15,728 matches
-
Dioclețian și Galerius, nu vedea deloc o crimă împotriva statului. O fiică a lui Constantius Clorus, sora vitregă alui Constantin cel Mare, purta un nume specific creștin, Anastasia. Mai mult decât atât, mama sa provenea dintr-o regiune cu mulți creștini, Naissus, după unii istorici, după alții din Drepana, Bithynia, și este posibil să fi îmbrățișat creștinismul încă de pe atunci. Chiar dacă izvoarele aproape că tac, în ceea ce privește orientarea religioasă a Elenei, izvoare târzii din sec. IV afirmă că a făcut o călătorie
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Faptul că s-a botezat abia în anul 337 s-a datorat credinței vremii, potrivit căreia această Sfântă Taină a Bisericii Creștine (prima între cele șapte) îl curăță de orice păcat săvârșit în viața pământească. 4. Drepturile și privilegiile acordate creștinilor de către Împăratul Constantin cel Mare Sunt cunoscute două scrisori ale Împăratului Constantin către Annulinus - proconsul al Africii, dinaintea edictului de la Milano din anul 313, una prin care dispunea restituirea proprietăților bisericești, iar cealaltă prin care se dădeau dispoziții pentru scutirea
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
mai spus, la începutul anului 313, Constantin și Licinius s-au întâlnit la Milano, unde a fost oficiată căsătoria lui Licinius cu Constanția - sora vitregă a Împăratului Constantin cel Mare. A existat un edict premergător care acorda libertate de cult creștinilor, dar mult mai restrictiv și care nu se aplica pe tot teritoriul Imperiului Roman. Este vorba de edictul lui Galerius, din 30 aprilie 311, semnat și de către Constantin și Licinius, dar acesta nu se aplica în Siria și Egipt, respectiv
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
restrictive ale edictului lui Galerius, referitor la cultul creștin, acordand o nouă jurisprudență, cu referire la bunurile bisericești. Noile dispoziții au fost comunicate în provinciile orientale ale Imperiului, unde se simțea mai multă nevoie. În afară de libertatea deplină de manifestare pentru creștini, aceste hotărâri mai cuprindeau: încetarea oricăror măsuri de urmărire în justiție a lor, recunoașterea Bisericii ca persoană juridică (organism corporativ), primirea înapoi a bunurilor confiscate de stat sau compensații financiare pentru ele, deplina libertate de manifestare și pentru celelalte culte
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
pentru ele, deplina libertate de manifestare și pentru celelalte culte religioase, care au dreptul să-și urmeze obiceiurile și credintele lor și să cinstească divinitățile pe care le doresc. Însă, Împăratul Constantin cel Mare i-a ajutat foarte mult pe creștini. Revoluția promovată de Împăratul Contantin în politica religioasă a Imperiului Roman a fost numită “Pacea Constantiniană”. Prin legea din anul 316 Împăratul permitea eliberarea sclavilor din Biserică în prezența Episcopului. Începând cu anul 317, în funcțiile înalte sunt admiși și
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Revoluția promovată de Împăratul Contantin în politica religioasă a Imperiului Roman a fost numită “Pacea Constantiniană”. Prin legea din anul 316 Împăratul permitea eliberarea sclavilor din Biserică în prezența Episcopului. Începând cu anul 317, în funcțiile înalte sunt admiși și creștinii. Chipurile zeilor păgâni, cu excepția zeului Soare, sunt înlocuite pe monede cu inscripții de caracter neutru, dar și cu semne creștine. În 318, prima zi a săptămânii - dies solis - devine ziua Domnului - Duminica. Tribunalele episcopale primesc aceleași privilegii, aceeași putere ca
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
se pare că în anul 324 a promulgat o lege împotriva anumitor culte păgâne. Acestea erau considerate periculoase pentru stat, iar în anul 322, chipul zeului soare dispare definitiv de pe monede. Numai atitudinea lui Constantin a fost consecvent îndreptată în favoarea creștinilor. Galerius a dat o libertate restrictivă creștinilor, iar Licinius după Edictul de la Milano s-a distanțat de creștinism, devenind chiar ostil. Licinius i-a îndepărtat pe creștini din unitățile militare importante și din administrația centrală; a interzis ținerea de sinoade
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
promulgat o lege împotriva anumitor culte păgâne. Acestea erau considerate periculoase pentru stat, iar în anul 322, chipul zeului soare dispare definitiv de pe monede. Numai atitudinea lui Constantin a fost consecvent îndreptată în favoarea creștinilor. Galerius a dat o libertate restrictivă creștinilor, iar Licinius după Edictul de la Milano s-a distanțat de creștinism, devenind chiar ostil. Licinius i-a îndepărtat pe creștini din unitățile militare importante și din administrația centrală; a interzis ținerea de sinoade episcopale; i-a obligat pe creștini să
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
dispare definitiv de pe monede. Numai atitudinea lui Constantin a fost consecvent îndreptată în favoarea creștinilor. Galerius a dat o libertate restrictivă creștinilor, iar Licinius după Edictul de la Milano s-a distanțat de creștinism, devenind chiar ostil. Licinius i-a îndepărtat pe creștini din unitățile militare importante și din administrația centrală; a interzis ținerea de sinoade episcopale; i-a obligat pe creștini să celebreze cultul în afara orașului, separat pentru bărbați și femei; toți funcționarii erau obligați să aducă jertfe zeilor; s-a ajuns
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
restrictivă creștinilor, iar Licinius după Edictul de la Milano s-a distanțat de creștinism, devenind chiar ostil. Licinius i-a îndepărtat pe creștini din unitățile militare importante și din administrația centrală; a interzis ținerea de sinoade episcopale; i-a obligat pe creștini să celebreze cultul în afara orașului, separat pentru bărbați și femei; toți funcționarii erau obligați să aducă jertfe zeilor; s-a ajuns chiar la noi martiri creștini, fără să existe un ordin în acest sens. Aceste lucruri au determinat și mai
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
cultul în afara orașului, separat pentru bărbați și femei; toți funcționarii erau obligați să aducă jertfe zeilor; s-a ajuns chiar la noi martiri creștini, fără să existe un ordin în acest sens. Aceste lucruri au determinat și mai mult apropierea creștinilor față de Constantin cel Mare și victoria acestuia în fața rivalului său, Licinius, la 18 septembrie anul 324. 5. Despre relația și raportul Împăratului Constantin cel Mare cu instituția Bisericii Împăratul devine arbitru între taberele aflate în conflict, datorită unor chestiuni dogmatice
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
de frumusețe literară, dar “vâna” lor spirituală e de tot nulă, daca nu dăunătoare, desfigurata moral. Am inițiat în 2001, un grup literar creștin pe Internet, intitulat Cuvinte la schimb. Această pare a fi unică reprezentare de acest gen a creștinilor evanghelici din România. - Se spune ca sunteti cel mai mare poet creștin în viață. Pe ce credeți că se bazează această afirmație? Cum se raportează tinerii la creațiile dvs.? Care este cea mai recentă recunoaștere pe care ați primit-o
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
a înzestrat degeaba și că nu m-a chemat degeaba la un astfel de război. Nu am avut niciodată de gand sa abandonez scrisul, dimpotrivă, am considerat că trebuie schimbat ceva în modul de a înțelege poezia al fraților mei creștini evanghelici, așa că am luptat și în acest sens. - Care a fost cea mai mare provocare de până acum, ca poet? Cum vă promovați poemele? Ce surse de inspirație aveți în prezent? - Cea mai mare provocare că poet și nu doar
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
ea, semne eminesciene (la publicarea ei, poetul avea 16 ani). - M-a impresionat în testamentul lui Mircea Vulcănescu, acea unică propoziție - “Să nu ne răzbunați!” În ce constă omagiul pe care Angela Monica Jucan i l-a adus acestui adevărat creștin? - Am făcut o scurtă evocare, pe care am intitulat-o „Abel”. M-am folosit și eu, în ea, de cuvintele pe care le-ai citat. Ele au fost reproduse și de alți autori care au participat la realizarea volumului. Și
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
deschide veacul cel nestricăcios („Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut” - Apocalipsa, cap. 21, 1), restaurând „vârsta de aur”, Saturnia regna, domnia Bătrânului Crăciun. Să rostim așadar, ca primii creștini „Vino, Doamne Iisuse!”. Surse: „Dacia hiperboreană”, Vasile Lovinescu „O icoană creștină pe Columna Traiană”, Vasile Lovinescu autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
ca îngerii și mai ales lipsiți de orice apărare. Adică încă odată populația României! Ați înroșit pământul țării cu sângele lor și acest sânge strigă întruna către Dumnezeu. Cum să nu fie supărat Dumnezeu pe noi românii care am fost creștini altădată?! Mai rău ca în camerele de gazare de la Auschwitz. O cruzime și un sadism care întrec orice închipuire. O rușine pentru noi ca națiune care ne pretindem civilizată! Și masacrarea aceasta barbară, nedemnă de vremurile pe care le trăim
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
și al pământului și cu toți sfinții. Este suficient numai să vezi o icoană, să îngenunchezi în fața ei, că te și înalți, imediat, cu mintea la Iisus Hristos. Desigur, ne putem ruga și fără să avem în față icoane, dar creștinul obișnuit își adună mintea cel mai ușor și intră în atmosfera rugăciunii, stând în fața unei icoane făcătoare de minuni, și, defapt, toate icoanele pot fi făcătoare de minuni!... Atunci simte imediat Harul Sfântului Duh în inima sa, simte o prezență
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Maicii Domnului aceia care au primit ceea ce au cerut de la Dânsa. Din sinaxarul icoanei aflăm că a fost păstrată cu mare cinstire în casa unei văduve evlavioase din Niceea, ce avea un singur fiu. În timpul împăratului Teofil, iconoclaștii controlau casele creștinilor pentru a distruge icoanele. Unul dintre soldați a descoperit Icoana Maicii Domnului, și a lovit-o cu o suliță. Îndată a curs sânge din locul în care icoana a fost lovită. Văduva, văzând minunea, și temându-se de distrugerea icoanei
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Sfintei Scripturi și au deschis cu bucurie, dragoste și lacrimi de pocăință ușa inimii lor. Emi, Felicia, Mia, Felicia Gruia și Beni-Ionuț sunt cele cinci suflete scrise astăzi de Mântuitorul nostru în Cartea Vieții, alături de cele 2,18 miliarde de creștini în viață pe acest pământ. SALONTA. „Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți holdele care sunt albe acum, gata pentru seceriș. Cine seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică...” (Ioan 4:35-36) Emi, o pensionară
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI MÂNTUIRII de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360259_a_361588]
-
PENTRU DUMNEZEU Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului CONCERT PENTRU DUMNEZEU „Discipolii mei sunt cei care iubesc Adevărul și pe Dumnezeu, care iubesc biserica lui Isus Hristos și faptul că suntem creștini. Discipolii mei sunt cei ce văd în Nai instrumentul de lumină și energie Divină, instrumentul Divinității și-al Suflului Creator”. Vreți să aflați cum decurg orele de studiu de la “Catedra de nai” din cadrul Academiei Naționale de Muzică din București, susținute
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
de calitate aleasă, motiv ce mă face să vă întreb : cine sunt discipolii naiului fermecat al maestrului Gheorghe Zamfir ? Gheorghe Zamfir: Discipolii mei sunt cei care iubesc Adevărul și pe Dumnezeu, care iubesc biserica lui Isus Hristos și faptul că suntem creștini. Discipolii mei sunt cei ce cred cu sfințenie în tradiția noastră multimilenară, prezentându-se în fața ei smeriți, numai cu inima, ca-n fața unei icoane ce împodobește Altarul Mântuitorului. Discipolii mei sunt cei ce cred în mine, în ce-am
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342705_a_344034]
-
la cort ! Și-i ortodox ! Să nu mă luați de protestant, la Alegeri în ăst an De voi gândi ardelenește: rom, român, ungur...german ? Ca să-l scutesc de analize, pe-un Critic sau Deontolog Eu, îmi trăiesc Ortodoxia, ca om, creștin și Teolog ! Prof. Paulian Buicescu, L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Voi gândi ardelenește / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VOI GÂNDI ARDELENEŞTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358249_a_359578]
-
de-a lor lumină Strivită li-i mândria și lipsurile dor... Și nu se plâng vreodată, și vorba le e dulce Și dăruiesc din toate puține câte sunt; Bătrânii noștri, astăzi cu cea mai neagră cruce Ce-au pomenit vreodată creștinii pe Pământ... Referință Bibliografică: Bătrânii noștri, astăzi... / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 520, Anul II, 03 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BĂTRÂNII NOŞTRI, ASTĂZI... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358272_a_359601]
-
-i cunoaște oamenii, trebuie să pătrunzi în spațiul său spiritual. Fiindcă adevăratele „pietre“ ale falnicei capitale voievodale de odinioară se găsesc la bibliotecă. În negura istoriei În anii 953-954, episcopul Hieroteus vine la nordul Dunării, în părțile bănățene, „unde păstorește creștinii de aici, după ritul bizantin“, scria istoricul dr. Ioan Hațegan în volumul „Din cronologia județului Timiș“, apărut în 2004 la editura timișoreană „Marineasa“. Ceva mai târziu, prin mai 1020, la Constantinopol, Vasile al II-lea Bulgaroctonul enumeră, printre episcopiile supuse
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
ei toată mulțimea ungurilor, în cetatea Pesta, care, înflăcărați de duh diavolesc, rugară ca să se dea voie la tot norodul să trăiască după datina păgânilor, să ucidă pe episcopi și pe clerici, să jefuiască bisericile, să se lepede de credința creștinilor și să se închine bozilor“, scrie în „Legenda mare“. Printre cei uciși de răsculați se numără și Gerard. „Iar ei văzând aceasta, mai mult încă turbară și năvăliră asupră-i, îi răsturnară căruța pe malul râului și acolo trăgându-l
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]