2,383 matches
-
festivă de rigoare, citind un text ce avea să rămână În patrimoniul clasic al culturii române. Ideea de bază era: să se caute la slăvitul mormânt inspirație pentru regenerarea colectivă. Asemeni lui Kogălniceanu la Academia Mihăileană, Xenopol vedea În marele ctitor un simbol al românimii de oriunde, „un izvor de virtute, din care cu toții au dreptul să se Întărească pentru viitor“. Convins că „răul nu este atâta În afară cât Înlăuntrul nostru“, el Îndemna, În spirit ștefanian, la solidaritate, muncă tenace
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
li se acorda titlul de „Inginer electrician universitar”. Numărul de cursuri crește și conținutul se diversifică, apărând Telegrafie și telefonie, Tehnologie mecanică și mașini unelte, Măsurări electrice, Aparate electrice, Mașini termice și organe de mașini, Rezistența materialelor. Din anul 1913, ctitorul Școlii de electricitate industrială, profesorul Dragomir Hurmuzescu, se transferă la Universitatea din București, unde continuă munca de pionerat, înființând și acolo o formă de învățământ superior electrotehnic, după modelul de la Iași. Între anii 1914 și 1923, Institutul electrotehnic a acordat
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
bustul istoricului Nicolae Iorga, realizat în anul 2000 și amplasat în fața bisericii „Sf. Nicolae“ din Copou. De remarcat faptul că în această biserică a slujit ca preot și tatăl artistei, Petru Manole (19001989). În anul 1988, fiind solicitată pentru cinstirea ctitorului învățământului superior electrotehnic din România la Iași în 1910, renumitul academician Dragomir Hurmuzescu, sculptorița a realizat, pe cheltuiala sa, bustul acestuia. Bustul, turnat în bronz la atelierul Catedrei de Metalurgie din cadrul Facultății de Mecanică Iași, a fost instalat, în anul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
aur a apărării credinței strămoșești de Ștefan cel Mare și Sfânt, rămâne reconstrucția Palatului Marelui Voievod de la Putna. A desfășurat o intensă activitate de restaurare, construire și conservare a unor importante monumente istorice și de artă, fiind, printre altele, și ctitorul bisericii din localitatea Victoria-Botoșani. Au fost construite noi lăcașuri de cult - biserici, mănăstiri și schituri, zeci de școli teologice, împlinindu-se astfel implicarea clerului în slujirea duhovnicească și socială a credincioșilor, în armată, în spitale, în penitenciare. Sub oblăduirea sa
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Bisericii Ortodoxe Române și a publicat lucrări personale: Mitropolitul Iacob Putneanul, făclier al Ortodoxiei românești, al năzuințelor de unitate națională și de afirmare a culturii române, Mănăstirea Neamț (1978); Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români; Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc; patru volume de predici și studii, până în 1990, continuate cu Pe treptele slujirii creștine, Mănăstirea Neamț (12 volume, 1980-2003); Slujind altarul străbun, București (1992); Tinerii - Tinerețea Bisericii (2003), precum și numeroase predici, pastorale, cuvântări, sfaturi către credincioși
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
personalității pe tot ceea ce a însemnat Iașul ca oraș al culturii. Va rămâne veșnic în sufletele noastre profesorul și omul de cultură, dar și Omul Alexandru Husar. IGNAT, CĂLIN PETRU (1935-2011) MATEMATICIAN și PROFESOR Personalitate marcantă a vieții universitare ieșene, ctitor al Școlii de Informatică din Iași, prof. univ. dr. Călin Petru Ignat a onorat, de-a lungul a circa patru decenii, activitatea didactică, științifică și managerială a Universității „Al. I. Cuza“ Iași. S-a născut la 28 septembrie 1935, în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
terasa de sus cu cea de jos, bazinul de înot, plantări de arbori, arbuști, flori, construirea de podețe etc. A sprijinit construcția bisericilor ortodoxe: „Adormirea Maicii Domnului“ din zona Gării Pașcani și „Înălțarea Domnului“ din cimitirul municipiului, fiind trecut printre ctitorii acestora. În perioada 22 octombrie 1979 și 8 noiembrie 1989 a condus cu demnitate, seriozitate și conștiinciozitate Primăria municipiului Iași. Dăruit urbei, om harnic, corect, cu o prestanță deosebită, mereu tânăr la suflet, agreabil, captivant, a fost mai presus de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
înscrie ca unul dintre prestigioșii elevi ai Liceului de băieți din Bolgrad, anii căruia și astăzi îi sunt vii în memorie, și ai Universității de Medicină din Iași, pe care a slujit-o cu mult profesionalism și multă abnegație. Este ctitorul ramurei ieșene a familiei Carasevici, care a dat prestigioase cadre didactice, oameni de știință și de cercetare în domeniul medicinii recuperatorii și imunologice. S-a născut în comuna Olănești, județul Cetatea Albă (Republica Ucraina) în familia inginerului agronom Eugen Carasevici
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
fiul juristului Panaiot și profesoarei Maria Gheorghiev. Ca formație profesională, ca om de știință și savant aparține națiunii române, al cărei fiu devotat a fost pe parcursul întregii sale vieți. A fost un om onest continuator al tradiției moștenite de la ctitorii liceului bolgrădean, după care fiii comunității cu instrucțiune superioară aparțin statului în care-și desfășoară activitatea. școala primară și liceul le-a absolvit în orașul său natal, în 1925, după unirea Basarabiei cu România. Destinul a fost generos cu prof.
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
drum, sau la pamfletele cu mare răsunet de stradă, din pra gul cărora persiflau, acum, pe directorul prea milostiv cu „biletele de recomandație“ care serviseră mizerei lor pregătiri școlărești; și venindu-mi greu să ocolesc cu acest prilej pe acel „ctitor“, cum i se spunea mai târziu, al unei epoci denumite - și nu În derâdere! - „naeionistă“, om Înălțat prin talentul său propriu, desigur, dar și din Împrejurări greu de lămurit, la un post de conducere de gazetă, de unde, la fel ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din Împrejurări greu de lămurit, la un post de conducere de gazetă, de unde, la fel ca și celelalte javre și lichele, aruncă acum cu bălegar după prea amabilul, prea răbdătorul și iertătorul director filozof al Noii Reviste Române, pe lângă care „ctitorul“ ucenicise În tinerețe până a fi fost urcat pe primele trepte universitare, fără titluri și fără examen, ridicat de subțiori și luat pe garanția morală a celuia batjocorit acum de o pană ascuțită pentru Întâiași dată În redacția Noii Reviste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oștirea la izbândă. Era unul dintre secretele izbânzilor sale. Ștefan a fost un reformator, un ziditor, el nu a fost numai un genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a înconjurat de colaboratori "vrednici", într-un cuvânt, a ridicat o Moldovă nouă, înfloritoare, puternică, liberă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pradă focului, ruinele rămânând afumate și triste până în 1874, când Ruxandra - sora domnitorului Mihail Sturza - a refăcut palatul, unde a locuit până la sfârșitul vieții. - Mărite Spirit, în graba noastră am uitat să amintim de paraclisul din casa domnească, conceput de ctitor ca o capelă particulară a familiei domnești. - Si acolo a fost pictat un tablou votiv, care seamănă cu acesta din biserică. Acela însă a fost ferit de foc și arată mai bine... După puțină gândire, Spiritul domnesc a adăugat:Apoi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de voievodul Petru Schiopu și noi ne aflăm la Frumoasa. - De ce nu mă lași să termin povestea începută? - Iertar, mărite Spirit, dar eram prea nedumerit. - Trebuie să știi că locul pe care s-a zidit biserica Frumoasa a fost dăruit ctitorului Melentie Balica de voievodul Petru Schiopu. Uite ce spune voievodul Radu Mihne la 17 dec. 1618 (7127): „Din mila lui dumnezeu, noi Io Radul voievod, domn al Tării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Schiopu) voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când au venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască.” Si poate pentru că locul a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme biserica Frumoasa a purtat numele de Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în țară acest Alexandru voievod fiul lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască.” Si poate pentru că locul a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme biserica Frumoasa a purtat numele de Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască.” Si poate pentru că locul a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme biserica Frumoasa a purtat numele de Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme biserica Frumoasa a purtat numele de Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de Gios, pe care a închinat-o mănăstirii Schimbarea la față din Sinai. Iți atrag atenția răscolitorule de terfeloage și zidiri, să nu confunzi Galata de Gios cu Galata din Vale.Voi ține seama de sfatul tău, mărite
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
luând aminte și prevind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput au fost zidită de Isac Balica hatmanul.” Vezi, dragule? Grigorie Ghica voievod îl consideră ctitor pe Isac Balica și nu pe Melentie, deși Gavril Movilă voievod îl trece pe Isac doar printre cei care au pus umărul la terminarea micii bisericuțe Galata de Gios. - Cum văd eu, neamul Movileștilor și-a unit puterile și a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei Sfetite. Acest sat însă „au fost moșie a lui Isacu Balica hatmanul, ctitorul și ziditoriul cel dintâiu aceștii mănăstiri” (Frumoasa). Si însuși vodă spune că: „Stându cu toții la divan și luîndu-le domniia mea sama cu amănuntul pe direse ce au arătatu...s-a dovedit că satul acesta Coicenii este dreptu al sfintii mănăstiri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
i-a făcut poslușnici ai mănăstirii și i-a scutit de unele dări. - Mărite Spirit, te rog să-mi dai voie să-ți reamintesc faptul că Grigorie Ghica vodă încurcă puțin lucrurile când spune că Isac Balica hatmanul ar fi „ctitorul și ziditoriul cel dintâi acestii mănăstiri” (Frumoasa). E drept că el este printre cei care, împreună cu Movileștii, au terminat de zidit prima biserică, cea pornită de Melentie Balica. - Apoi Grigorie Ghica vodă mai spune că „rămâind această mănăstire de totu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înaintea înfățișării de astăzi vechea biserică Frumoasa a mai fost refăcută de Matei Ghica vodă la 1753. A venit apoi după multă vreme fostul ei egumen, arhimandritul Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelii așa cum se vede. Lângă portretul ctitorului se găsește inscripția: „Nu nouă Doamne, nu nouă, ci numelui Teu celui Sfânt s-a zidit din temelie această sfântă biserică, de smeritul și păcătosul robul Teu Arhimandritul Ioasaf Voinescu, și s-au înfrumusețat în lăuntru și afară precum se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tot orașul - marcând risiprea timpului ...Dar... M-am desprins cu greu de locul unde m-am oprit și am înaintat până sub arcada de inspirație gotică a intrării în biserică. - Stii care a fost prima danie făcută Trei Sfetitelor de către ctitor? - Recunosc, mărite Spirit, că nu știu.Uite ce scrie - pe scurt - diacul domnesc în suretul din 7146 (1638): „Vasilie (Lupu) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli, au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali.” - Despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
arcada de inspirație gotică a intrării în biserică. - Stii care a fost prima danie făcută Trei Sfetitelor de către ctitor? - Recunosc, mărite Spirit, că nu știu.Uite ce scrie - pe scurt - diacul domnesc în suretul din 7146 (1638): „Vasilie (Lupu) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli, au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali.” - Despre care feredeu este vorba, mărite Spirit, și pentru ce l-a dăruit ctitoriei sale?Este vorba despre feredeul făcut în partea din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]