obligații (îndatoriri). Cele două laturi ale conținutului raportului juridic civil se află în corelație, întrucât nu există drept subiectiv fără obligație corelativă, după cum nu există obligație căreia să nu-i corespundă un drept subiectiv. Pe de altă parte, conținutul dreptului subiectiv determină conținutul obligației, fiind, în același timp, determinat de obligația ce corespunde dreptului. II.2.2.1. Dreptul subiectiv civil II
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
cele două categorii de drepturi se deosebesc până la opoziție. Sub aspectul opozabilității, dreptul real produce efecte "erga omnes", pe când dreptul de creanță produce efecte "inter partes", ambele subiecte fiind determinate chiar din momentul nașterii raportului juridic. Sub aspectul conținutului obligației corelative, în cazul dreptului real obligația ce revine subiectului pasiv este generală negativă, pe când în cazul dreptului de creanță obligația ce revine subiectului pasiv poate fi atât negativă (a nu face) cât și pozitivă (a da sau a face). Fiind absolut
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de vedere al probelor. Faptele juridice pot fi dovedite cu orice mijloc de probă, pe când regimul probator al actelor juridice cunoaște multe restricții la care ne vom referi, pe larg, în capitolul afectat probei drepturilor subiective civile și a obligațiilor corelative acestora. 2. După obiectul obligației (adică după natura prestației datorate de subiectul pasiv) pot fi reținute trei clasificări și anume: a) Obligații de a da, a face, a nu face; b) Obligații pozitive și negative; c) Obligații determinate (de rezultat
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
este corelat cu o obligație generală negativă ce revine tuturor celorlalți oameni de a nu face nimic de natură să-l tulbure pe titularul dreptului în exercițiul atributelor dreptului său. Aceasta întrucât, dreptul absolut are efecte "erga omnes", iar obligația corelativă acestuia poate fi pretinsă de la oricine. Dreptul de proprietate (de exemplu) ca drept patrimonial absolut este corelat cu obligația generală negativă a celorlalți oameni de a nu face nimic de natură să-l stânjenească pe proprietar în exercițiul celor trei
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și concludente, prin calificarea juridică a acestuia (prin utilizarea, la nevoie și a regulilor de interpretare amintite), urmează a se determina efectele sale. Prin determinarea efectelor actului juridic civil se înțelege stabilirea, ori fixarea drepturilor subiective civile și a obligațiilor corelative pe care le-a generat, modificat, transmis ori stins un astfel de act289. V.2. Principii care guvernează efectele actului juridic civil Principiile care guvernează efectele actului juridic civil sunt expres consacrate de Codul civil de la 1864, în materia convențiilor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
juridic, ori au determinat ineficacitatea sa, dând dreptul de a cere constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea actului juridic civil. Altfel spus, constituie obiect al probei, actul ori faptul juridic care au dat naștere la dreptul subiectiv civil și obligația corelativă 377. În anumite situații speciale, obiectul probei prezintă unele particularități. În principiu, pot fi dovedite atât faptele pozitive cât și faptele negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare 378. Așa, de exemplu, moștenitorii subsecvenți în clasă trebuie să
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Codul civil de la 1864, aceasta fiind plasată printre modurile de stingere a obligațiilor. În literatura mai veche unii autori 536 încercau sa justifice acest "plasament", argumentând că, prin împlinirea prescripției extinctive, se stinge atât obligația cât și dreptul de creanță corelativ, continuând totuși să existe, o obligație "naturală". Concepția a fost, în timp, revizuită astfel că în prezent ideea care s-a impus, în literatură și practică, este aceea că prescripția extinctivă nu constituie un mod de stingere a obligațiilor. Cu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
s-a impus, în literatură și practică, este aceea că prescripția extinctivă nu constituie un mod de stingere a obligațiilor. Cu argumente solide s-a demonstrat că împlinirea termenului de prescripție extinctivă nu stinge însuși dreptul subiectiv (și nici obligația corelativă), ci numai dreptul la acțiune în sens material. Este și motivul pentru care problematica acestei instituții este dezbătută în cadrul părții generale a dreptului civil și nu în capitolul afectat modurilor de stingere a obligațiilor (la Teoria generală a obligațiilor). În lipsa
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
548, în timp ce potrivit art. 1890549, prin împlinirea termenului stabilit de lege se prescriu "toate acțiunile atât reale, cât și personale". Coroborarea celor două articole a condus majoritatea autorilor la convingerea că prescripția stinge atât obligația, cât și dreptul de creanță corelativ, dar obligația stinsă prin prescripție continuă să existe ca obligație naturală, imperfectă (deci, lipsită de sancțiune juridică). Dar, dacă o asemenea obligație face obiectul unei plăți voluntare, restituirea sumei plătite de bună voie nu este admisibilă așa cum rezultă din interpretarea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sale: dreptul la acțiune în sens material și dreptul la acțiune în sens procesual. Dreptul la acțiune în sens material se referă la posibilitatea titularului de a-și realiza un drept subiectiv obținând, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a debitorului său, dacă acesta refuză să o execute de bună voie. Dreptul la acțiune în sens procesual se referă numai la posibilitatea unei persoane de a sesiza organul de jurisdicție competent în vederea realizării unui drept subiectiv. c) Stingerea prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și practică). Ori, tocmai pentru a pune capăt discuțiilor contradictorii decretul amintit folosește expresia "drept la acțiune". Stingându-se dreptul material la acțiune, titularul dreptului subiectiv nu va mai putea obține concursul forței de constrângere a statului pentru executarea obligației corelative de către debitor. Dar dreptul lui subiectiv continuă să existe, în sensul că debitorul poate executa obligația din proprie inițiativă și după ce s-a împlinit termenul de prescripție. În condițiile arătate, creditorul are dreptul de a păstra prestația efectuată în acest
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vânzare-cumpărare, de exemplu, dreptul de acțiune al vânzătorului pentru plata prețului prezintă o latură procesuală (dreptul de a se adresa instanței) dar și o latură materială (constând în posibilitatea vânzătorului de a obține, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a cumpărătorului). Dar, regula enunțată comportă și unele excepții prevăzute de lege întrucât sunt drepturi la acțiune care, deși au un obiect patrimonial, nu intră sub incidența prescripției extinctive (drepturile reale) după cum sunt drepturi la acțiune, care nu au un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drept era chiar data încheierii actului juridic; prin expresia "în obligațiile ce urmează să se execute la cererea creditorului" trebuia să se înțeleagă atât situația-regulă (când nu exista un termen sau condiție suspensive, care să afecteze dreptul subiectiv și obligația corelativă), cât și situația în care exista un termen suspensiv, dar era în favoarea creditorului sau o condiție, dar era rezolutorie; prin expresia "în obligațiile al căror termen de executare nu este stabilit" trebuia să se înțelegă acele raporturi juridice în care
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a) Recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge prescripția (art. 16 al. 1). Această cauză de întrerupere 651 a cursului prescripției presupunea părăsirea de către debitor a poziției sale de împotrivire față de dreptul subiectiv corelativ. Și, pentru că prin recunoaștere debitorul își manifesta intenția de a executa obligația, titularul dreptului dobândea credința legitimă că debitorul își va executa obligația de bună-voie, astfel că efectul prescripției extinctive nu se mai justifica, aceasta oprindu-și cursul. Pentru ca recunoașterea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în op. cit., în Dreptul nr. 6/1999, p. 120. Cu privire la aspectul în discuție, în literatura de specialitate s-a precizat că absența lucidității determină lipsa de voință. Stările de inconștiență și tulburările mintale grave sunt tipice pentru a exclude luciditatea și corelativ, existența voinței. Cât privește starea de mânie puternică (ab irito), aceasta poate determina lipsa voinței, dacă a fost destul de puternică pentru a fi echivalentă inconștienței. A se vedea M. Eliescu, Moștenirea și Devoluțiunea ei în dreptul R. S. România, Editura Academiei
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
franceză de atunci, apăreau ca semne ale unei rezistențe față de laminarea și uniformizarea modernă. Și totuși, această uniformitate, această sistematizare pe care o proiectau comuniștii români a fost greșit înțeleasă de interlocutorii lor francezi. Spectacolul amestecat al tradiției și demonstrarea corelativă a modernității a fost o reușită. Istoria transforma realitatea ambițiilor contemporane. De Gaulle merge și la Craiova. "Locuitorii satelor și cătunelor au ieșit la marginea drumului mare. Este foarte rural, foarte românesc, foarte simplu și prietenos. Bucurie și zîmbete, cred
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
șocul produs de astfel de cuvinte. S-ar crede chiar că aceste denaturări ale rațiunii le adaugă un soi de mister, le conferă o autoritate suplimentară, ca de pildă în următorul gînd al lui Mao: În sînul poporului, democrația este corelativă centralismului, iar libertatea disciplinei". Sfidînd principiile logicii elementare, un lucru poate fi corelat cu contrariul său. O astfel de indiferență la contradicție explică de ce o masă poate trece de azi pe mîine de la o opinie la alta, diametral opusă, fără
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pacientul nu mai aparține kinetoterapiei pasive, ci se orientează către kinetoterapia activă, în care KT are rolul de a asista fiecare moment al mișcării și de a interveni, atunci când este cazul, pentru a facilita execuția corectă a mișcării. 4. Învățarea corelativă este stadiul în care pacientul intrat în posesia mișcărilor voluntare începe să le coreleze cu acțiunile celorlalte segmente, realizând mișcări coordonate și dirijate în acord cu scopul urmărit. În contextul larg al medicinei interdisciplinare, kinetoterapia este cea care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
subliniază că familia modernă conține în ea formulele prescurtate ale dezvoltării ei istorice. El recunoaște, în același timp, că istoria a însemnat și o contragere, o restrângere a familiei ca număr de membri și ca importanță economică. Restrângerea familiei este corelativă cu extinderea mediului social de la sat la oraș și de la oraș la stat. Aceasta înseamnă și ruinarea treptată a „comunismului familial”. Adică lucrurile posedate în comun, care cimentează viața de familie, devin din ce în ce mai mult bunuri individuale. 1.5.4. Demersurile
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
varianta V1 (N0P0K0) diferențele au fost foarte semnificative, excepție făcând variantele V8, V9 și V10 (tabelul 38). Masa a 1000 de boabe (MMB) a avut valori cuprinse între 157 g la varianta V7 și 213 g la varianta V21. Analizând corelativ datele privitor la creșterea vegetativă a plantelor, exprimată prin masă, talie și număr de ramificații principale al tulpinii, se constată că este puternic influențată de felul și doza de îngrășăminte chimice aplicate (tabelul 38). Astfel, azotul administrat singur sau în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]