1,701 matches
-
bubo), cucu (Cuculus conorus), vrabia (Paser domesticus), cioara de semănătură (Corvus frugileus). Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,85%). Pentru 2,89% din populație, apartenența etnică nu este
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul sau găinușa, gândacul verde, gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și este aducător de ploaie și belșug. Iernile
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Delta Volgăi este un important loc de popas și cuibărit pentru păsări de apă, păsări de pradă și alte passeriforme (flamingo, pelicani, stârci). Cu toate că este celebră la nivel mondial pentru numeroasele specii de sturioni care inca abundă în apele sale, crapii și somnii reprezintă grosul populației piscicole de la gurile de vărsare ale Volgăi. Între anii 1984-2001, delta și-a pierdut circa 277 km ² de mlaștini, din pricina agriculturii extensive. În prezent, aici, toate activitățile agricole și industriale sunt interzise, autoritățile străduindu-se
Delta Volgăi () [Corola-website/Science/326084_a_327413]
-
Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean sau vânturelul mic. Moluștele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici) Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi tiparul, linul, știuca, crapul, salăul, somnul. Sunt și specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), tiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus). Reptile: șarpele rău (Coluber caspius), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis) Batracieni: broască râioasa verde (Bufo viridis
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
dulce, grinduri marine, ghioluri, depresiuni cu apă temporară și pajiști cu vegetație de stepă) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis") sau plătică ("Abramis brama"). În arealul rezervației sunt semnalate mai multe elemente floristice psamofile (caracteristice zonelor umede) cu specii de: pipirig ("Juncus gerardii"), alior de baltă (cu specii de "Euphorbia palustris" și
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus") sau plătică ("Abramis brama")
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus") sau corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"). oferă condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), țipar ("Misgumus fossilis"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau biban european ("Perca fluviatilis") .
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
anului trecut si își doresc fericire în anul care vine. În Polonia, Ajunul Crăciunului este inițial o zi de post, apoi, seara, de ospăț. Festinul "Wigilia" începe la apariția primei stele. Nu se sevește carne roșie, doar pește, de obicei, crap. Cina, care include multe feluri de mâncăruri și deserturi tradiționale, poate dura uneori mai mult de două ore. Acesta este urmată de schimbul de cadouri. Ziua următoare, ziua de Crăciun, este de obicei petrecută cu vizite la prieteni. În tradiția
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
Wigilia" să se servească douăsprezece feluri diferite de mâncare, simbolizând cei Doisprezece Apostoli, sau uneori, un număr impar de feluri de mâncare pentru a avea noroc (de obicei, cinci, șapte sau nouă). O masă tradițională de Crăciun în Polonia include crap prăjit și borș (de obicei supă de sfeclă roșie) cu "uszka" (ravioli). Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
sau uneori, un număr impar de feluri de mâncare pentru a avea noroc (de obicei, cinci, șapte sau nouă). O masă tradițională de Crăciun în Polonia include crap prăjit și borș (de obicei supă de sfeclă roșie) cu "uszka" (ravioli). Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering, iar pentru desert, "makowiec" sau fidea cu semințe de mac
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
cinci, șapte sau nouă). O masă tradițională de Crăciun în Polonia include crap prăjit și borș (de obicei supă de sfeclă roșie) cu "uszka" (ravioli). Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering, iar pentru desert, "makowiec" sau fidea cu semințe de mac. Adesea, se servește ca băutură un compot de fructe uscate (prune, mere, pere). După cină
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
nouă). O masă tradițională de Crăciun în Polonia include crap prăjit și borș (de obicei supă de sfeclă roșie) cu "uszka" (ravioli). Crapul este o componentă principală a mesei Ajunul Crăciunului în Polonia, servindu-se file de crap, piftie de crap etc. Alimentele poloneze de Crăciun includ "pierogi" precum și unele preparate de hering, iar pentru desert, "makowiec" sau fidea cu semințe de mac. Adesea, se servește ca băutură un compot de fructe uscate (prune, mere, pere). După cină, restul serii este
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
Sângerul sau fitofagul, crapul argintiu ("Hypophthalmichthys molitrix") este un pește fitoplanctonofag din familia ciprinidelor de peste un metru, din apele mari curgătoare dulcicole din Extremul Orient. A fost introdus în Europa, unde se crește în heleșteie și iazuri. Este un pește originar din China și
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o tentă gălbuie. Coloritul corpului este mult mai deschis comparativ cu novacul. Irisul ochilor este argintiu. Hrana constă mai ales din fitoplancton (95%), mai rar din zooplancton (5%). Spre deosebire de crap, această specie consumă toată viața plancton și, destul de rar, insecte și moluște mici. Peștii mai mari de 1,5 cm se hrănesc numai cu fitoplancton (diatomee, alge verzi, alge albastre-verzi etc.), în timp ce larvele și puietul cu zooplancton. Intestinul este foarte
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
ani la 4 kg. Singerul are o valoare mare economică, având un ritm de creștere accentuat. Are o carne foarte gustoasă, bogată în grăsimi (până la 13% și chiar 23%). Hrănindu-se cu plancton, această specie nu este concurentă la hrana crapului, care consumă în special, hrană de pe fund. Sângerul consumă plancton vegetal, asigurând o mai bună valorificare a potențialului trofic al bunurilor piscicole, a vegetației dezvoltate în exces.
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate în anii 1923-1924 la conacul cuconului Costache Lăbușcă din Comana, continuate cu pescuirea de crapi cu năvodul în bălțile Prutului și terminate cu ospețe îmbelșugate; o întâmplare fantastică de fermecare a unui șarpe acvatic la care a asistat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (membru al Academiei Române, dar și un cunoscut pescar) cu prilejul unei expediții de pescuit
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
comparat filmul cu "Semne" și a remarcat că acesta este o copie proastă a acestui film, singura diferență este că fermă de familie a lui Mel Gibson a fost înlocuită de adolescenți fără gust și că filmul ar trebui denumit "Crap Circles". Cei de la "Movie Gazette" au remarcat faptul că filmul este dezamăgitor, extratereștrii arătând că în desene animate.
Cercurile () [Corola-website/Science/336503_a_337832]
-
(crapii) este un gen de pești dulcicoli din familia ciprinidelor. Majoritatea speciilor trăiesc în sudul Chinei și Asia de Sud-Est. O excepție este crapul comun (" carpio"), care are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
(crapii) este un gen de pești dulcicoli din familia ciprinidelor. Majoritatea speciilor trăiesc în sudul Chinei și Asia de Sud-Est. O excepție este crapul comun (" carpio"), care are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia, Africa și Eurasia în afara arealului lui natural, și se crește artificial; s-au selecționat rase care
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia, Africa și Eurasia în afara arealului lui natural, și se crește artificial; s-au selecționat rase care se cresc în heleșteie și iazuri. Numele de "Cyprinus" provine greaca "Kyprinos" = crap; acest nume se trage dela "Kypris", un alt nume dat zeiței Afrodita, și apoi crapului, din cauza fertilității lui mari. Peștii din genul "Cyprinus" au corpul destul de îndesat, mai mult sau mai puțin dezvoltat în înălțime. Corpul este acoperit cu solzi
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
în afara arealului lui natural, și se crește artificial; s-au selecționat rase care se cresc în heleșteie și iazuri. Numele de "Cyprinus" provine greaca "Kyprinos" = crap; acest nume se trage dela "Kypris", un alt nume dat zeiței Afrodita, și apoi crapului, din cauza fertilității lui mari. Peștii din genul "Cyprinus" au corpul destul de îndesat, mai mult sau mai puțin dezvoltat în înălțime. Corpul este acoperit cu solzi mari cicloizi. Gura terminală sau subterminală, relativ mică. Pe maxilarul superior există două perechi de
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
Coada bilobată, cu lobi mai mult sau mai puțin rotunjiți. Linia laterală completă situată pe mijlocul corpului. Genul "Cyprinus" apare în documentația paleontologică începând cu miocenul. În România și Republica Moldova, trăiește o singură specie cu mai multe rase de cultură - crapul comun sau crapul european ("Cyprinus carpio"). Genul "Cyprinus" conține 23 de specii, dintre care una fosilă :
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
lobi mai mult sau mai puțin rotunjiți. Linia laterală completă situată pe mijlocul corpului. Genul "Cyprinus" apare în documentația paleontologică începând cu miocenul. În România și Republica Moldova, trăiește o singură specie cu mai multe rase de cultură - crapul comun sau crapul european ("Cyprinus carpio"). Genul "Cyprinus" conține 23 de specii, dintre care una fosilă :
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]