2,854 matches
-
universal ilustrat al limbii române (10p.228;229) se menționează: spirit - principiu imaterial, neperceptibil, considerat de esență divină și nemuritoare; suflet. Spiritualitate - calitatea, caracterul a ceea ce este spiritual; idealitate, imaterialitate. Spiritualitatea sufletului - creație a spiritului; sumă a realităților spirituale. Nichifor Crainic menționează că „Spiritualitate e un termen mult Întrebuințat În cultura românească de după război, mai ales de către publiciștii din generația tânără, În perioada anilor 1925-1929. Termenul e echivoc. El Înseamnă exact: stare de spirit. Echivocitatea lui se datorează diversității Înțelesurilor cuvântului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
gândul nenorocit" care a determinat lovitura de stat din februarie 1938 și apoi "a împins România la dezastrul din vara anului 1940". Acuzația indirectă adusă regelui Carol al II-lea contrasta cu elogiul direct adus lui Ion Antonescu de Nichifor Crainic, entuziasmat de felul în care generalul, "singur, dar absolut singur, cu o repeziciune, cu o precizie și cu o îndrăsneală într-adevăr genială, a zdrobit și a nimicit un regim politic, până [i]eri atotputernic, care îngrozise lumea prin excesele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Constantinescu, Aurel, 142 Constantinescu, Emil, 67 Constantinescu, Miron, 128, 213, 214, 215 Constantinescu, Titel, 286 Constantinescu-Iași, Petre, 214 Copoeru, Lucia, 65, 67, 137 Corduneanu, Victoria-Isabela, 121 Corescu, Andrei-Paul, 18, 99 Corlățan, Mirela, 32 Corteanu, Al., 185 Costin, N., maior, 143 Crainic, Nichifor, 194 Craioveanu, Vlad, 36, 37 Crampton, R. J., 236 Crăciun, G., 275 Creillery, J., 258 Cristea, Niculae, 47, 48, 49, 50, 135 Cristea, Ovidiu, 76 Cristescu, Octavian, 131, 236 Crișan, 65, 192, 201 Cucu, Ozana, 167 Curculescu, Marian, 68
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oralității parodiilor, al rostirii lor specializate, pe urmele percepției aristotelice, căci "pentru foarte scurtă vreme" înainte de a vedea lumina tiparului, operele de această factură, pentru a câștiga simpatia publicului, "sunt proțăpite prin toate locurile publice, fie ca atare, fie prin crainici, ca trecătorii să le poată privi". Destinația lor e limpede: sunt menite amuzamentului ca și modificării, rejudecării canonului, pe care îl obligă neîncetat să se autocenzureze, întrucât "cele mai mari și mai însemnate" opere parodice "[...] sunt consemnate în anumite prăvălii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Howells. 343 Incipitul însuși este parodic, întrucât protagonistul își începe călătoria de restituire a adevărului, falsificat de statul-mașină de ucis, în ziua de 30 mai, când în cele mai multe state americane se comemorează militarii căzuți în toate războaiele. 344 " Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! În clipa când veți auzi sunetul trâmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
facă față diverselor provocări ale vecinilor săi, mari și mici, fiind și victima „diplomației secrete” Aproape întotdeauna rezolvarea divergențele lor s-a făcut pe seama statelor și a popoarelor mici, practică ades verificată în istoria diplomatică mondială. Așa cum preciza și Nichifor Crainic în memoriile sale, guvernanții și oamenii politici români mereu au exagerat pe „o politică de unilateralitate dezastruoasă și nu pe acea de o mlădioasă abilitate între Scyla și Charybda”. Din păcate reflecția cunoscutului publicist a fost verificată de comportamentul marilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
după dânsul, este să repetăm critica lui în cuvinte cât de grele, pentru a fi simțită de toți [...]" (Motru, 1984: 739). Pe de altă parte, ea e revitalizată, dezvoltată și îmbogățită de școala gândiristă, ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
The quest for understanding, Princeton, N.J., Princeton University Press. Connor, Walker (2004), "The timelessness of nations", în Nations and Nationalism, 10:1/2, 2004, 3pp. 5-47. Comșa, Mircea (2006), Stiluri de viață în România după 1989, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Crainic, Nichifor (1996 [1936]), Puncte cardinale în haos, Iași, Timpul. Dan, Adrian Nicolae (2003), "Spre o nouă arhitectură a inegalității sociale", în Sociologie Românească, 1-2, pp. 97-108. Dahrendorf, Ralf (1958), "Toward a theory of social conflict", în Journal of Conflict Resolution
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Paul Visco cil, Florica Ionescu - Tutoveanu, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Rem ulus Boteanu ș.a. Lor li se adaugă câțiva dintre conferențiarii de altădată invitați ai Academiei Bârlădene, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu și, mai târziu, după ieșire din r ecluziune, Nichifor Crainic. Important și mișcător e faptul că G. Tutoveanu continua să tuteleze de la distanță, prin prestigiu, viața de la București a societății pe care o înființase c u de cenii în urmă...” Cele spuse de C.D.Zeletin se leagă perfect cu o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
televizor un accident feroviar, putea să nu ne spună, că știam aproape sigur că tragedia s-a întâmplat undeva prin India, Pakistan sau Bangladesh, țări desprinse prin anii '50 de sub stăpânirea trufașului Imperiu Britanic. De fiecare dată, la finalul știrii, crainicul nu uita să anunțe cu pretenții de specialist, că rețeaua feroviară din respectivele țări e cu totul la pământ, fiind cam aceeași pe care englezii o construise pe acele meleaguri la anii 1900 și nu o mai întreținuse, nefiind în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ajută! - locuitorii subcontinentului indian și-au rezolvat problemele cu infrastructura, lichidând între timp „greaua moștenire" colonială, dar cert este că mai nou știrile cu deraieri se referă la propria noastră ogradă, adică la propria noastră rețea feroviară. Din păcate, acum crainicul nu uită să spună că toate accidentele din ultima vreme confirmă faptul că structura noastră feroviară, de fapt întreaga infrastructură, este la pământ. In privința „grelei moșteniri" tace chitic. Oare de ce? Că nu era ungher al noii societăți postdecembriste, în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
DE GLOUCESTER EDGAR, fiul legitim al lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester BUFONUL CURAN, un curtean OSWALD, intendent al Gonerilei BĂTRÎNUL, arendaș al lui Gloucester DOCTORUL UN CĂPITAN, în slujba lui Edmund UN NOBIL, în suita Cordeliei UN CRAINIC DOI SLUJITORI AI LUI CORNWALL CAVALERI DIN SUITA LUI LEAR NOBILI, OFIȚERI, MESAGERI, SOLDAȚI, SUITA. Scena-Britania ACT I SCENE I [King Lear's palace] Enter Kent, Gloucester, and Edmund KENT: I thought the King had more affected the Duke of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
aduc un cavaler ce-o dovedi Ce-i afirmat aici. Iar dacă pierzi, Lucrarea ta pe lume s-a-ncheiat Și-urzeala cade. -Iubească-te norocul! ALBANY: Stai pîn' citesc scrisoarea. EDGAR: Mi-e oprit. Cînd va fi timpul, doar să strige-un crainic, Și-apar din nou. ALBANY: Cu bine, dar; ia să citesc răvașul. (Iese Edgar. Intra iarăși Edmund) EDMUND: Se vede inamicu; adună-ți oastea. Iată o schiță-a forței lor în număr, După-observare-atentă; însă grabă Va e cerută-acum. ALBANY: Vom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDMUND: Poftim, în schimb. (Îi aruncă mănușă) Oricine-n lume Îmi spune trădător, mișelnic minte. Să-l cheme goarna-ți: cine-a veni cutează, -Mpotriva lui, a ta, și-a oricui voi susține Onoarea-mi și-adevărul, ferm. ALBANY: Un crainic! EDMUND: A herald, ho, a herald! ALBANY: Trust to thy single virtue; for thy soldiers, All levied în my name, have în my name Took their discharge. REGAN: My sickness grows upon me. ALBANY: She is not well; convey her
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
What are you? Your name, your quality, and why you answer This present summons? EDGAR: Know, my name is lost; By treason's tooth bare-gnawn and canker-bit: Yet am I noble aș the adversary I come to cope. EDMUND: Un crainic, hei, un crainic! ALBANY: Te-ncrede-n ține numai; căci soldații, În numele meu strînși, în numele-mi I-am slobozit. REGAN: Mi-e tot mai rău! ALBANY: Îi este rău, duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Your name, your quality, and why you answer This present summons? EDGAR: Know, my name is lost; By treason's tooth bare-gnawn and canker-bit: Yet am I noble aș the adversary I come to cope. EDMUND: Un crainic, hei, un crainic! ALBANY: Te-ncrede-n ține numai; căci soldații, În numele meu strînși, în numele-mi I-am slobozit. REGAN: Mi-e tot mai rău! ALBANY: Îi este rău, duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic) Vino aici, herald
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
crainic, hei, un crainic! ALBANY: Te-ncrede-n ține numai; căci soldații, În numele meu strînși, în numele-mi I-am slobozit. REGAN: Mi-e tot mai rău! ALBANY: Îi este rău, duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic) Vino aici, herald. -Să sune goarna. Citește asta. (Trompeta sună) CRAINICUL: "Dacă vreun om de rang sau de grad din rîndurile oștirii vrea să susțină împotriva lui Edmund, pretins conte de Gloucester, că este de mai multe ori trădător, să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
soldații, În numele meu strînși, în numele-mi I-am slobozit. REGAN: Mi-e tot mai rău! ALBANY: Îi este rău, duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic) Vino aici, herald. -Să sune goarna. Citește asta. (Trompeta sună) CRAINICUL: "Dacă vreun om de rang sau de grad din rîndurile oștirii vrea să susțină împotriva lui Edmund, pretins conte de Gloucester, că este de mai multe ori trădător, să apară la al treilea sunet de trîmbița. El este gata să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din rîndurile oștirii vrea să susțină împotriva lui Edmund, pretins conte de Gloucester, că este de mai multe ori trădător, să apară la al treilea sunet de trîmbița. El este gata să se apere." EDMUND: Sună! (Primul semnal de trîmbița)CRAINICUL: Încă-o dată! (Al doilea semnal) Încă-o dată! (Al treilea semnal) (O altă trompeta îi răspunde. Intra Edgar, înarmat, precedat de un trompet). ALBANY: Întreabă-l în ce scop se-nfățișează Chemării de trompeta. CRAINICUL: Cine ești? Numele? Rangul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Primul semnal de trîmbița)CRAINICUL: Încă-o dată! (Al doilea semnal) Încă-o dată! (Al treilea semnal) (O altă trompeta îi răspunde. Intra Edgar, înarmat, precedat de un trompet). ALBANY: Întreabă-l în ce scop se-nfățișează Chemării de trompeta. CRAINICUL: Cine ești? Numele? Rangul? Și de ce răspunzi Somației? EDGAR: Eu numele-mi pierdui, Ros de-al trădării colț, mușcat de cancer; Dar nobil sînt că și-adversarul Pe care vin să-nfrunt. ALBANY: Which is that adversary? EDGAR: What's
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de câte ori M-am apropiat de asemenea opere literare, am avut senzația că identific o inspirație occidentală, chiar o poză, un mimetism: de la Lamennais și Chateaubriand în epoca romantismului nostru, așa cum a fost el, până la creștinismul sau misticismul modernist al unor Crainic și Blaga. Cred că și reproșul lui Caragiale ar putea să aibă o asemenea sursă. Ca și el, mulți români au văzut cum sunt structurate comunitățile Occidentului: până azi, într-o lume destul de secularizată, a supraviețuit noțiunea de parohie. Eu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Jacques / 45 Cioran, Emil / 100 Ciorbea, Victor / 73 Constantinescu, Emil / 57, 73, 92 Constantinescu, Mihai / 27 Constantinescu, Paul / 27 Coposu, Corneliu / 53 Corduneanu, Constantin / 9 Cornea, Paul / 74 Corneanu, Nicolae, mitropolit al Timișoarei / 81 Coste, Brutus / 43 Cotruș, Ovidiu / 25 Crainic, Nichifor / 84 Creția, Petru / 20 D De Gasperi, Alcide / 152 Dinescu, Mircea / 97 Deák, Ferenc / 115 Derrida, Jacques / 113 Djuvara, Neagu / 60 Dobrogeanu-Gherea, Constantin / 43 Dodu Bălan, Ion / 20, 97 Doinaș, Ștefan Aug. / 25, 100 Duca, George (fiul lui I.G.
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cunoaște personal, pe alții îi privește de la distanță. Timpul îndelungat petrecut în mijlocul oamenilor este marcat de moarte, ca un punct pus în urma unei prietenii. Jurnalele consemnează cu durere dispariția oamenilor dragi, cronicile găzduiesc discursuri afective, cu caracter de necrolog. Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Martha Bibescu, Ovidiu Codruș, Ion Vinea sunt numai câteva dintre personalitățile evocate pe calea undelor. Informațiile sunt preponderent biografice, cu referiri apreciative asupra valorilor culturale și sociale. Discursul însă este de o altă factură, comparativ cu celelalte cronici
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Libertas" a comunelor italiene răsculate împotriva imperialismului lui Frederic Barbarossa, pentru a o înscrie pe drapelul partidului său"18. Conștientizarea ideii europene de către creștin-democrați este de dată relativ recentă. Dacă în 1830, Félicité de Lamennais se declara, în L'Avenir, crainicul unificării europene, el apare, ca și în alte domenii, ca un profet izolat. Dacă în aceeași perioadă, Philippe Buchez, socialist creștin, precursor al democrației creștine, căuta în ziarul său intitulat simbolic Europeanul (1831-1838) metodele care să conducă la o "federație
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]