55,062 matches
-
a te lăsa dominat și locuit de o inteligență mai presus de inteligența umană, față de care aceasta, cum spune apostolul, nu este decît o biată sminteală și socoteală de om nebun care-și închipuie că poate număra firele de nisip. Credința de aceea este paradoxală și misterioasă deoarece îl depășește și-l descumpănește permanent pe cel care o poartă, așa cum lichidul turnat într-un vas ajunge să înglobeze vasul fără să se reverse, ci trasînd alte contururi decît cele avute de
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
paradoxală și misterioasă deoarece îl depășește și-l descumpănește permanent pe cel care o poartă, așa cum lichidul turnat într-un vas ajunge să înglobeze vasul fără să se reverse, ci trasînd alte contururi decît cele avute de recipient. Altfel spus, credința este pură transfigurare, căci prin această calitate chipurile vechi ale naturii devin noi, îmbătate și aureolate de lumina increată. Dincolo de iarbă și dincolo de stele se află măreția celui nebănuit din a cărui adîncime și înălțime ne hrănim așteptările și iluziile
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie de termeni se bazează mai mult pe analogii, între figuri care au, în credințele populare trăsături și funcții destul de diferite(stafia și vîrcolacul, de pildă). Între atîtea sinonime discutabile ale lui strigoi nu apare însă mult mai apropiatul vampir. Nici în Dicționarul explicativ (DEX) nu e indicată vreo legătură între cele două cuvinte și
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
vampire), italiană (vampiro) etc. - e de origine sîrbă; e foarte posibil să fi fost preluat mai întîi, așa cum o indică unele dicționare, de germană (Vampir). Acest traseu ar corespunde de altfel difuzării spre Vest a informațiilor și a mărturiilor despre credințele "mortului-viu" în Europa Centrală și de Est, atestate mai ales la sîrbi și la români. Legende mai vechi sau mai noi despre vampiri și despre strigoi ar instaura, din perspectiva folcloristică, o sinonimie perfectă între denumiri. Termenul vampir a fost
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
să ignore, identitatea personală ca formă de sistematică negociere a relației cu Celălalt? E un răspuns posibil. Dar el nu apare în acest volum în chip explicit, ci e lăsat mai degrabă să se subînțeleagă. Antifeminismul lui Lipovetsky constă în credința lui că lumea e menită să fie condusă de persoane dornice să domine, nu să se apropie de ceilalți, ori să-i înțeleagă. Un antropolog poate m-ar convinge că așa stau lucrurile, un filozof umanist, însă, nu. Gilles Lipovetsky
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
Bogdan Iancu După volumul Psalmii maimuței, publicat în 1997, Claudiu Soare revine cu un nou volum de poezie, Evul relei credințe. Coperta a IV-a oferă schematic, într-o confesiune revendicativă, o cheie de lectură: "practicînd astfel spovedania pînă la schelet, lipsită de carnea ipocriziei, textul acestei alcătuiri adună în el singurele mele sentimente neexperimentate în viață, cele născute în închisoare
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
viziunea damnatului prin neînțeles", afirmă poetul pe coperta II, intuind parcă destinul scrierilor sale... pentru că prețiozitățile stilistice și ermetismul ratat, cît și abundența obositoare a neologismelor, fac poezia lui Claudiu Soare să fie una greu digerabilă. Claudiu Soare, Evul relei credințe, Editura Vinea, București, 1999, 72 p.
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
fapt formula "cotidian de informație concisă" - și una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei odată cu poliția" (Infractorul, 1991), dar de la nr. 6 este un "Săptămînal pentru demnitatea cetățeanului, împotriva corupției".
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
care o avizează, la vreme, care e sexul fătului pe care îl poartă. Tot în faza prenatală femeia însărcinată trebuie să se ferească, menționează autorul nostru, de spiritele rele (capitolul e mișcător intitulat Zburătorul). "Zburătorul, notează S. Fl. Marian, după credința poporului din Țara Românească, e un spirit rău, ca un zmeu, care intră noaptea pe coș sau horn în casele oamenilor, sub formă de șarpe și cu aparență de flacără și care chinuiește toată noaptea pre femeia ce are lipitură
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
literară creată, poate de cîteva rînduri sau de cîteva pagini." Ironie sau program literar? Este o ambiguitate pe care Naum o cultivă: nu autorul este creatorul "iluziei literare", ci lectorul. Literatura ca "mod de viață" este mai mult decît o credință poetică, este o cheie pentru citirea unor texte precum Zenobia. Experimentul dă un plus de veridicitate, de autentic, actului literar. Restul volumului (Medium, Poetizați, poetizați...) cuprinde texte scrise mult înainte de Zenobia (majoritatea în anii '40). Suprarealismul în proză cunoaște încă
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
știau prea bine că acea muzică s-a născut din comuniunea lăuntrică a autorului ei cu confesiunea protestantă. A fost o revelație și o demonstrare inalienabilă a caracterului universal al misticii creștine. Clară, în același sens, este și iradierea simbolurilor credinței exprimate de Bach în operele sacre unde conceptul muzical este strâns legat de cuvânt. După cum se știe, limbajul lor este de o preciziune meticuloasă. Montarea scenică a oratoriului "Matthäus Passion" este o probă temerară, arareori desăvârșită. Spectacolul chiar iscusit imaginat
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
Trupul gol al lui Isus: plastica tablourilor clasice. Dar ce frumos este tabloul! Ultima idee elocventă este revenirea lui Isus, în costumul de pânză albă: alături de una dintre femeile care au crezut în El, contemplă meleagul unde nașterea și semnificația credinței creștine și-a localizat izvorul. Pe drumul unde istorisirea a început acum, la sfârșitul ei, pelerini, din ce în ce mai mulți, coboară spre o Via Dolorosa imaginară. Când a scris "Matthäus Passion" Bach a procedat cu logică impecabilă. În consecință, marele rol muzical
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
elementele naturii și cu pronia cerească nu încetează, totul având loc în marginile semantice deja rulate între Arghezi, Voiculescu și liderii poeziei anilor '70. Cumințenia de stil n-are cum să nu producă un text perfect melodramatic, ca de pildă Credință: Crezând în veșnicie,/ în sfintele porunci,/ - inima mea,/ în cântecul plângând,/ a-nfipt până la tine/ cuțitul unui gând" ș.a.m.d. Poetul nu s-a dezbărat încă de forme minate prin uz și abuz, și nu se îndură să renunțe la
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
pare la un moment dat mai curând un persoanaj exotic decât om de știință serios. Și totuși, miza istoriei imaginarului este una foarte importantă în aceeași măsură în care e importantă înțelegerea mecanismului de funcționare a lumii ca proiecție a credințelor și prejudecăților celor ce trăiesc în ea. Cu atât mai interesant se dovedește acest demers dacă avem în vedere că lucrarea lui Lucian Boia se oprește, printre altele, la cel puțin trei teme ce-au ocupat (sau mai ocupă încă
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
de la sângele celor peste o mie de tineri, care încă mai mustește. Iar câinii bătuți ling flămânzi pământul roșu. Este ceea ce merită cei care uită. Dar întotdeauna există o speranță, însă eu nu știu ce nume poartă ea astăzi. Poate acela de credință. Credința că nimic nu este ceea ce pare.
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
sângele celor peste o mie de tineri, care încă mai mustește. Iar câinii bătuți ling flămânzi pământul roșu. Este ceea ce merită cei care uită. Dar întotdeauna există o speranță, însă eu nu știu ce nume poartă ea astăzi. Poate acela de credință. Credința că nimic nu este ceea ce pare.
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
cu italienii. Ar fi putut chiar să dea două goluri. O dată l-a refuzat bara, a doua oară portarul norocos al italienilor. Dar pentru dl Popescu e de neînțeles cum și-a permis Hagi să ignore "semnalul, scris cu bună credință, pe care i l-a trimis primul ziar al țării" de a sta pe margine. După care autorul semnalului îl cotonogește verbal pe căpitanul naționalei învinuindu-l că a simulat un fault, că a indus o stare de spirit de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
este viețuitor nu poate dăinui dincolo de o biografie efemeră. Dar dacă harul se arată ca o revelație timpurie întru Domnul, are toate șansele să rămână peste vremuri. Se produce o transgresare dincolo de limitat. Prin faptele bune ș de slujire a credinței, în cazul nostru, a celei ortodoxe ș comunitatea se bucură și ia aminte. Iar cei îndrituiți să observe și să conserve amintiri și numele celor care le-au creat se apropie cu smerenie de Dumnezeu, cerându-i Acestuia îngăduința de
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
să-l slujească până la sacrificiu de sine. De aceea, în rândul sfinților, se află nume de pământeni cu puțină cultură, alții, cu studii teologice, în țară, în străinătate, alții, diriguitori de înalte prestații religioase ș toți însă convinși că în afara credinței, a Bisericii sau chiliei, schitului ș.c.l. nu-și pot verifica revelațiile, nu se pot impune ca slujitori întru mântuirea semenilor contemporani, dar și a celor care vor veni în veac. Așa că, din categoria acestora, al căror urcuș spre
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
țărilor românești, în vechile și în actualele hotare (fericite, nefericite). Într-un mod transparent ș în urma unei documentări aproape fastuoase ș am înțeles că trecerea prin canonizare rămâne întotdeauna anevoioasă, christică, echivalentă cu parcurgerea drumului Golgotei. Dar că unitatea în credință și în jurământul neclintit de a sluji minunile dumnezeiești pe pământ, în spiritul Sfintei Treimi, duce la biruință și la lucrul bine făcut, apreciat înălțător și la judecata de apoi. În tendința de epuizare a informației privind subiectul ales, părintele
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
la lucrul bine făcut, apreciat înălțător și la judecata de apoi. În tendința de epuizare a informației privind subiectul ales, părintele are la pag. 280 o informație incitantă, bine venită ș Propuneri pentru canonizare. În semnul armoniei și libertății întru credință din România, „Sf. Congregație pentru cauzele Sfinților a Vaticanului a primit dosarele de canonizare a 12 martiri ai secolului al XX-lea din Biserica Catolică de ambele rituri, Biserica de Rit Latin și Biserica Greco Catolică”. Cartea Sfinții Neamului Românesc
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
astăzi el a rămas pierdut definitiv. Oricum, în spațiul românesc, termenul canon și-a găsit stabilitatea în ceea ce numim valoare perenă, valoare model, cu posibilități de iradiere, de influență benefică. Așa că, și în această privință, Biserica, de orice orientare a credinței, continuă să fie... canonică în existența omenirii. Știindu-se că faptele și martiriul sfinților, trăitori cândva pe pământ, merită prezentate, explicate și înțelese. În ultimă instanță, tocmai această idee călăuzitoare o slujește Pr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu în cartea preacucerniciei
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
un materialism temperamental. Compensator, acesta din urmă accede la frenezie, la un soi de iluminare dionisiacă, ce, poate din străfunduri tracice, se conectează la o mitologie primară a terestrității exaltate. Într-un chip mai curînd superstițios decît în temeiul unei credințe articulate, subiectul asociază orgiastica-i stare, transa incendiară, cu puterea zeiească și - cît de grăitor! - cu sîngele zeiesc: " Fericirea mea -/ -i sîngele zeilor!/ Cu mîinile-n transă/ m-ating de văzduh!/ Îmi izbucnesc/ cuvintele-n flăcări/ țin uranicul/ Pentateuh!/ Ardeți harpe-ale
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
deci o vulnerabilitate specială, măsurată continuu prin sondaje de opinii, anchete, plebiscite și altele. Teoria recunoașterii. Avatarurile consimțământului Toate aceste schimbări întâmplate la primul pol al puterii - conducătorul - confirmă adevărul tezei potrivit căreia forța derivă dintr-o stare mentală, din credința în superioritatea valorică. Este puternic cel care se crede și mai ales este crezut puternic. Această mentalizare a forței constituie cea mai bună trecere la teoria recunoașterii sau a acceptării, care acordă prioritate celui de al doilea pol al puterii
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
rudimentară, confuză, cu perversiuni, spargeri de case, escrocherii de diferite grade, alcoolism, retardare mintală, vocabular minim și adeseori deosebit de abject, folosit - în gura mare - pretutindeni etc. Acești oameni sînt aceia cărora comunismul le-a furat nu numai pămînturile, casele, anii, credința, viața, ci și - mai ales - basmele copilăriei. În Postfață, Ana Blandiana trage anumite concluzii, printre care: "Tulburător și tonic în felul lor de a gîndi este atît refuzul de a uita ceea ce înaintașii lor au trăit, cît și refuzul de
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]